- Dosarul nr.
- 2ra-826/24
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 1 aprilie 2026
- Părțile
- Turcan Vitalie vs Raevschi Stefan si Raevschi Eudochiei, intervenient accesoriu notarul Pislari Tatiana
- Pe scurt
- Recursul a fost depus cu omiterea termenului de declarare.
2ra-826/24 — Încasarea datoriei
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului în cauza civilă Vitalie Țurcan împotriva lui Ștefan Raevschi și Eudochia Raevschi, intervenient accesoriu notarul Tatiana Pîslari (încasarea în mod solidar a datoriei și a penalității contractuale) și cererea reconvențională Ștefan Raevschi împotriva lui Vitalie Țurcan (încasarea datoriei) împotriva deciziei din 8 aprilie 2025 a Curții de Apel Bălți, (Dosarul nr. 2ra-826/24 NR. PIGD 2-19056523-01-2ra-05072024) Recursul a fost depus cu omiterea termenului de declarare. Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. M. Proca) Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, D. Dulghieru, R. Pulbere) 1 aprilie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul declarat de către avocata Tamara Plămădeală, în interesele lui Vitalie Țurcan, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Preşedinte, Ion Munteanu, Gheorghe Stratulat, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 18 mai 2016, Vitalie Țurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ștefan Raevschi și Eudochia Raevschi, intervenient accesoriu notarul Tatiana Pîslari, prin care a solicitat încasarea în mod solidar a sumei de 6 000 euro, a penalității contractuale în mărime de 20 euro pentru fiecare zi de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
Reclamantul a invocat că, la 5 noiembrie 2013, în baza unui contract de împrumut autentificat de notarul Tatiana Pîslari, le-a acordat lui Ștefan Raevschi și Eudochia Raevschi un împrumut în sumă de 6 000 euro, cu termen de rambursare până la 5 noiembrie 2014. A menționat că pârâții nu au restituit suma împrumutată, invocând lipsa mijloacelor bănești și amânând executarea obligației.
Prin cererea din 12 decembrie 2016, Vitalie Țurcan a concretizat pretenția privind penalitatea, solicitând încasarea în mod solidar de la Raevschi Ștefan și Raevschi Eudochia a penalității în mărime de 20 euro pentru fiecare zi de întârziere, calculate până la data examinării cauzei.
În ședința de judecată din 26 iunie 2019, avocatul Vasile Stăvilă, în interesele lui Ștefan Raevschi, a depus acțiune reconvențională împotriva lui Vitalie Țurcan, cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii reconvenționale, Raevschi Ștefan a menționat că, la 7 noiembrie 2013, în calitate de comodatar, a încheiat cu Țurcan Adriana, în calitate de comodantă, reprezentată de mandatarul Vitalie Țurcan, un contract de comodat având ca obiect folosința gratuită a automobilului de model Mercedes-Benz Sprinter, pe un termen de 5 ani, până la 7 noiembrie 2018. A susținut că, suplimentar contractului, s- a convenit ca, în decurs de un an, să achite suma de 6 000 euro, după care bunul urma să fie perfectat pe numele său. Raevschi Ștefan a invocat că, anterior semnării contractului de comodat, Vitalie Țurcan i-a propus încheierea unui contract de împrumut, potrivit căruia ar fi primit de la acesta suma de 6 000 euro, pentru a garanta executarea înțelegerii privind achitarea automobilului. A invocat că, în aceeași zi, i-a transmis lui Vitalie Țurcan suma de 3 000 lei din contul sumei convenite. Totodată, Raevschi Ștefan a susținut că, la începutul lunii ianuarie 2014, Vitalie Țurcan, însoțit de alte persoane, s-a prezentat la domiciliul fostei sale soacre, unde se afla 1 automobilul și mobilier depozitat de acesta, și, în urma unor amenințări, a luat automobilul și a ridicat mobilierul adus din Italia, în valoare totală de 1 420 euro. A mai invocat că, ulterior, aceste împrejurări au constituit obiectul unei plângeri adresate Procuraturii raionului Orhei. În aceste circumstanțe, Raevschi Ștefan a solicitat încasarea de la Vitalie Țurcan a sumei de 1 420 euro, cu titlu de valoare a mobilierului ridicat de la el.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
6. Prin hotărârea din 20 ianuarie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Vitalie, precum și acțiunea reconvențională înaintată de Ștefan Raevschi.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
7. La 25 ianuarie 2022, avocata Tamara Plămădeală, în interesele lui Vitalie Țurcan, a declarat apel împotriva hotărârii din 20 ianuarie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată înaintată de Vitalie Țurcan.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
8. Prin decizia din 23 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de avocata Tamara Plămădeală, în interesele lui Vitalie Țurcan și a menținut hotărârea din 20 ianuarie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
9. La 5 iulie 2024, avocata Tamara Plămădeală, în interesele lui Vitalie Țurcan, a declarat recurs, iar la 9 iulie 2024 a depus un recurs suplimentar împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2024, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei menționate și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată.
În esență, motivarea recursului conține aceleași argumente de fapt și de drept care au fost expuse în cererea de apel.
La 17 martie 2026, Vitalie Țurcan a depus o cerere de repunere în termen și note scrise suplimentare la recurs, prin care a solicitat repunerea în termen, admiterea explicațiilor scrise suplimentare, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată. 2
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
1. Articolul 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanţelor de apel ţine de competenţa Curţii Supreme de Justiţie. (2) Asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători.” 2. Articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
3. Articolul 433 alin. (1) lit. b) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.” 4. Articolul 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară”.
5. Articolul 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”. 6. Articolul 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce.
În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.” 7. Articolul 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.” 8. Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil: „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.
3 9. Articolul 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar.
În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.” 10. Articolul 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi.
Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.” 11. Articolul 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
12. Până a proceda la examinarea argumentelor invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție este ținut să verifice dacă acesta a fost declarat în termenul prevăzut de lege, întrucât respectarea termenului de exercitare a căii de atac constituie o condiție prealabilă de admisibilitate.
Din materialele cauzei rezultă că decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2024 a fost expediată participanților la proces la data de 25 aprilie 2024, și anume recurentului Vitalie Țurcan la adresa poștală (Vol. II, f.d. 181), iar reprezentantei acestuia, avocatei Tamara Plămădeală, la adresa electronică (Vol. II, f.d. 180).
În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că din conținutul art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că principalul criteriu după care se realizează comunicarea actelor de procedură este cel al asigurării eficiente a transmiterii textului cuprins în act și confirmarea primirii lui (Decizia nr. 2ra-435/25, §23). Instanța de apel a transmis în mod legal și în conformitate cu art. 4 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă copia deciziei integrale, îndeplinind astfel obligațiile procedurale privind comunicarea actelor procesuale.
În absența oricăror probe care să ateste imposibilitatea tehnică de transmitere ori recepționare a mesajului, precum și în lipsa unei notificări de eroare generate de sistemul de poștă electronică, nu există niciun temei factual sau juridic pentru a pune la îndoială valabilitatea comunicării. În aceste condiții, transmiterea actului judecătoresc la adresa electronică utilizată de reprezentant urmează a fi considerată legal și valabil efectuată.
În consecință, termenul de declarare a recursului a început să curgă la 26 aprilie 2024, respectiv din ziua imediat următoare comunicării deciziei integrale, și s-a împlinit la 26 iunie 2024, inclusiv. Prin urmare, orice recurs depus ulterior acestei date este tardiv.
Cu toate acestea, la 5 iulie 2024, avocata Tamara Plămădeală, în interesele lui Vitalie Țurcan, a declarat recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău (Vol. II, f.d. 187). În susținerea admisibilității recursului sub aspectul termenului, avocata a invocat că decizia menționată ar fi fost recepționată la 6 mai 2024.
Instanța de recurs nu poate reține ca întemeiate susținerile avocatei potrivit cărora decizia integrală ar fi fost recepționată la 6 mai 2024. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că avocata Tamara Plămădeală a fost admisă în proces pentru reprezentarea intereselor lui Vitalie Țurcan în temeiul mandatului nr. 1416102 din 6 martie 2019 (vol. I, f.d. 162) și că aceasta a participat la examinarea cauzei, inclusiv în cadrul ședințelor de judecată desfășurate în fața instanțelor. În aceste condiții, din moment ce instanța de apel a comunicat decizia integrală din 23 ianuarie 2024, la data de 25 aprilie 2024, la adresa electronică a avocatei Tamara Plămădeală (vol. II, f.d. 180), această comunicare produce efecte procesuale față de partea reprezentată. Prin urmare, revenea reprezentantei obligația de a urmări corespondența recepționată, de a asigura informarea promptă a clientului său și de a întreprinde, în termenul legal, toate demersurile necesare pentru exercitarea căii de atac. În consecință, invocarea unei pretinse recepționări ulterioare, la 6 mai 2024, nu este de natură să înlăture efectele comunicării valabil efectuate la 25 aprilie 2024 și nici să justifice depunerea recursului peste termen.
În virtutea obligației de diligență profesională și a exercitării cu bună-credință a drepturilor procedurale, avocata era ținută să verifice cu regularitate corespondența electronică la adresa indicată în actele depuse la dosar.
Astfel, după pronunțarea dispozitivului deciziei, era pe deplin previzibil că instanța de apel urma să redacteze și să comunice participanților la proces decizia integrală. În aceste condiții, era rezonabil și necesar ca avocata Tamara Plămădeală să verifice cu regularitate corespondența electronică, cu atât mai mult cu cât, pe 5 parcursul examinării prezentei cauze, comunicarea dintre acesta și instanțele de judecată s-a realizat anterior pe această cale.
Chiar și admițând, că avocata Tamara Plămădeală nu a verificat corespondența electronică la adresa indicată, o asemenea omisiune nu poate fi opusă instanței, ci produce efecte exclusiv în sfera raporturilor dintre reprezentant și partea reprezentată. Or, potrivit art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată, iar culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. În consecință, neglijența avocatului în verificarea corespondenței electronice nu poate justifica stabilirea unui moment ulterior al începerii curgerii termenului de declarare a recursului.
Subsidiar, deși Vitalie Țurcan a depus o cerere de repunere în termen și note scrise suplimentare la recurs, acesta nu a invocat niciun argument referitor la depunerea tardivă a recursului și nu a justificat omisiunea exercitării căii de atac în termenul prevăzut de lege, limitându-se doar la dezvoltarea argumentelor expuse pe fondul recursului.
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat de avocata Tamara Plămădeală, în interesele lui Vitalie Țurcan, este tardiv și, prin urmare, inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, alin. (1), lit. b), 440, alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de către avocata Tamara Plămădeală, în interesele lui Vitalie Țurcan. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6