2ra-973/25 — Desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor

La 14 iunie 2021, Grigori Galstean a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Galstean, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă, solicitând desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor xxxx (născută la xxxx) cu tatăl.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că căsătoria dintre părți a fost înregistrată la 6 iulie 2013 la OSC Ștefan Vodă, fiind înscrisă în registrul actelor civile cu nr. 35. Din această căsătorie s-a născut fiica xxxx, care în prezent se află în întreținerea sa.

Reclamantul a susținut că relațiile familiale s-au destrămat, în familie predominând conflictele și neînțelegerile, iar încercările de menținere a relației nu au avut succes, motiv pentru care consideră imposibilă continuarea vieții conjugale.

Totodată, acesta a menționat că pârâta consumă frecvent băuturi alcoolice și nu manifestă grijă față de copil, fapt ce l-a determinat ca în luna martie să se mute împreună cu fiica din orașul Minsk, Republica Belarus, la domiciliul părinților săi din xxxx.

Reclamantul a mai indicat că minorul este atașat emoțional de tată, iar acesta dispune de condiții locative și materiale adecvate, fiind caracterizat pozitiv. Aceste aspecte sunt confirmate prin ancheta socială, caracteristica emisă de Primăria Ștefan Vodă, precum și prin caracteristica emisă de directorul grădiniței nr. xx, care atestă că minorul frecventează regulat instituția și beneficiază de îngrijirea corespunzătoare a tatălui.

De asemenea, vecinii familiei au confirmat printr-o scrisoare colectivă că minorul este crescut într-un mediu stabil, cu grija tatălui și a bunicii paterne, în condiții adecvate dezvoltării sale.

Reclamantul a mai invocat că, în perioada când locuiau împreună, pârâta manifesta neglijență față de copil, acesta îmbolnăvindu-se frecvent, iar reclamantul era nevoit să se ocupe de tratamentul medical. Potrivit reclamantului, pârâta utiliza 1 indemnizația pentru îngrijirea copilului în alte scopuri, inclusiv pentru consum de alcool.

Totodată, acesta a menționat că după mutarea în xxxx, starea de sănătate a copilului s-a îmbunătățit, dezvoltarea fiind corespunzătoare vârstei, fapt confirmat prin certificatul emis de Centrul de Sănătate Ștefan Vodă.

Prin referința depusă, pârâta Natalia Galstean a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, invocând că reclamantul îi creează impedimente în comunicarea cu fiica, fapt ce ar provoca minorei o traumă psihologică. De asemenea, aceasta a solicitat să fie luată în considerare hotărârea irevocabilă a Judecătoriei r-nului Zavadscoi, or. Minsk, Republica Belarus, din 3 iunie 2021, prin care domiciliul minorei xxxx a fost stabilit cu mama.

Potrivit avizului-concluzie nr. 47 din 13 ianuarie 2021, emis de Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă, s-a constatat că tatăl, Grigori Galstean, se caracterizează pozitiv și dispune de condiții corespunzătoare pentru creșterea copilului, fiind considerată posibilă stabilirea domiciliului copilului cu tatăl, în interesul superior al minorului.

Prin încheierea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, din 9 noiembrie 2021, cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol, iar procesul civil privind stabilirea domiciliului copilului minor a fost încetat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 9 decembrie 2021, încheierea menționată a fost casată, cu restituirea cauzei la rejudecare în fond.

Instanța de apel a reținut că căsătoria dintre Grigori Galstean și Natalia Galstean a fost încheiată la 6 iulie 2013 la OSC Ștefan Vodă, iar din căsătorie s-a născut minora xxxx. Totodată, s-a constatat că, prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei raionului Zavadscoi, or. Minsk, Republica Belarus, din 3 iunie 2021, domiciliul copilului a fost stabilit cu mama, hotărâre recunoscută și încuviințată spre executare în Republica Moldova prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 13 decembrie 2023, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2024, având putere de lucru judecat.

Instanța de apel a examinat și probele privind situația personală și locativă a mamei, din care a rezultat că aceasta dispune de condiții locative corespunzătoare în or. Minsk, este angajată în câmpul muncii și nu se află la evidența narcologică. Totodată, s-a reținut că mama a întâmpinat dificultăți în menținerea legăturilor cu copilul, fiind invocate obstacole create de tată.

Instanța a constatat că minora este bine integrată în mediul școlar și beneficiază de îngrijire corespunzătoare. Cu toate acestea, existența unor condiții materiale bune la tată nu justifica modificarea situației juridice deja stabilite.

În vederea clarificării situației, instanța de apel a dispus audierea minorei și efectuarea evaluării psihologice, raportul din 23 septembrie 2025 indicând că minora are o dezvoltare corespunzătoare vârstei, însă conflictul parental și lipsa comunicării dintre părinți îi afectează starea emoțională. 3

Din raport a rezultat că minora manifesta rezervă față de mamă, determinată de separarea îndelungată, evitând să vorbească despre aceasta de teamă ca tatăl să nu afle. Totodată, s-a constatat că tatăl manifesta o atitudine de blocare a comunicării dintre copil și mamă. Specialiștii au reținut că ambii părinți dispun de abilități parentale, însă au recomandat creșterea copilului într-un mediu familial stabil și lipsit de conflict, cu menținerea relațiilor personale cu ambii părinți.

