Decizie nr. 137 din 09.12.2019

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, de către dl Angel Agache, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituționalității următoarelor Hotărâri de Guvern: - Hotărârea Guvernului nr. 815 din 9 decembrie 2009 cu privire la aprobarea Memorandumului între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor Proveniți din Activitatea Ilicită al Republicii Letone privind cooperarea în domeniul combaterii legalizării veniturilor provenite din activitatea ilicită și finanțarea terorismului, semnat la Riga la 7 octombrie 2009; - Hotărârea Guvernului nr. 105 din 18 februarie 2011 cu privire la aprobarea Memorandumului de înțelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Directoratul General pentru Prevenirea Spălării Banilor al Republicii Albania în domeniul combaterii legalizării („spălării") veniturilor provenite din activitatea ilicită, semnat la Tirana la 13 decembrie 2006; - Hotărârea Guvernului nr. 667 din 12 septembrie 2011 cu privire la aprobarea Memorandumului de înțelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Biroul Național de Investigații al Republicii Finlanda privind cooperarea în schimbul de informații financiare referitoare la spălarea banilor și finanțarea terorismului, semnat la Erevan la 12 iulie 2011; - Hotărârea Guvernului nr. 336 din 3 mai 2010 privind recunoașterea dobândirii de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT. A. Motivele sesizării

Prin Hotărârile nr. 815 din 9 decembrie 2009, nr. 105 din 18 februarie 2011, nr. 667 din 12 septembrie 2011, Guvernul a aprobat trei memorandumuri de înțelegere între, pe de o parte, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova (actualmente Centrul Național Anticorupție) și, pe de altă parte, autorități de investigație cu profil similar din Letonia, Albania și Finlanda. Scopul propus de către părți la încheierea memorandumurilor în discuție este cooperarea în domeniul investigării și al urmăririi penale a persoanelor suspectate de comiterea infracțiunii de spălare a banilor, a infracțiunilor conexe celei de spălare a banilor, precum și de finanțarea terorismului.

Totodată, prin Hotărârea nr. 336 din 3 mai 2010, Guvernul a recunoscut dobândirea de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova (actualmente Centrul Național Anticorupție) a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 6 Separația și colaborarea puterilor „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă și judecătorească sunt separate și colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției." Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție." Articolul 21 Prezumția nevinovăției „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale." Articolul 26 Dreptul la apărare „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. (3) În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. (4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege." Articolul 66 Atribuțiile de bază [ale Parlamentului] „Parlamentul are următoarele atribuții de bază: [...] g) ratifică, denunță, suspendă și anulează acțiunea tratatelor internaționale încheiate de Republica Moldova; [...]"

Prevederile relevante ale Legii nr. 595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova sunt următoarele: Articolul 2 Noțiuni principale „În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noțiuni principale: tratat internațional (denumit în continuare și tratat ) - orice acord încheiat în scris de către Republica Moldova, destinat a produce efecte juridice și guvernat de normele dreptului internațional, perfectat fie într-un instrument unic, fie în două sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa particulară (tratat, acord, convenție, act general, pact, memorandum, schimb de note, protocol, declarație, statut, act final, modus vivendi, aranjament etc., toate având valoare juridică egală); [...]" Articolul 3 Categoriile tratatelor internaționale „Tratatele internaționale se încheie în numele: a) Republicii Moldova - tratate inter-statale; b) Guvernului Republicii Moldova - tratate inter-guvernamentale; c) ministerelor, altor autorități administrative centrale sau altor instituții abilitate ale Republicii Moldova - tratate interinstituționale." Articolul 14 Procedura înaintării tratatelor internaționale spre ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la ele „[...] (5) Tratatele internaționale care nu sunt supuse examinării de către Parlamentul Republicii Moldova sunt prezentate acestuia spre informare în termen de cel mult 30 de zile de la data semnării. [...]"

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 815 din 9 decembrie 2009 cu privire la aprobarea Memorandumului între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor Proveniți din Activitatea Ilicită al Republicii Letone privind cooperarea în domeniul combaterii legalizării veniturilor provenite din activitatea ilicită și finanțarea terorismului, semnat la Riga la 7 octombrie 2009, sunt următoarele: „Guvernul HOTĂRĂȘTE: 1. Se aprobă și se prezintă Parlamentului spre informare Memorandumul între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor Proveniți din Activitatea Ilicită al Republicii Letone privind cooperarea în domeniul combaterii legalizării veniturilor provenite din activitatea ilicită și finanțarea terorismului, semnat la Riga la 7 octombrie 2009. 2. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va notifica părții letone aprobarea Memorandumului nominalizat. 3. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Memorandumului sus-menționat."

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 105 din 18 februarie 2011 cu privire la aprobarea Memorandumului de înțelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Directoratul General pentru Prevenirea Spălării Banilor al Republicii Albania în domeniul combaterii legalizării („spălării") veniturilor provenite din activitatea ilicită, semnat la Tirana la 13 decembrie 2006, sunt următoarele: „Guvernul HOTĂRĂȘTE: 1. Se aprobă și se prezintă Parlamentului spre informare Memorandumul de înțelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Directoratul General pentru Prevenirea Spălării Banilor al Republicii Albania în domeniul combaterii legalizării („spălării") veniturilor provenite din activitatea ilicită, semnat la Tirana la 13 decembrie 2006. 2. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va notifica partea albaneză despre aprobarea Memorandumului de înțelegere nominalizat. 3. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Memorandumului de înțelegere sus-menționat."

