2r-128/26 — Partajarea averii comune în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată

La 28 noiembrie 2023, Ala Cebotari, reprezentată de avocatul Nadejda Crețu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Cebotari privind partajarea averii comune în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 25 septembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Ala Cebotari (f.d.61).

La 18 octombrie 2024, Vasile Cebotari a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 25 septembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând casarea parțială a acesteia (f.d.63-64).

Prin încheierea din 06 mai 2025, Curtea de Apel Centru nu a dat curs cererii de apel depuse de Cebotari Vasile, comunicându-i obligația de a prezenta, prin cancelaria instanței, apelul motivat pe suport de hârtie în numărul necesar de exemplare, originalul dovezii achitării taxei de stat în sumă de 127,50 lei, în termen de 10 zile de la recepționarea încheierii, cu avertizarea că, în caz de neînlăturare a neajunsurilor indicate, apelul va fi considerat nedepus și restituit împreună cu actele anexate. (f.d.79-80).

La 24 februarie 2026, Vasile Cebotari a prezentat ordinul de plată a taxei de stat în sumă de 127.50 de lei, cererea de apel motivată depusă împotriva hotărârii din 25 septembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora, dar și o cerere privind repunerea în termenul de apel (f.d.92-94).

Prin încheierea din 18 martie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea apelantului Vasile Cebotari privind prelungirea termenului de înlăturare a neajunsurilor stabilite prin încheierea din 06 mai 2025 a Curţii de Apel Centru și s-a restituit cererea de apel depusă de apelantul Vasile Cebotari, pentru neîndeplinirea indicațiilor instanţei de apel, expuse în încheierea din 06 mai 2025 a Curţii de Apel Centru (f.d.98-103).

La 23 martie 2026, Vasile Cebotari a declarat recurs împotriva încheierii din 18 martie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei Curții de Apel Centru spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată.

În susținerea cererii de recurs, Vasile Cebotari, a invocat că încheierea din 18 martie 2026 a Curtea de Apel Centru este nelegală, deoarece instanța 1 de apel a restituit cererea de apel fără a ține seama de circumstanțele reale ale cauzei.

Acesta a arătat că, prin încheierea din 06 mai 2025 a Curții de Apel Centru, apelul său a fost lăsat fără curs, însă actul nu i-a fost comunicat personal la acel moment, fiind expediat fostului avocat Mihai Rudenco, care nu l-ar fi informat și care ulterior nu mai activa în sistemul de asistență juridică garantată de stat. La 10 septembrie 2025 a fost desemnat un nou avocat, Tatiana Malai, iar la 16 septembrie 2025 a fost semnat mandatul de reprezentare.

Recurentul a susținut că abia la 13 februarie 2026 a recepționat personal, prin poștă, copia încheierii din 06 mai 2025, astfel încât termenul de 10 zile pentru înlăturarea neajunsurilor urma să curgă de la această dată. A mai indicat că la 20 februarie 2026 avocatul a luat cunoștință de materialele dosarului, iar la 24 februarie 2026 au fost depuse cererea de apel motivată, dovada achitării taxei de stat și cererea de repunere în termen.

În opinia sa, instanța de apel a ignorat aceste împrejurări, a calculat eronat termenul procedural de la data notificării fostului avocat și a aplicat formal normele procedurale, încălcându-i dreptul de acces la justiție, motiv pentru care a solicitat casarea încheierii contestate și remiterea cauzei spre reexaminare.

La 10 aprilie 2026, la adresa electronică a reprezentantului Alei Cebotari, avocatului Nadejda Crețu, a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Vasile Cebotari.

Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de Vasile Cebotari, intimata nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: 2 „(1) Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art.75 alin.(1) și (4) din Codul de procedură civilă: „(1) În proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. (4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.”

Art. 80 alin. (9) din Codul de procedură civilă: „(9) Reprezentantul care renunţă la împuterniciri trebuie să înştiinţeze atît reprezentatul, cît şi instanţa cu cel puţin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de atac.”

Art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară.”

Art.105 alin.(5) din Codul de procedură civilă: „(5) Citaţia sau înştiinţarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra semnătură pe cotor. Citaţia sau înştiinţarea adresată unei organizaţii se înmînează persoanei cu funcţie de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenţei acesteia, se înmînează în acelaşi mod unui alt angajat, considerîndu-se recepţionată de organizaţie. Dacă părţile şi alţi participanţi la proces sînt reprezentaţi de avocaţi, citaţiile şi înştiinţările se expediază la sediul avocaţilor, recepţionarea înlăturînd orice viciu de citare a participanţilor. Citaţiile şi înştiinţările expediate reprezentanţilor la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepţionate de către părţi şi alţi participanţi la proces.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.” 3

Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele băneşti au fost predate la oficiul poştal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicaţie înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanţa judecătorească ori în o altă organizaţie, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operaţiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art.115 din Codul de procedură civilă: „La cererea participanţilor la proces interesaţi, instanţa de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit de instanţa de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru acelaşi temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit, fiind aplicabil art.116.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii.”

