Decizie nr. 138 din 24.10.2024

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „precum și în probleme de drept litigios" din articolul 230 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Valeriu Cernei, în interesele BC „Moldova-Agroindbank" SA, pârâtă în dosarul nr. 2-14212/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, de dna judecătoare Angela Ciubotaru de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

La 29 iunie 2022, dl Victor Bodarev a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva BC „Moldova-Agroindbank" SA, având ca intervenienți accesorii pe „Media Security" SRL, „Media Monitoring" SRL și pe dl Oleg Bodarev, cu privire la constatarea încălcării dreptului la un serviciu calitativ ca urmare a sustragerii bunurilor din casetă, repararea prejudiciului material, anularea clauzei contractuale referitoare la liberarea băncii de răspundere pentru integritatea bunurilor din casetă, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul judecării cauzei, dl Victor Bodarev a solicitat antrenarea unui specialist în domeniul protecției drepturilor consumatorilor, care va oferi consultație cu privire la clauzele contractuale standard.

Dl avocat Valeriu Cernei a ridicat, în interesele BC „Moldova-Agroindbank" SA, excepția de neconstituționalitate a textului „precum și în probleme de drept litigios" din articolul 230 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Printr-o încheiere din 28 mai 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru. a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Autorul excepției susține că textul „precum și în probleme de drept litigios" din articolul 230 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu corespunde exigențelor calității legii. Conform acestei norme, un specialist poate oferi consultații asupra problemelor de drept litigios. Constatările și concluziile specialistului vor fi obligatorii pentru instanța de judecată. În aceste condiții, judecătorul nu va examina problemele de drept litigios și va pronunța formal hotărârea, având la bază concluziile specialistului. Așadar, prevederile criticate subminează competența deplină a instanței de a judeca cauza. În opinia autorului excepției, prevederile contestate sunt contrare articolelor 20, 54 și 114 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces și este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă textul „precum și în probleme de drept litigios" din articolul 230 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Textul în discuție nu a mai făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect examinarea unei cereri de chemare în judecată privind anularea clauzei contractuale referitoare la eliberarea băncii de răspundere pentru integritatea bunurilor din casetă. În cadrul examinării cauzei, reclamantul a solicitat antrenarea unui specialist în domeniul protecției drepturilor consumatorilor, care va oferi consultație cu privire la clauzele contractuale standard (a se vedea §§ 3-6

Autorul excepției afirmă că prevederile contestate contravin articolelor 20 (

Referitor la incidența articolului 54 din Constituție, Curtea reține că acesta nu are o aplicare de sine stătătoare. Mai mult, articolul 54 îi impune Curții un mod de analiză a caracterului proporțional al ingerințelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidența unui drept fundamental (a se vedea HCC nr. 4 din 30 ianuarie 2024, § 28).

Cu privire la articolele 20 și 114 din Constituție, autorul excepției afirmă că, pe baza textului contestat, un specialist poate oferi consultații asupra problemelor de drept litigios, fapt care subminează competența deplină a instanței de a judeca cauza în fapt și în drept.

Articolul 114 din Constituție stabilește că justiția se înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești.

Cu privire la articolul 20 din Constituție, Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic și efectiv, nu teoretic și iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuție reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară și concretă de a contesta un act care reprezintă o ingerință în exercitarea drepturilor lor (a se vedea HCC nr. 5 din 14 februarie 2023, § 42). Curtea Europeană a stabilit că dreptul de acces la un tribunal nu include doar dreptul de a iniția o acțiune în justiție, ci și dreptul la soluționarea cauzei de către un tribunal competent să se pronunțe asupra tuturor aspectelor de fapt și de drept (a se vedea

Curtea reține că legislatorul a enumerat la articolul 230 alin. (1) din Codul de procedură civilă cazurile în care instanța judecătorească poate atrage specialiști pentru consultații, explicații și ajutor tehnic. Așadar, la cercetarea înscrisurilor sau a probelor materiale, la audierea și la vizionarea înregistrărilor audio-video, la dispunerea unei expertize, la audierea martorilor, la adoptarea de măsuri privind asigurarea probelor, precum și în probleme de drept litigios, instanța judecătorească, printr-o încheiere, poate atrage, din oficiu sau la cererea oricărui participant la proces, specialiști în domeniul respectiv pentru consultații, explicații și ajutor tehnic (la fotografieri, la elaborare de planuri și scheme, la selectare de probe (modele) pentru expertiză, la evaluare de bunuri etc.).

Analizând norma contestată, Curtea menționează că rolul instanței de judecată este de a evalua necesitatea antrenării unui specialist în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei. Astfel, judecătorul verifică în ce măsură specialistul este necesar pentru a examina problemele de drept litigios. Mai mult, consultațiile specialiștilor nu au pentru instanța de judecată o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Judecătorul apreciază toate probele din dosar, după intima lui convingere, bazată pe cercetarea completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și în interconexiunea lor, potrivit legii. După aprecierea probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele (a se vedea articolul 130 din Codul de procedură civilă).

Având în vedere considerentele menționate

Pe baza celor menționate anterior, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.