Decizie nr. 114 din 01.10.2020

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională pe 3 septembrie 2020, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr. 317 din 13 decembrie 1994 și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale nr. 502 din 16 iunie 1995, de către dl Adrian Lebedinschi, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Autorul sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea textului „din rândul membrilor judecători” de la articolul 5 alin. (4) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. ÎN FAPT

Pe 20 decembrie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte legislative. Prin Legea în discuție Parlamentul a modificat, între altele, articolul 5 din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Articolul menționat a fost completat cu alineatul (4) care prevede că în cazul vacanței funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, până la alegerea unui nou președinte, interimatul funcției este asigurat de către decanul de vârstă din rândul membrilor judecători.

Prevederile relevante ale Legii nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele: Articolul 5 Președintele „[…] (4) În cazul vacanței funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, până la alegerea unui nou președinte, interimatul funcției este asigurat de către decanul de vârstă din rândul membrilor judecători .” ÎN DREPT A. Argumentele autorului sesizării

Autorul sesizării menționează că textul „din rândul membrilor judecători” de la articolul 5 alin. (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii care le interzice membrilor non-judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să asigure interimatul funcției de Președinte al Consiliului în cazul vacanței funcției este nejustificat. De asemenea, autorul sesizării consideră că dispozițiile contestate instituie un tratament discriminatoriu în privința membrilor non-judecători ai Consiliului. Autorul sesizării mai menționează că cadrul legal nu face nicio deosebire între mandatul de membri non-judecători și de membri judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția procedurii de numire. Membrii non-judecători ai Consiliului trebuie să respecte aceleași interdicții și incompatibilități, prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, ca și membrii judecători.

În fine, autorul sesizării notează că textul „din rândul membrilor judecători” de la articolul 5 alin. (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii contravine articolelor 1 alin. (3), 16, 116 și 123 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unei prevederi din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ține de competența Curții Constituționale.

De asemenea, conform articolelor 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, deputații sunt abilitați cu dreptul de a sesiza Curtea Constituțională.

Autorul sesizării consideră că dispozițiile contestate contravin articolelor 1 [ statul de drept ], 16 [ egalitatea ], 116 [ statutul judecătorilor ] și 123 [ atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii ] din Constituție.

Curtea observă că s-a pronunțat în jurisprudența sa cu privire la procedura desemnării Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, în Decizia nr. 7 din 24 ianuarie 2020, Curtea a reținut, la paragraful 20, că articolul 122 din Constituție stabilește componența Consiliului Superior al Magistraturii. Norma constituțională prevede că Consiliul este alcătuit din judecători și profesori titulari, care sunt membri aleși pentru o perioadă de patru ani, și din Președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul justiției și Procurorul General, care sunt membri de drept. Curtea a observat că Constituția nu reglementează procedura alegerii Președintelui Consiliului. Legea Supremă nu prevede dacă acesta trebuie ales din rândul judecătorilor sau din rândul profesorilor titulari. De asemenea, Constituția nu stabilește nici numărul de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, nici procedura alegerii acestora. Mai mult, Constituția nu stabilește nici proporția de membri judecători și de membri profesori titulari.

Pe de altă parte, la paragraful 21 din Decizie, Curtea a observat că prevederile articolelor 72 alin. (3) lit. e) și 123 alin. (2) din Constituție stabilesc că organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii se reglementează prin lege organică. Astfel, Constituția lasă la marja discreționară a Parlamentului stabilirea cotei membrilor din rândul judecătorilor și din rândul profesorilor – cu respectarea standardului „numărului semnificativ de judecători” –, precum și apartenența Președintelui Consiliului la una din cele două profesii. Curtea a remarcat și faptul că votul Președintelui Consiliului nu are o pondere mai mare decât voturile celorlalți membri. În baza celor menționate, Curtea a conchis că modul de alegere a Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii nu prezintă o problemă de constituționalitate.

În această cauză, Curtea observă că Constituția nu reglementează procedura alegerii Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. Având în vedere caracterul similar al funcției de Președinte al Consiliului cu funcția de Președinte interimar al Consiliului, Curtea reține că raționamentele stabilite în Decizia de inadmisibilitate nr. 7 din 24 ianuarie 2020 sunt valabile și în această cauză. În concluzie, Curtea notează că modul de desemnare a Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii nu prezintă o problemă de constituționalitate.

Așadar, Curtea constată că sesizarea pentru controlul constituționalității textului „din rândul membrilor judecători” de la articolul 5 alin. (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea pentru controlul constituționalității textului „din rândul membrilor judecători” de la articolul 5 alin. (4) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 1 octombrie 2020 DCC nr. 114 Dosarul nr. 144a/2020