2ac-69/26 — Încasarea sumei

La 24 februarie 2021 Consiliul municipal Chișinău a depus o cerere de chemare în judecată împotriva S.A. „Combinatul de prelucrare a lemnului FAG”, solicitând încasarea sumei de 2 812 587 lei cu titlu de plată pentru folosirea terenului pentru perioada 10 ianuarie 2012 – 10 ianuarie 2021 și suma de 7,95 lei cu titlu de cheltuieli poștale.

La 20 septembrie 2022 reprezentantul reclamantului a depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor acțiunii, solicitând încasarea sumei de 3 573 293,59 lei pentru perioada 10 aprilie 2012 -10 octombrie 2022 și compensarea cheltuielilor poștale.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 octombrie 2024 s- a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la S.A. „Combinatul de prelucrare a lemnului FAG”, în beneficiul Consiliului municipal Chișinău, redevența pentru folosirea terenului cu nr. cadastral XXX XXX din XXX XXX, în mărime de 1 668 162,09 lei pentru perioada 24 februarie 2018 – 10 octombrie 2022, s-a admis excepția de tardivitate formulată de S.A. „Combinatul de prelucrare a lemnului FAG”, în partea pretenției de încasarea a sumei pentru folosirea terenului cu nr. cadastral XXX XXX din XXX XXX pentru perioada 10 aprilie 2012 – 24 februarie 2018 acțiunea s-a respins ca tardivă.

Precum și s-a încasat de la S.A. „Combinatul de prelucrare a lemnului FAG”, în beneficiul statului Republica Moldova suma de 50 000 lei cu titlu de taxă de stat de a cărei plată a fost scutit de drept reclamantul la depunerea acțiunii civile.

La 16 octombrie 2024, Consiliul municipal Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 octombrie 2024, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii menționate în partea admiterii excepției de tardivitate formulate de S.A. „Combinatul de prelucrare a lemnului FAG” și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 12 noiembrie 2024, S.A. „Combinatul de prelucrare a lemnului FAG”, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 octombrie 2024, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii menționate și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 23 aprilie 2026, S.A. „Combinatul de prelucrare a lemnului FAG”, reprezentată de administratorul Verlan Veaceslav a depus o cerere în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, privind strămutarea examinării cauzei în ordine de apel la o altă instanță de judecată egală în grad.

În motivarea cererii a invocat că temeiul legal al strămutării îl constituie existența unor bănuieli obiective privind afectarea aparenței de imparțialitate a instanței, generate de circumstanțele cauzei și de calitatea participanților la proces, în special de faptul că una dintre părți este o autoritate publică locală - Consiliul municipal Chișinău, iar examinarea apelului are loc la instanța de apel din același municipiu.

A susținut că, potrivit standardelor consacrate de art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, imparțialitatea trebuie analizată nu doar sub aspect subiectiv, ci și din perspectiva aparenței, respectiv a încrederii pe care instanța o inspiră justițiabilului și publicului.

Totodată a menționat că în practica sa, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a statuat că dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) Cod de procedură civilă instituie un mecanism destinat înlăturării unor suspiciuni de natură instituțională, atunci când acestea derivă din elemente obiective ce țin de poziția sau natura participanților la proces ori de cadrul în care instanța urmează să examineze cauza.

În acest sens, a evidențiat că litigiul nu are un caracter pur privat, ci implică o autoritate publică locală ce formulează pretenții patrimoniale, ceea ce, raportat la examinarea cauzei de către instanța de apel din aceeași unitate administrativ-teritorială, este de natură să genereze, pentru un observator obiectiv și rezonabil, percepția unei insuficiente distanțe instituționale.

La fel, a invocat că prezenta cauză se află în etapa apelului, fiind exercitate căi de atac de ambele părți, ceea ce presupune o reexaminare completă a fondului și amplifică necesitatea respectării aparenței de neutralitate și a încrederii în obiectivitatea instanței.

Astfel, a reținut că strămutarea cauzei reprezintă măsura procesuală adecvată pentru a preveni orice suspiciune de favorizare instituțională și pentru a garanta efectiv dreptul la un proces echitabil, menținerea cauzei la aceeași instanță fiind de natură să afecteze încrederea părților în actul de justiție, chiar în lipsa unor probe de părtinire efectivă.