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 667 din 12 septembrie 2011 cu privire la aprobarea Memorandumului de înțelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Biroul Național de Investigații al Republicii Finlanda privind cooperarea în schimbul de informații financiare referitoare la spălarea banilor și finanțarea terorismului, semnat la Erevan la 12 iulie 2011, sunt următoarele: „Guvernul HOTĂRĂȘTE: 1. Se aprobă și se prezintă Parlamentului spre informare Memorandumul de înțelegere între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova și Biroul Național de Investigații al Republicii Finlanda privind cooperarea în schimbul de informații financiare referitoare la spălarea banilor și finanțarea terorismului, semnat la Erevan la 12 iulie 2011. 2. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va notifica partea finlandeză despre aprobarea Memorandumului nominalizat. 3. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Memorandumului sus-menționat."

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 336 din 3 mai 2010 privind recunoașterea dobândirii de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT sunt următoarele: „Guvernul HOTĂRĂȘTE: 1. Guvernul ia act de dobândirea de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT. 2. Achitarea contribuției anuale de membru al Grupului EGMONT va fi asigurată de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției din bugetul propriu. 3. Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 454 din 24 martie 2008 „Cu privire la optimizarea participării organelor centrale de specialitate ale administrației publice, precum și a altor autorități administrative centrale la executarea angajamentelor asumate fată de organizațiile internaționale" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 66-68, art. 434), cu modificările ulterioare, se completează cu poziția 80 cu următorul cuprins: „80. Grupul EGMONT Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției". ÎN DREPT A. Argumentele autorului sesizării

Autorul sesizării menționează că articolul 66 lit. g) din Constituție prevede că ratificarea, denunțarea, suspendarea și anularea acțiunii tratatelor internaționale încheiate de Republica Moldova este una din atribuțiile de bază ale Parlamentului.

În acest sens, autorul sesizării susține că prin Hotărârile nr. 815 din 9 decembrie 2009, nr. 105 din 18 februarie 2011 și nr. 667 din 12 septembrie 2011 Guvernul a semnat tratate internaționale care vizează drepturile și libertățile fundamentale ale omului. În aceste cazuri, Guvernul era obligat, în baza articolului 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, să le prezinte Parlamentului pentru examinare.

Potrivit autorului sesizării, aceeași situație există și în cazul Hotărârii nr. 336 din 3 mai 2010 privind recunoașterea dobândirii de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului EGMONT, prin care Guvernul a semnat un tratat internațional care vizează participarea Republicii Moldova la o organizație internațională. În acest caz, Guvernul era obligat, în baza articolului 11 alin. (1) lit. b) din Legea privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, să-l prezinte Parlamentului pentru examinare.

Astfel, autorul sesizării consideră că, prin adoptarea hotărârilor contestate, Guvernul a încălcat principiul separației și colaborării puterilor în stat, stabilit de articolul 6 din Constituție, deoarece a substituit Parlamentul în ratificarea tratatelor. De asemenea, autorul sesizării consideră că hotărârile de Guvern pe care le contestă contravin articolelor 20, 21 și 26 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă faptul că articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale le conferă deputaților în Parlament dreptul de a sesiza Curtea Constituțională.

Obiectul sesizării îl constituie Hotărârile Guvernului nr. 815 din 9 decembrie 2009, nr. 105 din 18 februarie 2011, nr. 667 din 12 septembrie 2011 și nr. 336 din 3 mai 2010.

Autorul sesizării consideră că hotărârile Guvernului contestate sunt contrare articolelor 6 [ Separația și colaborarea puterilor ], 20 [ Accesul liber la justiție ], 21 [ Prezumția nevinovăției ] și 26 [ Dreptul la apărare ] din Constituție.

Curtea constată că, pe 6 decembrie 2019, în procesul examinării sesizării, dl Angel Agache, autor al sesizării, a depus o cerere la Curte prin care și-a retras sesizarea depusă pe 25 octombrie 2019. În acest sens, Curtea reține că, potrivit legii, sesizarea poate fi retrasă de subiectul ei la orice etapă de examinare a cauzei [articolul 41 alin. (1) din Codul jurisdicției constituționale]. În cazul în care sesizarea este retrasă de către subiectul sesizării Curtea dispune sistarea procesului [articolul 60 lit. a) din Cod]. Sistarea procesului în legătură cu retragerea sesizării are loc printr-o decizie a Curții Constituționale [articolul 41 alin. (2) din Cod]. Restituirea sesizării are loc printr-o decizie a Curții Constituționale [articolul 41 alin. (1) din Cod].

În baza celor menționate supra , Curtea dispune sistarea procesului, în conformitate cu dispozițiile articolului 60 lit. a) din Codul jurisdicției constituționale. Din aceste motive, în baza articolelor 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 41, 60 lit. a), 61 alin. (1) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se sistează procesul pentru controlul constituționalității Hotărârilor Guvernului nr. 815 din 9 decembrie 2009, nr. 105 din 18 februarie 2011, nr. 667 din 12 septembrie 2011 și nr. 336 din 3 mai 2010. 2. Se restituie sesizarea nr. 189a/2019 depusă la Curtea Constituțională de către dl Angel Agache, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. 3. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Vladimir ȚURCAN Chișinău, 9 decembrie 2019 DCC nr. 137 Dosarul nr. 189a/2019