Jovanovski împotriva Macedoniei de Nord

SEGUNDA DECIZIE DECIZIE Nr. 30244/18 Toni JOVANOVSKI și Silvana JOVANOVSKA împotriva Macedoniei de Nord (a se vedea tabelul apendice) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), ședința la 3 februarie 2022 ca comitet compus din: Gilberto Felici, președinte, Jovan Ilievski, Diana Sârcu, judecători și Viktoriya Maradodina, grefier adjunct al secțiunii interioare; Având în vedere cererea depusă la 20 iunie 2018, având în vedere declarația depusă de Guvernul contestat care solicită Curții să elimine cererea din lista cazurilor, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Lista reclamanților este prezentată în tabelul adăugat. Ele au fost reprezentate de dna P. Zefikj, un avocat care practică în Skopje.

Plaga reclamanților de supraveghere video ilegală și stocarea datelor lor cu caracter personal în temeiul articolului 8 din convenție a fost comunicată Guvernului Macedoniei de Nord („Guvernului”). art. 8 din Convenție După eșecul încercărilor de a ajunge la o soluție prietenoasă, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării problemelor legate de această plângere și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Guvernul a recunoscut că ingerința în drepturile reclamanților în temeiul articolului 8 la Convenția nu a fost în conformitate cu cerințele acestei dispoziții. Acestea au oferit reclamanților să plătească suma detaliată în tabelul adăugat și au invitat Curtea să elimine cererea din lista cazurilor din partea referitoare la plângerea în temeiul articolului 8 din Convenție în conformitate cu art. 37 §§ §§ §§ §§ §§ §§ din Convenție.

Suma ar fi convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni menționat mai sus, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Reclamanții au fost trimiși termenii declarației unilaterale ale Guvernului. Prin scrisoarea primită la 18 noiembrie 2021, reclamanții au indicat că nu au fost satisfăcuți cu termenii declarației unilaterale, deoarece suma propusă de Guvern este prea scăzută.

Curtea observă că art. 37 §§ § (c) îi permite să scoată o situație din lista sa în cazul în care: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii.” Astfel, aceasta poate elimina cererile în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazului (a se vedea, în special, Tahsin Acar c. Turcia) Hotărârea (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§ 77, CEDO 2003-VI).

Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extensă privind plângerile referitoare la dreptul la respectarea vieții private (a se vedea, mutatis mutandis, Söderman c. Suedia [GC], nr. 5786/08, CEDO 2013, Bărbulescu c. România [GC], nr. 61496/08, 5 septembrie 2017, și López Ribalda și alții c. Spania c. [GC], nr. 1874/13 și 8567/13, 17 octombrie 2019]. Observarea admiterilor conținute în declarația Guvernului, precum și cuantumul compensației propus – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea acestei părți din cerere (articolul (c)). Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea plângerii în temeiul acestui capitol (art. 37 § în amendă În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea poate fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se excludă aplicarea din lista cazurilor din partea plângerilor în temeiul articolului 8 din Convenție.

Alte presupuse încălcări ale Convenției De asemenea, reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (dreapta la un proces echitabil). Având în vedere faptele cazului, declarația unilaterală a Guvernului și decizia sa de a elimina plângerea în temeiul articolului 8 din Convenție, Curtea consideră că principala întrebare juridică prezentată în prezentele cereri a fost soluționată.

Prin urmare, aceasta concluzionează că nu este necesar să se pronunțe o hotărâre separată privind reclamațiile rămase ale reclamanților (a se vedea Szopa și alții c. Polonia (dec.), nr. 63624/09 și trei altele, § 16, 18 decembrie 2018). Din aceste motive, Curtea ia notă în unanimitate a termenilor declarației guvernului contestat și a modalităților de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; hotărăște să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în partea referitoare la reclamațiile prevăzute la art. 8 din convenție în conformitate cu art. 37 § litera (c) din convenție; Nu este necesar să examineze în mod separat încălcarea plângerii.

Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 24 februarie 2022. Viktoriya Maradudina Gilberto Felici Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Cerere de ridicare a plângerilor în temeiul articolului 8 din Convenția Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele și locația reprezentantului Data primirii declarației guvernamentale Data primirii observațiilor reclamantului Suport acordat pentru daune și costuri morale și cheltuielile pe gospodărie (în euro) [1] 30244/18 20/06/2018 Casă Toni JOVANOVSKI 1971 Silvana JOVANOVSKA 1973 Pavlina Zefikj Skopje 16/11/2021 18/11/2021 1.980 [1] Plus orice impozit care poate fi taxat reclamantului

SECOND SECTION

DECISION Application no. 30244/18 Toni JOVANOVSKI and Silvana JOVANOVSKA against North Macedonia (see appended table) The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 3 February 2022 as a Committee composed of: Gilberto Felici, President, Jovan Ilievski, Diana Sârcu, judges, and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 20 June 2018, Having regard to the declaration submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the application out of the list of cases, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The list of applicants is set out in the appended table. They were represented by Ms P. Zefikj, a lawyer practising in Skopje. The applicants’ complaint of unlawful video-surveillance and storage of their personal data under Article 8 of the Convention was communicated to the Government of North Macedonia (“the Government”). THE LAW Article 8 of the Convention After the failure of attempts to reach a friendly settlement, the Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issues raised by this complaint. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article 37 of the Convention. The Government acknowledged that the interference with the applicants’rights under Article 8 to the Convention had not been in compliance with the requirements of that provision.

They offered to pay the applicants the amount detailed in the appended table and invited the Court to strike the application out of the list of cases in the part concerning the complaint under Article 8 of the Convention in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention. The amount would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and would be payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay this amount within the above-mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The applicants were sent the terms of the Government’s unilateral declaration. By a letter received on 18 November 2021, the applicants indicated that they were not satisfied with the terms of the unilateral declaration in that the amount proposed by the Government was too low. The Court observes that Article 37 § 1 (c) enables it to strike a case out of its list if: “... for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application.” Thus, it may strike out applications under Article 37 § 1 (c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicants wish the examination of the case to be continued (see, in particular, the Tahsin Acar v. Turkey judgment (preliminary objections) [GC], no. 26307/95, §§ 75 ‑ 77, ECHR 2003-VI).

The Court has established clear and extensive case-law concerning complaints relating to the right to respect for private life (see, mutatis mutandis, Söderman v. Sweden [GC], no. 5786/08, ECHR 2013, Bărbulescu v. Romania [GC], no. 61496/08, 5 September 2017, and López Ribalda and Others v. Spain [GC], nos.

1874/13 and 8567/13, 17 October 2019). Noting the admissions contained in the Government’s declaration as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of this part of the application (Article 37 § 1 (c)). In the light of the above considerations, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the complaint under this head (Article 37 § 1 in fine ). Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declaration, the application may be restored to the list in accordance with Article 37 § 2 of the Convention (see Josipović v. Serbia (dec.), no. 18369/07, 4 March 2008). In view of the above, it is appropriate to strike the application out of the list of cases in the part concerning the complaints under Article 8 of the Convention.

Other alleged violations of the Convention The applicants also complained under Article 6 § 1 of the Convention (right to a fair trial). Having regard to the facts of the case, the Government’s unilateral declaration, and its decision to strike out the complaint under Article 8 of the Convention, the Court considers that the main legal question raised in the present applications has been resolved. It concludes, therefore, that there is no need to give a separate ruling on the applicants’ remaining complaints (see Szopa and Others v. Poland (dec.), nos.

63624/09 and three others, § 16, 18 December 2018). For these reasons, the Court, unanimously, Takes note of the terms of the respondent Government’s declaration and of the arrangements for ensuring compliance with the undertakings referred to therein; Decides to strike the application out of its list of cases in the part concerning the complaints under Article 8 of the Convention in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention; Holds that there is no need to examine separately the remaining complaints.

Done in English and notified in writing on 24 February 2022. Viktoriya Maradudina Gilberto Felici Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 8 of the Convention Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location Date of receipt of Government’s declaration Date of receipt of applicant’s comments Amount awarded for non-pecuniary damage and costs and expenses per household (in euros) [1] 30244/18 20/06/2018 Household Toni JOVANOVSKI 1971 Silvana JOVANOVSKA 1973 Pavlina Zefikj Skopje 16/11/2021 18/11/2021 1,980 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant