3r-73/26 — Anularea actelor administrative

La 03 aprilie 2025, Compania „Intact Asigurări Generale” SA a depus, în procedura contenciosului administrativ, cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, terț SA „Asterra Grup”, solicitând anularea operațiunilor administrative, anularea deciziei grupului al ANSA de atribuire a contractului de achiziții publice nr.***** din 20.02.2025 în cadrul procedurii de achiziție nr.***** și a deciziei ANSC nr.***** din 14.03.2025, cu obligarea remedierii încălcărilor și organizării unei noi licitații de achiziții.

Legiuitorul expres a stabilit care sunt cerințele de conținut și formă a cererii de apel, iar condiția obligatorie de „motivare a apelului” pentru primirea acestuia în procedură, nu este expres reglementată, având în vedere că reieșind din prevederile art.233 alin.(3) din Codul administrativ, cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum și prin sintagma „poate” de la art.233 alin.(3) din Codul administrativ se înțelege instituirea unui drept procedural pentru potențialul apelant să comunice și alte date importante, respectiv să facă o descriere mai amplă atât a circumstanțelor, cât și a temeiurilor de dezacord cu soluția instanței de fond. Mai mult ca atât, art.232 alin.(2) din Codul administrativ nu face nicio clarificare ce se referă la sintagma „motivarea” apelului și în ce situații instanța de apel poate să considere că un apel „nu este motivat” și să-l declarare inadmisibil pe acest temei.

În viziunea Companiei „Intact Asigurări Generale” SA cererea de apel depusă la 04 august 2025 conține formula de motivare.

Intimata a indicat că la 09 iulie 2025 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii de respingere a acțiunii depuse de Compania „Intact Asigurări Generale” SA, iar la 04 august 2025 ultima a depus apel nemotivat, ulterior la 24 octombrie 2025, prima instanță a notificat hotărârea integrală (motivată) din 09.07.2025, la adresele electronice a participanților la proces, inclusiv a Companiei „Intact Asigurări Generale” SA, care la rândul său urma să prezinte motivarea apelului până la 24 noiembrie 2025, cu toate acestea, în termenul limită indicat, apelanta contrar prevederilor art.232 alin.(2) din Codul administrativ, nu a prezentat apelul motivat nici până în prezent. Or, termenul imperativ de 30 de zile prescris la art.232 alin.(2) din Codul administrativ este unul de decădere care poate fi repus strict doar în prezența unor argumente și dovezi concludente și pertinente care atestă imposibilitatea respectării acestui termen.

Apelul inițial depus de Compania „Intact Asigurări Generale” SA nu poate fi considerat ca fiind unul „motivat”, deoarece nu conține motivele de fapt și de drept pe care acesta se întemeiază, cu atât mai mult, instanța de fond a redactat hotărârea integrală (motivată) și a notificat-o părților abia la 24 octombrie 2025, iar la depunerea apelului inițial, apelanta nu putea încă să cunoască care au fost temeiurile și probele care au servit la emiterea soluției de respingere a acțiunii.

De fapt, circumstanțele nominalizate supra de nedepunere a motivării apelului în conformitate cu prevederile art.232 alin.(2) din Codul administrativ, atestă comportamentul pasiv al recurentei/apelante de a-și valorifica cu bună-credință drepturile sale procedurale. Depunerea la 04 august 2025 a apelului nemotivat stabilesc doar împrejurări formaliste și nu oferă instanței de apel să efectueze o analiză factologică amplă și argumentată.

Articolul 191 alin.(5) lit.b) din Codul administrativ: „(5) Curtea Supremă de Justiţie soluționează: b) cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Articolul 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis 3 încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Articolul 243 alin.(2) din Codul administrativ: „(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Articolul 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.”

Articolul 231 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.”

Articolul 232 alin.(2) din Codul administrativ: (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Articolul 236 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ: „(1) Instanţa de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special când: e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Articolul 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Articolul 100 alin.(11) din Codul de procedură civilă: „(11) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”

Articolul 102 alin.(6) din Codul de procedură civilă: „(6) Citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces. (7) Citațiile şi înștiințările expediate la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate.”

Articolul 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces şi alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Articolul 111 alin.(1) din Codul de procedură civilă: 4 „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.”

Articolul 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Articolul 33 din Codul administrativ: „Comunicarea interinstituțională şi comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate şi economie de costuri, în special, mijloacelor electronice de comunicație.”

Articolul 223 din Codul administrativ: „Hotărârile şi alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum şi numirea ședințelor şi citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Articolul 96 alin.(1) din Codul administrativ: (1) Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură.”

Articolul 97 alin.(3) din Codul administrativ: „(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Articolul 1101 alin.(1), (5) din Codul administrativ: „(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. (5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”

Articolul art.47 alin.(1)-(4) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere: „(1) Documentul electronic poate fi expediat şi recepționat cu ajutorul sistemelor informaționale şi de comunicații electronice şi/sau al purtătorilor materiali. (2) Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea şi utilizarea acestuia de către destinatar. (3) În cazul în care semnatarul sau creatorul sigiliului electronic şi destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră expediat dacă: a) este expediat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de 5 către un intermediar în circulația electronică a documentelor, care acționează în numele semnatarului sau al creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul informațional utilizat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic; b) este adresat în mod corespunzător sau este direcționat în sistemul informațional indicat de destinatar; c) este redat într-o formă ce permite prelucrarea acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar; d) intră într-un sistem informațional ce nu este controlat de către semnatar sau de către creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (4) În cazul în care semnatarul şi destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv.”

Articolul 48 alin.(2) din Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere: (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic şi destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Articolul 114 din Codul administrativ: „Dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.”

Articolul 102 alin.(6) din Codul de procedură civilă: „(6) Citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.”

Articolul 24 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligațiile cu bună- credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Articolul 237 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Prevederile art.65 alin.(1)–(3) şi (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel şi în termenul de prezentare a motivării apelului.”

Articolul 65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ: „(1) Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. 6 (2) Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază şi, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Din actele cauzei rezultă că copia încheierii a instanței de apel a fost expediată la 13 februarie 2026, la adresa electronică a recurentei Compania „Intact Asigurări Generale” SA (e-mail: *****), fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la dosar (f.d.126).

Astfel, recursul declarat la 27 februarie 2026 de către Compania „Intact Asigurări Generale” SA, a fost depus în interiorul termenului prevăzut la art.242 din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 04 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, prin care în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de către Compania „Intact Asigurări Generale” SA, din considerentul că apelanta nu a prezentat motivarea apelului în interiorul termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Completul de judecată reține că termenele legale sunt termene prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ, reglementate în mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care nu pot fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale.

Pornind de la prevederile legale precitate supra, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Din actele cauzei rezult că la 09 iulie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Compania „Intact Asigurări Generale” SA. 7

La 04 august 2025, prin intermediul poștei electronice, în termenul prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul administrative, Compania „Intact Asigurări Generale” SA a depus apel (nemotivat), solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 09.07.2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii sale.

Potrivit informației de pe Portalul Național al Instanțelor, la 24 octombrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a publicat pe pagina sa web (https://jc.instante.justice.md) hotărârea integrală (motivată) din 09.07.2025.

La aceiași dată - 24 octombrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a notificat hotărârea motivată, la poșta electronică a participanților la proces indicată în înscrisurile la dosar, inclusiv la adresa electronică a recurentei/apelante Compania „Intact Asigurări Generale” SA (e-mail: *****), fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la dosar (f.d.119).

La acest aspect se reține că, notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Astfel, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, din toate mijloacele de comunicare indicate în lucrările dosarului, a ales cel mai eficient, rapid, și sigur mijloc de comunicare, cum ar fi poșta electronică a Companiei „Intact Asigurări Generale” SA (e-mail: *****), indicată în cererea de chemare în judecată (în cererea de apel, precum și în alte înscrisuri din dosar), ceea ce denotă că prima instanță s-a încadrat în una din rigorile prevăzute la art.96 alin.(1) din Codul administrativ, în special, cea de la litera d) al articolului dat, ce vizează în special notificarea hotărârii motivate prin poștă electronică (f.d.119). În același timp, nici recurenta/apelantă Compania „Intact Asigurări Generale” SA nu infirmă că hotărârea motivată nu i-a fost notificată la poșta sa electronică la data de 24 octombrie 2025.

Cele stabilite incontestabil confirmă faptul că hotărârea motivată (integrală) din 09 iulie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost comunicată Companiei „Intact Asigurări Generale” SA anume în ziua de 24 octombrie 2025, ora 11:45, la adresa electronică indicată de către aceasta în cererea de chemare în judecată și apel, întrucât confirmarea recepției notificării a fost emisă în mod automatizat de sistemul informațional, care a livrat corespondența prin poșta electronică. Or, fiind cert faptul că actul de procedură transmis destinatarului Compania „Intact Asigurări Generale” SA, prin poșta electronică, se consideră recepționat în ziua expedierii.

Prin urmare, termenul de 30 de zile prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării apelului, a început să 8 curgă din data de 25 octombrie 2025, ziua imediat următoare de la data notificării Companiei „Intact Asigurări Generale” SA a hotărârii integrale (motivate) a primei instanțe, care a expirat la data de 24 noiembrie 2025 (luni) inclusiv.

Cu toate acestea, apelanta Compania „Intact Asigurări Generale” SA, contrar prevederilor imperative ale art.232 alin.(2) din Codul administrativ, până la 24 noiembrie 2025 (luni) inclusiv, nu a prezentat Curții de Apel Centru apelul motivat.

Drept consecință, prin încheierea din 04 februarie 2026, Curtea de Apel Centru, în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibil apelul depus de Compania „Intact Asigurări Generale” SA.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel, or, apelanta Compania „Intact Asigurări Generale” SA nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat instanței de apel în interiorul termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ (30 de zile de la data notificării hotărârii motivate), adică până la expirarea termenului-limită, 24 noiembrie 2025 (luni), apelul motivat, care să conțină temeiurile de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul după cum prevede legislația în vigoare, fapt ce a generat drept consecință declararea acestuia ca inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

Deși, Compania „Intact Asigurări Generale” SA a dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a depune motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, adică începând cu 25 octombrie 2025 – până la 24 noiembrie 2025 inclusiv, totuși ultima nu a depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, or, dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, cert statuează că participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să-și exercite drepturile şi să îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Prin urmare, nerespectarea termenului de prezentare a motivării apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei/apelante Compania „Intact Asigurări Generale” SA, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună- credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv, să-și verifice poșta electronică pentru a nu omite termenul de prezentare a apelului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la 9 încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din CEDO.

Nu pot fi reținute argumentele recurentei Compania „Intact Asigurări Generale” SA precum că legiuitorul expres a stabilit care sunt cerințele de conținut și formă a cererii de apel, iar condiția obligatori de „motivare a apelului” pentru primirea acestuia în procedură, nu este expres reglementată, având în vedere că reieșind din prevederile art.233 alin.(3) din Codul administrativ, cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum și prin sintagma „poate” de la art.233 alin.(3) din Codul administrativ se înțelege instituirea unui drept procedural pentru potențialul apelant să comunice și alte date importante, respectiv să facă o descriere mai amplă atât a circumstanțelor, cât și a temeiurilor de dezacord cu soluția instanței de fond, iar faptul că nu s-a folosit de un drept procedural, nu duce la aplicarea unor sancțiuni de procedură, care în esență sunt apreciate ca fiind declarative și speculative, or, dispozițiile art.232 alin.(2) din Codul administrativ cert, expres și imperativ impune obligația motivării apelului, în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, care la caz, a fost comunicată recurentei la 24.10.2025.

La acest aspect, Completul de judecată subliniază că sintagma „motivarea apelului” de la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, reprezintă o obligație procedurală a părții care declară apelul, de a prezenta în scris argumentele pentru care consideră că hotărârea primei instanțe este incorectă. Aceasta cuprinde două componente esențiale și anume, motivele de fapt - arătarea probelor care au fost interpretate greșit de prima instanță sau prezentarea unei situații de fapt care nu a fost corect reținută; și motivele de drept - indicarea normelor juridice care au fost încălcate sau aplicate în mod eronat de către judecător.

Importanța motivării are un efect devolutiv, or, instanța de apel va examina cauza doar prin prisma motivelor invocate de apelant conform principiului tantum devolutum quantum appellatum, adică „atât se devolvă (transmite instanței superioare), cât s-a apelat”. Acest principiu limitează competența instanței de apel la judecarea strictă a problemelor și criticilor ridicate în cererea de apel.

Dispozițiile art.233 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, la care face trimitere recurenta, în esență prevede forma și conținutul cererii de apel, care cuprinde: instanţa căreia îi este adresat apelul; numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală; dacă apelantul este o persoană juridică, se indică datele bancare şi codul fiscal; numele şi prenumele reprezentantului legal sau împuternicit şi adresa lui, în cazul în 10 care cererea se depune de un reprezentant; denumirea intimatului în calitate de autoritate publică şi sediul acesteia; hotărârea atacată, instanţa care a emis-o, data emiterii; semnătura apelantului și/sau a reprezentantului lui legal ori împuternicit; la cererea de apel se anexează o copie a hotărârii contestate; documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit; precum şi conține alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum şi demersurile apelantului.

Prin mențiunea „alte date importante pentru soluționarea cauzei” se înțelege suplinirea motivării apelului, adică acele date care au o legătură directă cu obiectul cauzei și care pot influența modul în care aceasta este soluționată, permițând apelantului să-și fundamenteze poziția dincolo de elementele inițiale, pentru a clarifica motivele pentru care consideră hotărârea primei instanțe ca fiind neîntemeiată.

Completul de judecată apreciază critic argumentul recurentei Compania „Intact Asigurări Generale” SA precum că cererea de apel conține formula de motivare, or, vizualizând apelul depus la 04 august 2025 acesta în esență cuprinde doar solicitările apelantului, fără a fi indicate motivele de fapt şi de drept pe care acesta se întemeiază, or, instanța de apel nu poate examina din oficiu un apel nemotivat fără a cunoaște problemele și criticile ridicate în cererea de apel în privința netemeiniciei hotărârii contestate.

De fapt, recurenta prin argumentarea menționată, pentru acțiunile sale neglijente, intenționează să paseze culpa sa de neîndeplinire a actului de procedură în interiorul termenului legal (prezentare motivării apelului), pe seama instanței de apel care în viziunea ultimei urma să-i accepte în procedură apelul în forma în care a fost depus, adică nemotivat.

În conjunctura menționată, Completul de judecată consideră că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii contestate.

Mai mult ca atât, nici până la data emiterii încheierii recurate (04.02.2026), recurenta/apelantă Compania „Intact Asigurări Generale” SA nu a prezentat Curții de Apel Centru, apelul motivat, cu solicitarea după caz prin prisma art.237 și art.65 din Codul administrativ, repunerea în termenul de apel, cu indicarea motivelor omiterii termenului prevăzut la art.232 alin.(2) și anexarea probelor concludente și pertinente ce justifică încălcarea acestor dispoziții legale.

Prin urmare, culpa că nu a fost depus apelul motivat în termenul legal după notificarea hotărârii motivate revine nemijlocit Companiei „Intact Asigurări Generale” SA care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale 11 procedurale, în situația în care încă la data de 24.10.2025, la e-mail oficial al ultimei a fost notificată hotărârea motivată a instanței de fond, care nu a depus diligență până la expirarea termenului limită – 24.11.2025, pentru prezentarea apelului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 CEDO.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată remarcă că art.6§1 din CtEDO garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut.

În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (BACEV c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, cererea nr.13299/02; KEMP și alții c. Luxembourg, cererea nr.17140/05, hotărârea definitivă din 24.07.2008; DIAZ OCHOA c. Spania, cererea nr.423/03, hotărârea definitivă din 22.09.2006), în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că termenul fixat de legea internă este o restricție importantă ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Compania „Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni. Menține încheierea din 04 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Compania „Intact Asigurări Generale” Societate pe Acțiuni împotriva Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, terț Societatea pe Acțiuni „Asterra Grup” cu 12 privire la anularea operațiunilor administrative, a actelor administrative individual defavorabile și și obligarea remedierii încălcărilor admise și organizării unei licitații noi de achiziții. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 13