Decizie nr. 137 din 09.12.2019

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, de către dl Angel Agache, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituționalității următoarelor Hotărâri de Guvern:

Prin Hotărârile nr. 815 din 9 decembrie 2009, nr. 105 din 18 februarie 2011, nr. 667 din 12 septembrie 2011, Guvernul a aprobat trei memorandumuri de înțelegere între, pe de o parte, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova (actualmente Centrul Național Anticorupție) și, pe de altă parte, autorități de investigație cu profil similar din Letonia, Albania și Finlanda. Scopul propus de către părți la încheierea memorandumurilor în discuție este cooperarea în domeniul investigării și al urmăririi penale a persoanelor suspectate de comiterea infracțiunii de spălare a banilor, a infracțiunilor conexe celei de spălare a banilor, precum și de finanțarea terorismului.

Totodată, prin Hotărârea nr. 336 din 3 mai 2010, Guvernul a recunoscut dobândirea de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova (actualmente Centrul Național Anticorupție) a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 595 din 24 septembrie 1999

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 815 din 9 decembrie 2009 cu privire la aprobarea Memorandumului între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor Proveniți din Activitatea Ilicită al Republicii Letone privind cooperarea în domeniul combaterii legalizării veniturilor provenite din activitatea ilicită și finanțarea terorismului, semnat la Riga la 7 octombrie 2009, sunt următoarele:

Se aprobă și se prezintă Parlamentului spre informare Memorandumul între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor Proveniți din Activitatea Ilicită al Republicii Letone privind cooperarea în domeniul combaterii legalizării veniturilor provenite din activitatea ilicită și finanțarea terorismului, semnat la Riga la 7 octombrie 2009.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va notifica părții letone aprobarea Memorandumului nominalizat.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Memorandumului sus-menționat."

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 105 din 18 februarie 2011 cu privire la aprobarea Memorandumului de înțelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Directoratul General pentru Prevenirea Spălării Banilor al Republicii Albania în domeniul combaterii legalizării („spălării") veniturilor provenite din activitatea ilicită, semnat la Tirana la 13 decembrie 2006, sunt următoarele:

Se aprobă și se prezintă Parlamentului spre informare Memorandumul de înțelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Directoratul General pentru Prevenirea Spălării Banilor al Republicii Albania în domeniul combaterii legalizării („spălării") veniturilor provenite din activitatea ilicită, semnat la Tirana la 13 decembrie 2006.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va notifica partea albaneză despre aprobarea Memorandumului de înțelegere nominalizat.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Memorandumului de înțelegere sus-menționat."

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 667 din 12 septembrie 2011 cu privire la aprobarea Memorandumului de înțelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Biroul Național de Investigații al Republicii Finlanda privind cooperarea în schimbul de informații financiare referitoare la spălarea banilor și finanțarea terorismului, semnat la Erevan la 12 iulie 2011, sunt următoarele:

Se aprobă și se prezintă Parlamentului spre informare Memorandumul de înțelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Biroul Național de Investigații al Republicii Finlanda privind cooperarea în schimbul de informații financiare referitoare la spălarea banilor și finanțarea terorismului, semnat la Erevan la 12 iulie 2011.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va notifica partea finlandeză despre aprobarea Memorandumului nominalizat.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Memorandumului sus-menționat."

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 336 din 3 mai 2010 privind recunoașterea dobândirii de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT sunt următoarele:

Guvernul ia act de dobândirea de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT.

Achitarea contribuției anuale de membru al Grupului EGMONT va fi asigurată de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției din bugetul propriu.

Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 454 din 24 martie 2008 „Cu privire la optimizarea participării organelor centrale de specialitate ale administrației publice, precum și a altor autorități administrative centrale la executarea angajamentelor asumate fată de organizațiile internaționale" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 66-68, art. 434), cu modificările ulterioare, se completează cu poziția 80 cu următorul cuprins:

Autorul sesizării menționează că articolul 66 lit. g) din Constituție prevede că ratificarea, denunțarea, suspendarea și anularea acțiunii tratatelor internaționale încheiate de Republica Moldova este una din atribuțiile de bază ale Parlamentului.

În acest sens, autorul sesizării susține că prin Hotărârile nr. 815 din 9 decembrie 2009, nr. 105 din 18 februarie 2011 și nr. 667 din 12 septembrie 2011 Guvernul a semnat tratate internaționale care vizează drepturile și libertățile fundamentale ale omului. În aceste cazuri, Guvernul era obligat, în baza articolului 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, să le prezinte Parlamentului pentru examinare.

Potrivit autorului sesizării, aceeași situație există și în cazul Hotărârii nr. 336 din 3 mai 2010 privind recunoașterea dobândirii de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT, prin care Guvernul a semnat un tratat internațional care vizează participarea Republicii Moldova la o organizație internațională. În acest caz, Guvernul era obligat, în baza articolului 11 alin. (1) lit. b) din Legea privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, să-l prezinte Parlamentului pentru examinare.

Astfel, autorul sesizării consideră că, prin adoptarea hotărârilor contestate, Guvernul a încălcat principiul separației și colaborării puterilor în stat, stabilit de articolul 6 din Constituție, deoarece a substituit Parlamentul în ratificarea tratatelor. De asemenea, autorul sesizării consideră că hotărârile de Guvern pe care le contestă contravin articolelor 20, 21 și 26 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă faptul că articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale le conferă deputaților în Parlament dreptul de a sesiza Curtea Constituțională.

Obiectul sesizării îl constituie Hotărârile Guvernului nr. 815 din 9 decembrie 2009, nr. 105 din 18 februarie 2011, nr. 667 din 12 septembrie 2011 și nr. 336 din 3 mai 2010.

Autorul sesizării consideră că hotărârile Guvernului contestate sunt contrare articolelor 6 [

Curtea constată că, pe 6 decembrie 2019, în procesul examinării sesizării, dl Angel Agache, autor al sesizării, a depus o cerere la Curte prin care și-a retras sesizarea depusă pe 25 octombrie 2019. În acest sens, Curtea reține că, potrivit legii, sesizarea poate fi retrasă de subiectul ei la orice etapă de examinare a cauzei [articolul 41 alin. (1) din Codul jurisdicției constituționale]. În cazul în care sesizarea este retrasă de către subiectul sesizării Curtea dispune sistarea procesului [articolul 60 lit. a) din Cod]. Sistarea procesului în legătură cu retragerea sesizării are loc printr-o decizie a Curții Constituționale [articolul 41 alin. (2) din Cod]. Restituirea sesizării are loc printr-o decizie a Curții Constituționale [articolul 41 alin. (1) din Cod].

În baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.