Decizie nr. 113 din 12.08.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, ridicată de dl Alexandru Beschieru, președinte al Partidului Politic „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei", în dosarul nr. 3-63/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecată, format din dna Victoria Sîrbu, dna Lucia Bagrin și dl Andrei Cașcaval de la Curtea de Apel Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

În cadrul sesizării, autorul excepției a formulat o cerere de suspendare a acțiunii textului „nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice. Având în vedere examinarea cu celeritate a prezentei sesizări, Curtea reține că nu mai este necesar să examineze în mod separat cererea de suspendare a acțiunii textului contestat.

La 17 aprilie 2025, Parlamentul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025 (a se vedea Hotărârea Parlamentului nr. 77 din 17 aprilie 2025).

La 18 iunie 2025, în baza articolului 12 alin. (4) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a adoptat

În aceeași zi, Comisia a adoptat

La 11 iulie 2025, Partidul Politic „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei" a depus o cerere la Agenția Servicii Publice cu privire la înregistrarea componenței membrilor Biroului Politic și a beneficiarului efectiv al partidului. Printr-o decizie din 29 iulie 2025, Agenția Servicii Publice a refuzat cererea partidului cu privire la înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice. Potrivit Agenției, partidul a solicitat înregistrarea componenței membrilor Biroului permanent central în baza procesului-verbal al ședinței Consiliului Politic Național din 20 iulie 2024. Agenția a notat că partidul a depășit termenul legal stabilit de articolul 10 alin. (2) din Legea privind partidele politice, care prevede că toate modificările și completările statutului și programului partidului politic, precum și cele ale listei numerice și nominale a membrilor partidului politic care cad sub incidența articolului 3 alin. (1) lit. e

La 3 august 2025, în baza deciziei Agenției Servicii Publice din 29 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat

La 5 august 2025, Partidul Politic „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei" a contestat Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3742 din 3 august 2025 în fața Curții de Apel Centru.

La 6 august 2025, în cadrul examinării cauzei, dl Alexandru Beschieru, președinte al Partidului Politic „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei", a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea privind partidele politice.

Prin încheierea din 7 august 2025, Curtea de Apel Centru a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice sunt următoarele:

Autorul excepției consideră că textul „nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea privind partidele politice limitează dreptul partidelor politice de a participa la alegeri, de a-și prezenta programul politic și opinia lor cu privire la programele politice ale concurenților electorali, contrar articolului 32 din Constituție.

De asemenea, interzicerea de a participa la alegeri, bazată pe nerespectarea de către partid a unor condiții de formă, sfidează principiul alegerilor libere, garantat de articolul 38 din Constituție.

Autorul mai susține că textul contestat limitează posibilitatea partidelor politice de a participa la alegeri, care reprezintă una din principalele activități ale partidelor. În acest sens, autorul pretinde încălcarea articolului 41 din Constituție.

Autorul menționează că Parlamentul a adoptat textul contestat cu doar trei luni până la alegeri și cu o lună până la începerea perioadei de desemnare a candidaților. Noile reglementări stabilite de textul contestat sunt aplicate retroactiv. În acest sens, autorul menționează că partidele politice care au ales componența biroului partidului în anii 2023 - 2024 și au depus actele pentru înregistrare sunt refuzate de către autorități pentru că a expirat termenul de 15 zile pentru comunicarea actului, termen care se calculează din momentul adoptării de către partid a hotărârii respective.

Autorul menționează că interdicția de a participa la alegeri reprezintă o sancțiune disproporționată, care afectează însăși esența dreptului de a participa la viața politică. Textul contestat nu prevede un termen rezonabil de conformare pentru înregistrarea biroului politic și nici un mecanism de avertizare, de notificare sau de remediere. Interdicția de a participa la alegeri se aplică în mod automat, fără o analiză individualizată, fără posibilitatea corectării neconformității sau contestării într-un termen adecvat.

Prin urmare, autorul consideră că textul contestat contravine articolelor 32, 38, 41 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unei prevederi din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, ține de competența Curții Constituționale.

Excepția de neconstituționalitate, ridicată de o parte într-un proces din fața instanței de judecată, este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției îl constituie textul „nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea privind partidele politice. Textul contestat nu a făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul unei cauze de contencios administrativ care are ca obiect contestarea unei hotărâri a Comisiei Electorale Centrale cu privire excluderea Partidului Politic „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei" din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Prin urmare, Curtea admite că textul contestat ar putea fi aplicat la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența a cel puțin unui drept garantat de Constituție (a se vedea DCC nr. 53 din 29 mai 2025, § 17).

Deși autorul excepției a invocat incidența articolelor 32 (

Referitor la incidența articolului 54 din Constituție, Curtea reiterează că acesta nu are o aplicabilitate independentă. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinței abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituție Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (DCC nr. 48 din 27 aprilie 2023, § 20).

Curtea observă că, potrivit articolului 72 alin. (3) literele a) și g) din Constituție, Parlamentul este competent să adopte legi organice ce reglementează sistemul electoral, precum și organizarea și funcționarea partidelor politice.

Curtea constată că la 13 iunie 2025 Parlamentul a adoptat Legea nr. 100, care a instituit un cadru normativ complex, prin care au fost aduse modificări și completări mai multor acte normative, în scopul consolidării mecanismelor de prevenire și de combatere a corupției electorale, precum și a fenomenelor conexe acestora.

