2ra-137/26 — Încasarea datoriei

La 15 noiembrie 2021, S.A. „Termoelectrica”, în interesele Întreprinderii Municipale „Direcția Gospodăriei Locativ Comunale Stăuceni”, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Conac și Zinaida Conac, solicitând încasarea, în mod solidar, în beneficiul Întreprinderii Municipale „Direcția Gospodăriei Locativ Comunale Stăuceni”, a datoriei pentru consumul energiei termice în sumă de 2 673,86 lei, acumulată până în luna septembrie 2021 pentru apartamentul nr. ***** din str. *****, com. *****, mun. Chișinău, precum și compensarea, în beneficiul S.A. „Termoelectrica”, a cheltuielilor de judecată în sumă de 270 lei.

Reclamanta a invocat că, în baza contractului de livrare a energiei termice în apă caldă nr. 4946 din 1 octombrie 2007, încheiat între S.A. „Termoelectrica” și Întreprinderea Municipală „Direcția Gospodăriei Locativ Comunale Stăuceni”, gestionarul și-a asumat obligația de a achita lunar plata pentru energia termică furnizată. Din cauza neachitării de către locatarii blocului a plăților aferente, s-a format o datorie, iar pentru apartamentul nr. *****din str. ***** , com. *****, mun. Chișinău, deținut de pârâți, s-a înregistrat o datorie totală de 14 847,63 lei. A menționat că, printr-o hotărâre judecătorească anterioară, a fost dispusă încasarea sumei de 12 173,77 lei, acumulată până în luna mai 2011, astfel încât diferența de 2 673,86 lei constituia obiectul prezentei acțiuni.

La 30 martie 2023, S.A. „Termoelectrica”, în interesele Întreprinderii Municipale „Direcția Gospodăriei Locativ Comunale Stăuceni”, a depus cerere de concretizare a pretențiilor față de Zinaida Conac, solicitând încasarea de la aceasta, în beneficiul Întreprinderii Municipale „Direcția Gospodăriei Locativ Comunale Stăuceni”, a datoriei pentru consumul energiei termice în sumă de 2 134,82 lei, acumulată pentru perioada octombrie 2016 – martie 2022, pentru același loc de consum, precum și încasarea, în beneficiul S.A. „Termoelectrica”, a cheltuielilor de judecată în sumă de 270 lei și a altor cheltuieli de judecată suportate în legătură cu examinarea cauzei.

În susținerea cererii de repunere în termen, a invocat că a aflat despre existența deciziei Curții de Apel Chișinău abia la 9 decembrie 2025, când a recepționat încheierea executorului judecătoresc privind intentarea procedurii de executare. A menționat că decizia i-a fost comunicată recurentei doar la 6 februarie 2026, prin intermediul cancelariei Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, dată de la care consideră că a început să curgă termenul de declarare a recursului.

Articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Articolul 433 alin. (1) lit. b) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.” 1

Articolul 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară”.

Articolul 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Articolul 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Articolul 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil: „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.

Articolul 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.” 2

Articolul 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.”

Articolul 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Din materialele cauzei rezultă că decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2024 a fost expediată participanților la proces la data de 7 aprilie 2025, și anume recurentei Zinaidei Conac la adresa poștală, iar reprezentantului acesteia, avocatului Sergiu Breazu, la adresa electronică (f.d. 161).

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că din conținutul art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că principalul criteriu după care se realizează comunicarea actelor de procedură este cel al asigurării eficiente a transmiterii textului cuprins în act și confirmarea primirii lui (Decizia nr. 2ra-435/25, §23). Instanța de apel a transmis în mod legal și în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă copia deciziei integrale, îndeplinind astfel obligațiile procedurale privind comunicarea actelor procesuale.

Totodată, conform art. 22 alin. (3), alin. (4) lit. c) și alin. (5) din Codul civil, notificarea transmisă prin poștă electronică produce efecte din momentul în care ajunge la destinatar, respectiv din momentul în care poate fi accesată de acesta. În același sens, art. 48 alin. (2) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 prevede că documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării lui în sistemul informațional indicat de destinatar. În absența oricăror probe care să ateste imposibilitatea tehnică de transmitere ori recepționare a mesajului, precum și în lipsa unei notificări de eroare generate de sistemul de poștă electronică, nu există niciun temei pentru a pune la îndoială valabilitatea comunicării. În aceste condiții, transmiterea actului judecătoresc la adresa electronică utilizată de reprezentant urmează a fi considerată legal și valabil efectuată.

În consecință, termenul de declarare a recursului a început să curgă la 8 aprilie 2025, respectiv din ziua imediat următoare comunicării deciziei integrale, și s-a 3 împlinit la 8 iuni 2025, inclusiv. Prin urmare, orice recurs depus ulterior acestei date este tardiv.

La 16 februarie 2026, avocatul Dumitru Carabețchi, în interesele Zinaidei Conac, a declarat recurs împotriva deciziei din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea cererii de repunere în termen, acesta a invocat că recurenta a aflat despre existența deciziei doar la 9 decembrie 2025, când a recepționat încheierea executorului judecătoresc privind intentarea procedurii de executare, iar decizia i-ar fi fost comunicată personal abia la 6 februarie 2026, prin intermediul cancelariei Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Completul de judecată nu poate reține aceste susțineri ca întemeiate. Din materialele dosarului rezultă că avocatul Sergiu Breazu a fost admis în proces pentru reprezentarea intereselor Zinaidei Conac în temeiul mandatului nr. ***** din 7 februarie 2022 (f.d. 25), a participat la examinarea cauzei și a exercitat acte procedurale în numele părții reprezentate, inclusiv în fața instanței de apel.

În aceste condiții, comunicarea deciziei integrale la 7 aprilie 2025 la adresa electronică a avocatului Sergiu Breazu produce efecte procesuale față de Zinaida Conac. Or, potrivit art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în aceeași măsură în care ar fi fost efectuate de aceasta însăși, iar culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Astfel, după pronunțarea dispozitivului deciziei, era pe deplin previzibil că instanța de apel urma să redacteze și să comunice participanților la proces decizia integrală. În aceste condiții, era rezonabil și necesar ca avocatul Sergiu Breazu să verifice cu regularitate corespondența electronică, cu atât mai mult cu cât, pe parcursul examinării prezentei cauze, comunicarea dintre acesta și instanțele de judecată s-a realizat anterior pe această cale.

Chiar și în ipoteza în care avocatul Sergiu Breazu nu ar fi verificat corespondența electronică recepționată, o asemenea omisiune nu poate fi opusă instanței și nu este de natură să amâne momentul de la care începe să curgă termenul de declarare a recursului. O eventuală neglijență a reprezentantului produce efecte exclusiv în raporturile dintre acesta și partea reprezentată, fără a afecta valabilitatea comunicării legal efectuate.

De asemenea, împrejurarea că ulterior recurenta a apelat la serviciile unui alt avocat nu poate justifica depunerea recursului peste termen și nu înlătură efectele comunicării deja realizate către reprezentantul care o asista în proces la momentul expedierii deciziei integrale.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat de avocatul Dumitru Carabețchi, în interesele Zinaidei Conac, este tardiv și, prin urmare, inadmisibil. 4

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, alin. (1), lit. b), 440, alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Dumitru Carabețchi, în interesele Zinaidei Conac. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5