Decizie nr. 95 din 23.09.2019

Pe 19 septembrie 2019, domnii Denis Ulanov, Vadim Fotescu și Igor Himici, deputați în Parlament, au depus la Curtea Constituțională o sesizare referitoare la controlul constituționalității Hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova nr. 126 și nr. 127 din 16 septembrie 2019 privind încuviințarea ridicării imunității parlamentare a deputaților Marina Tauber și Reghina Apostolova.

În subsidiar, autorii sesizării i-au solicitat Curții suspendarea acțiunii Hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova menționate.

În acest sens, autorii sesizării s-au bazat pe prevederile articolului 7

Curtea notează că reținerea unei persoane constituie o măsură procesuală de constrângere prevăzută de lege (a se vedea articolele 165-167 din Codul de procedură penală). Acțiunile organului de urmărire penală întreprinse în contextul reținerii persoanei pot fi contestate, potrivit articolului 313 din Codul de procedură penală, în fața judecătorului de instrucție.

În continuare, Curtea observă faptul că arestarea la domiciliu se aplică în baza unei încheieri judecătorești motivate la demersul procurorului. Conform articolului 176 alin. (3) din Codul de procedură penală, la soluționarea chestiunii privind necesitatea aplicării unei măsuri preventive, procurorul și instanța de judecată vor aprecia și vor motiva, în mod obligatoriu, dacă măsura preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei penale, inclusiv luând în considerare: 1) caracterul rezonabil al bănuielii, gravitatea și gradul prejudiciabil al faptei incriminate, apreciate în fiecare caz individual, însă fără a se pronunța asupra vinovăției; 2) personalitatea și caracterizarea bănuitului, învinuitului, inculpatului, inclusiv la momentul de comitere a faptelor încriminate; 3) vârsta și starea sănătății sale; 4) ocupația sa; 5) situația familială și prezența persoanelor întreținute; 6) starea sa materială, veniturile, posesia bunurilor imobile sau a altor proprietăți; 7) deținerea unui loc permanent de trai, deținerea unui loc permanent ori temporar de muncă; 8) alte circumstanțe esențiale prezentate de bănuit, învinuit, inculpat sau de către procuror, organul de urmărire penală.

Totodată, încheierea instanței judecătorești de aplicare a măsurii preventive sub forma de arest la domiciliu este susceptibilă de a fi contestată cu recurs (articolul 311 din Codul de procedură penală).

În fine, Curtea menționează că persoana ar putea contesta în fața judecătorului de instrucție inclusiv legalitatea acțiunilor întreprinse și a actelor emise în contextul efectuării percheziției.

Așadar, există un control judecătoresc care ar putea cenzura orice pretins abuz al autorităților. Curții Constituționale nu-i revine sarcina de a verifica legalitatea acțiunilor și actelor organului de urmărire penală.

Pretinsele încălcări ale dreptului la libertate și dreptului de proprietate a persoanelor pot constitui obiectul unor litigii în fața instanțelor judecătorești.

Prin urmare, Curtea conchide că lipsesc temeiurile de suspendare a acțiunii actelor contestate.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.