Instanța de apel a apreciat că, deși tatăl dispune de condiții materiale favorabile, comportamentul acestuia în raport cu relația copilului cu mama și concluziile evaluării psihologice indică factori ce pot afecta echilibrul emoțional al minorei. De asemenea, acuzațiile privind pretinsul consum de alcool al mamei nu au fost confirmate.

În consecință, instanța de apel a concluzionat că nu existau temeiuri pentru modificarea domiciliului copilului, acesta fiind deja stabilit printr-o hotărâre irevocabilă recunoscută în Republica Moldova, iar menținerea acestei situații corespunde interesului superior al copilului.

În motivarea recursului, recurentul a susținut, în esență, că instanța de apel a acordat prioritate formală hotărârii străine pronunțate anterior, fără a analiza efectiv situația de fapt actuală a copilului, inclusiv locuirea îndelungată cu tatăl, integrarea școlară și socială în Republica Moldova, stabilitatea mediului de viață și probele favorabile recurentului, încălcând astfel principiul interesului superior al copilului, precum și garanțiile prevăzute de art. 6 și art. 8 CEDO.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”. 4

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și art. 432 din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea deciziilor instanțelor de apel exclusiv prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de lege, iar potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, recursul este inadmisibil dacă este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o argumentare juridică clară și pertinentă, din care să rezulte existența unor erori de drept material sau a unor vicii procedurale esențiale. Recursul nu constituie o cale de rejudecare a fondului cauzei, ci are ca obiect exclusiv controlul de legalitate al deciziei instanței de apel. Simplele nemulțumiri față de soluția pronunțată, neînsoțite de critici juridice concrete, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

Analizând motivele invocate în recursul declarat de Grigori Galstean, reprezentat de avocata Daniela Moraru, Completul de judecată constată că acestea nu se circumscriau cerințelor prevăzute de art. 432 Cod de procedură civilă, fiind orientate, în esență, spre reluarea susținerilor privind pretinsa apreciere eronată a probelor de către instanța de apel, precum și spre contestarea concluziilor acesteia 5 referitoare la stabilirea domiciliului copilului minor, aspecte deja examinate de instanța de în apel.

Susținerile recurentului privind aplicarea eronată a art. 63 din Codul familiei, precum și invocarea încălcării principiului interesului superior al copilului și a garanțiilor prevăzute de art. 6 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu sunt însoțite de argumente juridice apte să demonstreze existența unei erori de drept în sensul art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă. Instanța de apel și-a motivat concluziile prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei, la hotărârea judecătorească străină recunoscută și încuviințată spre executare pe teritoriul Republicii Moldova, la raportul de evaluare psihologică și la ansamblul probelor administrate.

Contrar afirmațiilor recurentului, instanța de apel nu s-a limitat la menținerea formală a hotărârii străine, ci a analizat situația de fapt a copilului minor, inclusiv relațiile acestuia cu fiecare dintre părinți, condițiile de trai oferite de fiecare dintre aceștia, starea emoțională a copilului relevată de evaluarea psihologică, precum și impactul conflictului parental asupra dezvoltării minorei. Instanța a reținut motivat că, deși copilul locuia efectiv cu tatăl și era integrat în mediul școlar din Republica Moldova, aceste împrejurări nu justificau, modificarea domiciliului stabilit anterior printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, recunoscută și executorie pe teritoriul Republicii Moldova.

Completul de judecată reține că recurentul nu a indicat în mod concret norme de drept material a căror aplicare ar fi fost denaturată și nici vicii procedurale de natură să atragă incidența motivelor de casare prevăzute de art. 432 Cod de procedură civilă, argumentele formulate exprimând, în esență, dezacordul acestuia cu concluziile instanței de apel.

Criticile referitoare la modul de evaluare a raportului de evaluare psihologică și la pretinsa ignorare a unor probe favorabile recurentului nu relevă încălcări de drept material sau procedural, ci vizează exclusiv aprecierea probatoriului și stabilirea situației de fapt, atribuții ce revin instanței de apel și care nu pot fi supuse cenzurii instanței de recurs în lipsa demonstrării unei erori de drept. De asemenea, nu poate fi reținută nici susținerea recurentului privind încălcarea art. 6 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât din materialele cauzei rezultă că instanța de apel a examinat cauza în mod contradictoriu, a analizat probele relevante și a motivat soluția adoptată prin raportare la interesul superior al copilului, evaluând relațiile familiale existente și circumstanțele concrete ale speței.

Completul de judecată constată că motivele invocate în recurs nu relevă încălcări de drept material sau procedural în sensul art. 432 Cod de procedură civilă, ci urmăresc, în realitate, o reexaminare a fondului cauzei, inadmisibilă în procedura de recurs. 6

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că recursul nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și urmează a fi respins ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Grigori Galstean, reprezentat de avocata Daniela Moraru. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7