Între altele, Legea nr. 100 a modificat articolul 10 din Legea privind partidele politice, stabilind obligația partidelor de a notifica Agenția Servicii Publice inclusiv despre modificarea listei numerice și nominale a membrilor partidului politic care cad sub incidența articolului 3 alin. (1) lit. e

Curtea are în vedere faptul că modificarea legii a fost justificată de Parlament prin faptul că aceasta are drept scop creșterea transparenței și responsabilității în gestionarea informațiilor despre partidele politice. Includerea datelor despre persoanele care cad sub incidența Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale asigură o mai bună monitorizare a integrității acestora. În plus, transmiterea rapidă a informațiilor către Comisia Electorală Centrală și Autoritatea Națională de Integritate garantează supravegherea eficientă a activității partidelor. De asemenea, obligarea partidelor politice să prezinte integral informațiile necesare participării la alegeri le va responsabiliza să respecte legea[1].

Cu privire la argumentul autorului care susține că interdicția de a participa la alegeri nu este precedată de un termen rezonabil de conformare, Curtea observă că partidele politice trebuie să notifice Agenția Servicii Publice despre toate modificările și completările statutului și programului partidului politic, precum și cele ale listei numerice și nominale a membrilor partidului politic care cad sub incidența articolului 3 alin. (1) lit. e

Obligația notificării informației stabilite de articolul 10 din Lege a intrat în vigoare din 14 iunie 2025. Având în vedere că data începerii perioadei electorale se stabilește printr-un act administrativ al Comisiei Electorale Centrale, analiza căruia nu ține de competența Curții, Curtea notează că ține de competența instanței de judecată să aprecieze dacă autorul excepției a avut timp suficient pentru respectarea acestei obligații.

În partea ce ține de caracterul proporțional al măsurii contestate, Curtea reține că legea prevede un termen pentru notificarea informației stabilite de articolul 10 din Lege,

Curtea constată că obligația de notificare a informației despre membrii organelor de conducere ale partidelor nu reprezintă o sarcină excesivă. Această obligație este justificată de interesul public față de liderii partidelor care urmăresc să participe la alegeri. Curtea reține că din momentul înregistrării partidului politic, este firesc ca liderii acestuia să-și asume faptul că partidul dobândește personalitate juridică și că accede implicit într-un spațiu de interes public. Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că conducerea partidului politic exercită o influență directă asupra procesului decizional, a climatului electoral și că urmărește să acceadă în funcții publice reprezentative. În acest sens, obligația de notificare a informației despre membrii organelor de conducere este justificată de necesitatea asigurării transparenței și responsabilității partidelor politice și garantează supravegherea eficientă a activității partidelor.

Referitor la faptul că interdicția de a participa la alegeri se aplică în mod automat, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că principiul individualizării măsurilor se aplică doar în situațiile în care pot exista circumstanțe particulare care ar justifica un tratament diferit. În aceste cazuri legislatorul ar trebui să le ofere instanțelor posibilitatea să individualizeze măsura. În cazul în care gravitatea obiectivă a faptei nu poate fi circumstanțiată, legislatorul poate stabili măsuri care trebuie aplicate de autorități, fără posibilitatea de a o individualiza (a se vedea DCC nr. 84 din 9 iulie 2018, §§ 27-33).

În această cauză, obligația de notificare a informației despre președinții și vicepreședinții partidelor politice, membrii organelor executive centrale ale partidelor politice, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului lor, trebuie realizată în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective și până la începerea perioadei electorale. Data începerii perioadei electorale se stabilește de Comisia Electorală Centrală printr-un act administrativ care se publică pe pagina

Astfel, este de așteptat ca partidele politice să activeze cu un grad ridicat de prudență atunci când urmăresc să participe la alegeri. Acestea trebuie să acorde o atenție deosebită termenelor legale pentru prezentarea informațiilor despre partid către autorități și să evalueze riscurile pe care le implică nerespectarea acestor termene.

Din aceste motive, Curtea consideră că în acest tip de cauze nu pot exista circumstanțe particulare care să pondereze măsura aplicată. Situația prevăzută de către legislator este una obiectivă: neprezentarea informației despre lista numerică și nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidența articolului 3 alin. (1) lit. e

Măsura stabilită de către legislator în asemenea cazuri,

Referitor la pretinsul caracter retroactiv al textului contestat, Curtea reține că textul contestat a intrat în vigoare din 14 iunie 2025. Articolul XIV din Legea nr. 100 din 13 iunie 2025, care a introdus textul contestat în Codul electoral, nu prevede că acesta ar putea fi aplicat pentru trecut.

Curtea constată că, de fapt, autorul excepției îi solicită Curții să aprecieze dacă refuzul Agenției Servicii Publice de a înregistra în Registrul de stat al persoanelor juridice componența membrilor Biroului permanent central și lista numerică și nominală a membrilor Partidului Politic „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei" care cad sub incidența articolului 3 alin. (1) lit. e

Având în vedere modul în care autorul sesizării și-a formulat criticile, Curtea constată că este, în fapt, invitată să exercite un control de legalitate al respectării legislației în domeniu. Totuși, rolul Curții nu presupune să verifice modul în care sunt aplicate legile, această obligație îi revine instanței de judecată (a se vedea,

Prin urmare, Curtea constată că textul „nu au dreptul de a participa la alegeri" din articolul 11 alineatul (7) din Legea privind partidele politice nu face incidente articolele 38 și 54 din Constituție.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova