Decizie nr. 67 din 13.06.2024

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, ridicată de dl Marcel Smochin, parte în dosarul nr. 3r-619/2023, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău format din dnii Ghenadie Mîra și Grigore Dașchevici și dna Angela Bostan, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

La 16 iulie 2021, dl Marcel Smochin a formulat o acțiune în contencios administrativ împotriva Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, având ca terț pe dl Nicolae Zmeu, acțiune prin care a solicitat anularea actelor administrative.

Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 22 noiembrie 2023 s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de dl Marcel Smochin.

Dl Marcel Smochin a contestat cu recurs Încheierea Judecătoriei Chișinău din 22 noiembrie 2023.

La 7 februarie 2024, în cadrul examinării cererii de recurs, dl Marcel Smochin a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ și a punctului 47 din Regulamentul de activitate al Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 96 din 20 februarie 2017.

Prin încheierea din 8 februarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate în partea referitoare la articolul 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ și a respins acest demers în partea referitoare la punctul 47 din Regulamentul de activitate al Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 96 din 20 februarie 2017, și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului administrativ al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Autorul excepției susține că modul în care instanța de judecată a interpretat prevederile contestate, prin care acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special atunci când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul articolului 17 din Codul administrativ, îi limitează accesul la justiție și dreptul la apărare.

În fine, autorul excepției afirmă că prevederile contestate sunt contrare articolelor 20 și 26 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces și este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Dispozițiile criticate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Curtea a stabilit în jurisprudența sa, ca o condiție de admisibilitate a sesizării privind excepția de neconstituționalitate, și faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluționarea cauzei (a se vedea HCC nr. 2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unui recurs împotriva încheierii instanței de judecată prin care a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (DCC nr. 14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).

Curtea reține că autorul excepției a invocat articolele 20 (

Curtea observă că, în prezenta cauză, autorul excepției susține de fapt că prevederile punctului 47 din Regulamentul de activitate al Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 96 din 20 februarie 2017, sunt contrare prevederilor articolului 165 din Codul administrativ și articolelor 20 și 26 din Constituție. De asemenea, autorul excepției critică modul de interpretare a prevederilor articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Autorul sesizării solicită, în realitate, să verifice corectitudinea interpretării normelor în discuție de către instanța de judecată. Curtea precizează că problema abordată în sesizare nu vizează constituționalitatea prevederilor contestate, ci interpretarea și aplicarea legii de către instanțele de judecată. Curtea menționează că aspectele ce țin de interpretarea și aplicarea legii nu sunt, în mod normal, de competența sa (a se vedea DCC nr. 27 din 24 februarie 2022, § 28).

Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.