Art. 365 alin. (1) lit. d) și alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(1) În cererea de apel se indică: d) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul; (4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se impune cu taxă, şi/sau a taxei de timbru.”

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbr, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, 4 fără înştiinţarea participanţilor la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”

Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanţei de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanţei la data emiterii.”

Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil: „ (1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”

Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Coroborând prevederile art. 115, art. 364 alin. (1), art. 365 alin. (1) lit. d) și alin. (4), art. 368, art. 369 alin. (1) lit. a) și art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă cu materialele cauzei, instanța de recurs consideră justă soluția Curții de Apel Centru privind respingerea cererii de prelungire a termenului acordat pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite prin încheierea din 06 mai 2025 a Curţii de Apel Centru și restituirea cererii de apel depuse de Vasile Cebotari pentru neexecutarea indicațiilor instanței de apel, şi apreciază ca neîntemeiate argumentele recurentului invocate în susținerea poziției sale cu privire la ilegalitatea actului judecătoresc contestat.

Or, din materialele cauzei rezultă că, pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Vasile Cebotari a fost reprezentat de avocatul Mihai Rudenco, desemnat prin decizia Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat nr. 0832/ACC din 12 martie 2024, în baza mandatului Seria MA nr.1554413 din 17 martie 2024.

La 18 octombrie 2024, Vasile Cebotari a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 25 septembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând casarea parțială a acesteia (f.d.63-64).

Prin încheierea din 06 mai 2025, Curtea de Apel Centru nu a dat curs cererii de apel depuse de Cebotari Vasile, comunicându-i obligația de a prezenta, prin cancelaria instanței, apelul motivat pe suport de hârtie în numărul necesar de exemplare, originalul dovezii achitării taxei de stat în sumă de 127,50 lei, în termen de 10 zile de la recepționarea încheierii, cu avertizarea că, în caz de neînlăturare a neajunsurilor indicate, apelul va fi considerat nedepus și restituit împreună cu actele anexate. (f.d.79-80).

Încheierea din 06 mai 2025 a Curții de Apel Centru, în conformitate cu dispozițiile art.100 alin. (1) și 105 alin.(5) din Codul de procedură civilă, inițial la 21 ianuarie 2026 și ulterior la 02 februarie 2026, a fost expediată de către instanța de apel, reprezentantului lui Vasile Cebotari, avocatului Mihai Rudenco, prin intermediul poștei electronice, la adresa de e-mail, indicată de acesta în antetul mandatului avocațial nominalizat și a cererii de apel, fapt confirmat prin extrasele de pe poșta electronică anexate la materialele cauzei (f.d.84, 88). Or, instanța de judecată nu a fost informată, în conformitate cu dispozițiile art. 80 alin. (9) din Codul de procedură civilă, nici de către avocatul Mihai Rudenco și nici de către Vasile Cebotari, despre încetarea reprezentării procesuale acordate în cadrul asistenței juridice garantate de stat, astfel încât instanța să nu acționeze în baza prevederilor art. 105 alin. (5) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, în cazul reprezentării prin avocat, citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocatului, recepționarea acestora înlăturând orice viciu de citare a participanților la proces, ci să expedieze actele de procedură direct la adresa de corespondență a lui Vasile Cebotari.

Astfel, având în vedere că la 02 februarie 2026, reprezentantul lui Vasile Cebotari, avocatul Mihai Rudenco, a recepționat copia încheierii din 06 mai 2025 a Curţii de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că apelantul a cunoscut despre neajunsurile 6 cererii de apel şi indicaţiile date de instanţa de apel în încheierea nominalizată, însă într-un mod nejustificat, nu a întreprins acţiuni, care ar dovedi intenția de a executa indicațiile date de instanța de apel, deși avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță şi de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă ignorat de aceasta și reprezentantul său.

Or, în sensul art.112 din Codul de procedură civilă în coroborare cu art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil, Vasile Cebotari, urma să prezinte apelul motivat pe suport de hârtie în numărul necesar de exemplare și originalul dovezii achitării taxei de stat în sumă de 127,50 lei, până la data de 12 februarie 2026, inclusiv, deoarece încheierea din 06 mai 2025 a Curții de Apel Centru, a fost recepționată de reprezetnantul său avocatul Mihai Rudenco, prin intermediul poștei electronice la 02 februarie 2026.

Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar apelantul Vasile Cebotari, și reprezentantul acestuia avocatul Mihai Rudenco, fiind partea interesată în soluționarea prezentei cauze, în condițiile în care la 02 februarie 2026 a recepționat încheierea din 06 mai 2025 a Curții de Apel Centru, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță şi anume, să depună efortul și diligența indispensabilă, întru îndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de apel, date prin încheierea din 06 mai 2025 a Curții de Apel Centru.

Or, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Curtea de Apel Centru a creat condițiile necesare prevăzute atât de legislația națională, cât și de cea internațională, asigurându-i lui Vasile Cebotari, și reprezentantului acestuia, avocatului Mihai Rudenco posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale, care însă nu au dat dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale.

Mai mult, nici avocatul Mihai Rudenco, după încetarea activității sale în cadrul sistemului de asistență juridică garantată de stat și a reprezentării lui Vasile Cebotari, și nici avocatul Tatiana Malai, desemnată ulterior prin Decizia Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat nr. 2466/ACC din 10 septembrie 2025 și împuternicită prin mandatul din 16 septembrie 2025, nu au manifestat diligența necesară pentru a informa instanța de judecată despre schimbarea reprezentării 7 procesuale. Iar, potrivit art. 75 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă, culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

De altfel, nici Vasile Cebotari nu a informat instanța de judecată despre încetarea reprezentării sale de către avocatul Mihai Rudenco în cadrul asistenței juridice garantate de stat și despre desemnarea unui nou reprezentant, respectiv a avocatului Tatiana Malai.

Prin urmare, din considerentele expuse, instanța de recurs apreciază ca neîntemeiată susținerea recurentului potrivit căreia ar fi fost notificat efectiv despre încheierea din 06 mai 2025 a Curții de Apel Centru doar la data de 13 februarie 2026, astfel cum a invocat în cererea de recurs. Or, materialele cauzei atestă că încheierea respectivă a fost comunicată reprezentantului apelantului, avocatului Mihai Rudenco, la 02 februarie 2026, iar în condițiile art. 105 alin. (5) din Codul de procedură civilă, înștiințările expediate reprezentantului se consideră comunicate și părții reprezentate, astfel încât recepționarea ulterioară a încheierii de către recurent nu este de natură să înlăture efectele procedurale ale comunicării legal efectuate.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs constată că recurentului i s-a oferit oportunitatea de a respecta obligațiile procesuale, iar neexecutarea acestora nu poate fi imputată Curții de Apel Centru și nici nu constituie motiv de anulare a încheierii instanței de apel. Drept urmare, argumentele invocate nu pot fi primite, fiind neîntemeiate în drept și în fapt.

Astfel, Vasile Cebotari, din data notificării copiei încheierii din 06 mai 2025 a Curţii de Apel Chișinău, 02 februarie 2026 şi până la data limită pentru prezentarea apelului motivat pe suport de hârtie în numărul necesar de exemplare și a originalului dovezii achitării taxei de stat în sumă de 127,50 lei, a avut termen real şi suficient de 10 zile calendaristice, întru realizarea acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării drepturilor şi intereselor sale legitime, însă nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi intenţia de a executa indicaţiile date de instanţa de apel.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect și legal a respins cererea de prelungire a termenului acordat pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite prin încheierea din 06 mai 2025 a Curţii de Apel Centru și a restituit apelul declarat de Vasile Cebotari.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiţie apreciază ca neîntemeiate susținerile recurentului privind caracterul arbitrar și superficial al încheierii contestate, constatând că Curtea de Apel Centru a examinat corespunzător cererea de prelungire a termenului pentru înlăturarea neajunsurilor și a aplicat corect normele de procedură civilă.

Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 §1 din Convenția 8 Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Or, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Pornind de la cele menționate supra, precum și prin prisma dispozițiilor art. 115, art. 56 alin. (3), art. 61 alin. (1) și art. 10 alin. (3) din Codul de procedură civilă, coroborate cu materialele cauzei, instanța de recurs apreciază ca întemeiată concluzia instanței de apel potrivit căreia Vasile Cebotari, a depus apelul și cererea de prelungire a termenului acordat pentru înlăturarea neajunsurilor după expirarea termenului legal, fără a invoca și demonstra existența unor motive obiective și insurmontabile care să justifice prelungirea termenului. Prin urmare, Curtea de Apel Centru a procedat corect respingând cererea de prelungire a termenului acordat pentru înlăturarea neajunsurilor și restituind apelul declarat de Vasile Cebotari împotriva hotărârii din 25 septembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere că încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Vasile Cebotari sunt nefondate și neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea contestată, care face obiectul prezentului recurs. 58. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 424 alin. (2), art.427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă