Decizie nr. 82 din 03.06.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textelor „subdiviziunile autorităților administrației publice locale” de la lit. c) și „structurile subordonate autorităților publice locale” de la lit. d) din alineatul 1 al articolului 7 din Legea privind statutul alesului local, ridicată de către dl avocat Sergiu Radu, în dosarul nr.4-317/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 30 mai 2019 de către dl judecător Sergiu Ciobanu din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza contravențională privind învinuirea dnei Ludmila Cube de comiterea contravenției prevăzute de articolul 3134 alin. (4) din Codul contravențional.

Pe 5 ianuarie 2019, dna Ludmila Cube a fost învinuită de comiterea contravenției prevăzute de articolul 3134 din Codul contravențional pentru încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, deoarece, deținând mandatul de consilier al Consiliului raional Strășeni, exercita concomitent funcția de director interimar al gimnaziului „Mihai Viteazu” din or.Strășeni.

Pe 9 aprilie 2019, în cadrul ședinței de judecată, dl avocat Sergiu Radu a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor texte din articolul 7 alin. (1) lit. c) și d) din Legea privind statutul alesului local.

Prevederile articolului 7 din Legea privind statutul alesului local stabilesc incompatibilitățile mandatului alesului local.

Prin încheierea din aceeași dată, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis excepția de neconstituționalitate și a trimis sesizarea către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinen tă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „[…] (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.”

Prevederile relevante ale Codului contravențional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele: Articolul 313 4 Încălcarea regimului juridic al incompatibilităților și limitărilor aplicabile funcției publice sau funcției de demnitate publică „Încălcarea regimului juridic al incompatibilităților și limitărilor aplicabile funcției publice sau funcției de demnitate publică prin: a) nesoluționarea în termenul legal a incompatibilităților privind funcția publică, funcție publică cu statut special, funcție de demnitate publică sau activitatea alesului local conform legislației ce reglementează statutul acestor persoane și conform legislației privind declararea și controlul averii și a intereselor personale; b) folosirea în interes privat a simbolurilor oficiale care au legătură cu exercitarea mandatului, a funcției publice sau a funcției de demnitate publică, admiterea folosirii numelui său însoțit de calitatea de agent public, a vocii ori a semnăturii sale în orice formă de publicitate pentru un agent economic, pentru un produs comercial național sau străin contrar prevederilor legislației integrității și ale legislației privind declararea și controlul averii și a intereselor personale, se sancționează cu amendă de la 50 la 60 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 200 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, inclusiv de a ocupa funcții publice și funcții de demnitate publică, pe un termen de la 6 luni la un an, sau cu amendă de la 200 la 250 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.”

Prevederile relevante ale Legii privind statutul alesului local nr. 768 din 2 februarie 2000 sunt următoarele: Art.7 „(1) Mandatul alesului local este incompatibil cu: a) exercitarea altei funcții de demnitate publică; b) calitatea de funcționar public în oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat; c) calitatea de funcționar public, de angajat în subdiviziunile autorităților administrației publice locale (aparatul președintelui raionului, primării, primărie și preturile municipiului Chișinău, direcții, secții și alte subdiviziuni), inclusiv ale Adunării Populare a Găgăuziei și ale Comitetului executiv al Găgăuziei; d) calitatea de șef, de șef adjunct (inclusiv interimatul acestor funcții) în structurile subordonate autorităților publice locale (instituții publice, servicii, întreprinderi municipale); e) alte cazuri stabilite prin lege, inclusiv cele prevăzute la art.84 al Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală. (2) Suplimentar la incompatibilitățile prevăzute la alin.(1) din prezentul articol, mandatul consilierului este incompatibil cu calitatea de consilier al unui consiliu de același nivel sau de consilier al consiliului de orice nivel din alte unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul menționează că noțiunea de „subordonare” din prevederile contestate este imprevizibilă și contrară dispozițiilor articolului 23 din Constituție, care stabilesc dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle.

Autorul excepției consideră că, în prezenta speță, nu este clar dacă o persoană se află în relații de subordonare. Astfel, în viziunea autorului excepției, persoana care deține mandatul de ales local și exercită concomitent funcția de director interimar al unei instituții de învățământ, structură subordonată autorității publice locale, s-ar afla într-o situație de incompatibilitate. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii privind statutul alesului local, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Sergiu Radu, în dosarul nr.4-317/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Excepția este formulată de un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea menționează că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textele „subdiviziunile autorităților administrației publice locale” de la alin. (1) lit. c) și „structurile subordonate autorităților publice locale” de la alin. (1) lit. d ) din articolul 7 din Legea privind statutul alesului local. Dispozițiile articolului 7 din Legea privind statutul alesului local reglementează regimul juridic al incompatibilităților pentru aleșii locali.

Cu referire la critica de neconstituționalitate raportată la articolul 23 din Constituție, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reținută, deoarece prevederile contestate nu sunt de natură de a încălca criteriile referitoare la claritate și precizie.

Curtea reține că determinarea unui statut pentru aleșii locali rezultă din necesitatea exercitării eficiente a atribuțiilor acestora în cadrul realizării puterii locale. Astfel, alesul local este obligat să se conformeze prevederilor legale și să excludă situațiile care atrag incompatibilitatea.

Totodată, Curtea menționează că problema subordonării unei instituții autorității publice locale nu ține de controlul de constituționalitate.

Curtea observă doar că, potrivit articolului 21 alin. (1) din Codul educației, instituțiile publice de învățământ primar, gimnazial, liceal și extrașcolar (de nivel raional) sunt înființate, reorganizate și lichidate de către autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea. La fel, Curtea observă că, în conformitate cu articolul 50 alin. (7) din Codul educației, directorul instituției de învățământ general încheie un contract individual de muncă cu organul local de specialitate în domeniul învățământului, iar directorul adjunct cu directorul instituției de învățământ general. Prin urmare, însăși exercitarea atribuțiilor funcționale ale directorului presupune că șeful adjunct are aceleași drepturi și obligații pe care le-ar avea în calitate de director al instituției de învățământ.

În acest context, Curtea menționează că ține de competența instanțelor de judecată să interpreteze, să clarifice și să înlăture dubiile referitoare la aplicarea prevederilor contestate din articolul 7 alineatul 1 literele c) și d) din Legea privind statutul alesului local, cu referire la incompatibilitatea mandatului alesului local cu alte funcții.

Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este nefondată. Din aceste motive, în baza articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a textelor „subdiviziunile autorităților administrației publice locale” de la lit. c) și „structurile subordonate autorităților publice locale” de la lit. d) ale articolului 7 alineatul (1) din Legea privind statutul alesului local, ridicată de către dl avocat Sergiu Radu, în dosarul nr.4-317/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Mihai POALELUNGI Chișinău, 3 iunie 2019 DCC nr. 82 Dosarul nr. 107g/2019