Art. 32 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod. Instanța ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanța ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepția cazului în care completul de judecată în instanța respectivă nu poate fi legal constituit”.

Simpla invocare a calității uneia dintre părți și anume, Consiliul municipal Chișinău, în calitate de autoritate publică locală, coroborată cu faptul că examinarea cauzei are loc la Curtea de Apel Centru, nu este de natură, prin ea însăși, să genereze bănuieli obiective privind lipsa de imparțialitate a instanței, în absența unor elemente suplimentare care să indice existența unei legături reale, directe sau indirecte, de natură să afecteze independența funcțională a completului de judecată.

Astfel, organizarea sistemului judecătoresc și stabilirea competenței teritoriale a instanțelor au la bază criterii legale obiective, iar împrejurarea că o autoritate publică locală este parte într-un litigiu judecat de instanța competentă din aceeași unitate administrativ-teritorială nu constituie, în sine, un indiciu de părtinire, ci reprezintă o situație firească, inerentă raporturilor juridice supuse controlului judiciar.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, strămutarea poate fi dispusă doar în situația în care există bănuieli rezonabile, întemeiate pe elemente obiective, că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Prin urmare, pentru a justifica strămutarea, nu este suficientă invocarea unor presupuneri sau percepții subiective, ci este necesar ca aceste bănuieli să rezulte din fapte concrete, verificabile, care, analizate prin prisma unui observator obiectiv și rezonabil, ar putea genera îndoieli legitime cu privire la imparțialitatea instanței.

La caz, argumentele invocate de S.A. „Combinatul de prelucrare a lemnului FAG”, reprezentată de administratorul Verlan Veaceslav se limitează la o apreciere generală a contextului instituțional, fără a indica existența unor relații de subordonare, influență sau interferență între autoritatea publică parte în proces și instanța de apel, ori a unor circumstanțe particulare privind componența completului de judecată, care ar putea pune în discuție imparțialitatea acestuia.

De asemenea, faptul că litigiul are natură patrimonială și implică o autoritate publică nu conferă, în mod automat, cauzei un caracter susceptibil de a genera aparența unei lipse de neutralitate, întrucât instanțele judecătorești sunt chemate, în mod constant, să soluționeze litigii în care participă autorități publice, fără ca aceasta să afecteze prezumția de independență și imparțialitate de care acestea se bucură.

Totodată, Completul de judecată reține că alegațiile invocate, precum că ambele părți au declarat apel și că instanța urmează să procedeze la o reexaminare a cauzei, nu constituie un element distinct care să justifice strămutarea, ci reprezintă o consecință firească a exercitării căii de atac, reglementată de lege și lipsită de relevanță sub aspectul existenței unor suspiciuni de natură instituțională.

De asemenea, instanța reține că partea nu a indicat și nu a probat existența unor legături personale, profesionale sau de altă natură între judecători și participanții la proces, nu a invocat existența unor interese ale instanței în soluționarea cauzei și nu a demonstrat existența unor împrejurări care ar putea pune în discuție imparțialitatea instanței ca instituție.

Curtea subliniază că principiul repartizării cauzelor potrivit competenței stabilite de lege constituie o garanție esențială a dreptului la un proces echitabil, iar derogarea de la acest principiu prin strămutare este admisibilă numai atunci când există motive serioase și temeinice, apte să demonstreze că judecarea cauzei de către instanța competentă ar putea afecta în mod real încrederea justițiabililor în imparțialitatea actului de justiție.

În cauza de față, asemenea motive nu au fost identificate, iar argumentele invocate nu depășesc nivelul unor simple nemulțumiri procesuale, care pot fi valorificate prin căile de atac prevăzute de lege, dar nu pot constitui temei pentru strămutare.

Ținând cont de cele expuse, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 61 alin. (3), art. 269- 270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de S.A. „Combinatul de prelucrare a lemnului FAG”, reprezentată de administratorul Verlan Veaceslav, privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza civilă, Consiliul municipal Chișinău împotriva S.A. „Combinatul de prelucrare a lemnului FAG” cu privire la încasarea sumei, se remite la Curtea de Apel Centru, pentru examinare în ordine de apel. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător /semnătură/ Stela Procopciuc Judecători /semnătură/ Gheorghe Stratulat /semnătură/ Ion Munteanu