Decizie nr. 28 din 26.02.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 8 alin. (9) din Legea nr. 1104 din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție, în redactarea Legii nr. 98 din 24 august 2021, ridicată de dl avocat Petru Balan, în interesele dlui Ruslan Flocea, parte în dosarul nr. 3-3172/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Victor Sîrbu de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

La 31 iulie 2019, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 104 prin care l-a numit pe dl Ruslan Flocea în funcția de director al Centrului Național Anticorupție pentru un mandat de cinci ani.

La 9 septembrie 2021, pe baza articolului 44

La 18 noiembrie 2021, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 186, prin care a luat act de Raportul de evaluare a activității Centrului Național Anticorupție pentru perioada ianuarie 2016 - septembrie 2021, a constatat caracterul ineficient și nesatisfăcător al activității Centrului Național Anticorupție în domeniul prevenirii și combaterii corupției, a actelor conexe corupției și a faptelor de comportament corupțional și a trimis raportul în discuție Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și Serviciului de Informații și Securitate pentru a fi luate măsurile necesare.

În aceeași zi, pe baza articolului 8 alin. (7) lit. j) și alin. (9) lit. c) din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție și a Hotărârii Parlamentului nr. 186/2021, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 187, prin care l-a revocat pe dl Ruslan Flocea din funcția de director al Centrului Național Anticorupție.

Nefiind de acord cu aceste hotărâri, dl Ruslan Flocea le-a contestat în fața Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând anularea lor, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea prejudiciului sub formă de salariu pentru absența forțată de la locul de muncă și încasarea prejudiciului moral.

În cadrul ședinței de judecată, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dlui Ruslan Flocea, excepția de neconstituționalitate a articolului 8 alin. (9) din Legea nr. 1104 din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție, în redactarea Legii nr. 98 din 24 august 2021.

Printr-o încheiere din 4 noiembrie 2025, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 1104 din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție, în redactarea Legii nr. 98 din 24 august 2021, sunt următoarele:

Autorul excepției menționează că proiectul de lege pentru modificarea articolului 8 din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului la 10 august 2021 de un grup de deputați. Proiectul de lege propunea modificarea alineatului (1) și abrogarea alineatului (3) din articolul 8 din Lege, care prevede procedura de numirea a directorului Centrului. La 13 august 2021, Parlamentul a adoptat proiectul de lege în discuție în prima lectură.

Ulterior, La 23 august 2021, un deputat a formulat un amendament prin care a propus,

Autorul menționează că Parlamentul nu a solicitat avize din partea autorităților competente și a actorilor interesați din rândul societății civile și nu a organizat dezbateri privind amendamentul adus articolului 8 alineatele (9) și (10) din Lege.

În acest sens, autorul excepției face trimitere la Hotărârea Curții Constituționale nr. 14 din 20 iunie 2024 și menționează că la adoptarea prevederilor contestate Parlamentul nu a respectat cerințele statului de drept și a urmărit scopul politic de înlocuire a directorului Centrului. Scopul Parlamentului nu corespunde cerințelor statului de drept și reprezintă o presiune politică asupra Centrului Național Anticorupție în ascopul asigurării controlului politic asupra acestei instituții. De asemenea, autorul menționează că prevederea contestată reprezintă o măsură

Prin urmare, autorul excepției consideră că dispozițiile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 7, 23 alin. (2) și 74 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care are ca obiect examinarea legalității unor hotărâri ale Parlamentului care au condus la revocarea autorului excepției din funcția de director al Centrului Național Anticorupție. Curtea admite că prevederea contestată ar putea fi aplicată în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Deși prin încheierea instanței Curtea a fost sesizată să verifice constituționalitatea articolului 8 alin. (9) în întregime din Legea cu privire la Centrul Național Anticorupție, în redactarea Legii nr. 98 din 24 august 2021, în argumentarea excepției autorul contestă articolul 8 alin. (9) lit. c) din Legea în discuție. Curtea constată că dispozițiile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului constituționalității.

Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 137 din 24 septembrie 2025, § 17).

Autorul excepției susține că norma contestată contravine articolelor 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 7 (

Cu privire la incidența articolelor 1 alin. (3) și 7 din Constituție, Curtea reține că aceste norme comportă un caracter general și nu pot reprezenta repere individuale și separate, ci trebuie coroborate cu alte prevederi din Constituție, a căror incidență trebuie să fie argumentată de autorul sesizării (a se vedea DCC nr. 130 din 17 septembrie 2025, § 14).

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că articolul 23 din Constituție nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calității legii, trebuie să existe o ingerință într-un drept fundamental.

Referitor la incidența articolului 74 din Constituție, în jurisprudența sa Curtea a reținut că este competentă să verifice constituționalitatea legilor sub aspect procedural dacă autorul excepției de neconstituționalitate demonstrează că i-a fost afectat un drept fundamental prin pretinsele erori ale legislativului (a se vedea,

Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.