Decizie nr. 2 din 05.01.2018

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textului „ să retragă, parțial sau total, autorizații " din articolul 10 alineatul (1) lit. a) din Codul transporturilor rutiere nr. 150 din 17 iulie 2014, ridicată de avocatul Tatiana Guțu, în dosarul nr. 2c-21/17, pendinte la Judecătoria Criuleni (sediul Dubăsari).

Excepția a fost depusă la Curtea Constituțională la 12 decembrie 2017 de către Alexandru Motricală, judecător din cadrul Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari), în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională. A. Circumstanțele litigiului principal

La 10 martie 2017, Agenția Națională de Transport Auto (în continuare - ANTA ), prin decizia nr. 11, a decis retragerea autorizațiilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic interraional eliberate Î.I. „Moiseev Aurel".

La 14 martie 2017, ANTA a depus o cerere de chemare în judecată privind retragerea autorizațiilor de transport rutier de persoane eliberate Î.I. „Moiseev Aurel". În cererea de chemare în judecată ANTA a motivat faptul că operatorul de transport nu a efectuat nici o cursă din totalul celor planificate conform graficului de circulație la cursa atribuită potrivit autorizațiilor eliberate, prin aceasta încălcând prevederile art. 38 alin.(21) lit. a) din Codul transporturilor rutiere.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari) din 23 martie 2017 cererea a fost admisă și retrase autorizațiile de transport, eliberate la 7 aprilie 2015.

La 25 aprilie 2017 Î.I. „Moiseev Aurel", nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari), a atacat-o cu apel.

Prin decizia Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 27 iulie 2017 cererea de apel a fost admisă și casată hotărârea Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari), fiind dispusă remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată.

Totodată, la 19 mai 2017, Î.I. „Moiseev Aurel" a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, o cerere de chemare în judecată împotriva ANTA privind anularea deciziei nr. 11 din 10 martie 2017.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 septembrie 2017 s-a dispus conexarea cererilor într-un singur dosar.

Prin încheierea Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017 s-a constatat competența Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari) la judecarea pricinilor civile privind retragerea autorizației de transport rutier de persoane și, respectiv, privind contestarea actului administrativ.

În ședința de judecată din 1 decembrie 2017, avocatul Tatiana Guțu, reprezentând interesele Î.I. „Moiseev Aurel", a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „ să retragă, parțial sau total, autorizații " din art. 10 alin. (1) lit. a) din Codul transporturilor rutiere nr. 150 din 17 iulie 2014.

Prin încheierea Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari) din 1 decembrie 2017 s-a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate menționate și remiterea sesizării Curții Constituționale pentru soluționare. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele: Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție." Articolul 53 Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică „(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei. (2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești." Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. (2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24. (4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății." Articolul 114 Înfăptuirea justiției „Justiția se înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești."

Prevederile relevante ale Codului transporturilor rutiere nr. 150 din 17 iulie 2014 (M.O., 2014, nr. nr.247-248, art.568) sunt următoarele: Articolul 10 „ (1) Agenția, în limitele competenței sale, are dreptul: a) să elibereze, să suspende ori să retragă, parțial sau total, autorizații în condițiile legii; [...]" Articolul 38 „[...] (23) Decizia de retragere a autorizației poate fi contestată de către operatorul de transport rutier ale cărui drepturi și/sau interese legitime sunt afectate prin cerere prealabilă depusă în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ. În cazul adoptării deciziei în baza temeiurilor prevăzute la alin.(21) lit. a), b), f) și g), cu excepția aceluia privind efectuarea unei curse cu vehicule aflate într-o stare tehnică necorespunzătoare, depunerea cererii prealabile suspendă executarea actului administrativ, iar în celelalte cazuri, suspendarea actului administrativ este posibilă doar în baza unei încheieri judecătorești. [...]"

Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 130-134, art. 415) sunt următoarele: Capitolul XXXIV 1 Suspendarea și retragerea licențelor/ autorizațiilor ce vizează activitatea de întreprinzător Articolul 343 1 Depunerea cererii „(1) Autoritățile administrației publice și instituțiile abilitate prin lege cu funcții de reglementare și de control (în continuare - autoritățile competente) pot cere, în cazurile prevăzute de lege, suspendarea sau, după caz, retragerea licențelor/autorizațiilor ce vizează activitatea de întreprinzător, fapt ce are ca efect imposibilitatea continuării acestei activități la nivel de întreprindere sau de unitate funcțională autorizată a acesteia. (2) În cazurile în care suspendarea sau retragerea, în conformitate cu prevederile legii, a licenței/autorizației ce vizează activitatea de întreprinzător a fost dispusă de autoritatea competentă, aceasta este obligată, în decurs de 3 zile lucrătoare, să se adreseze cu o cerere în instanța de judecată privind suspendarea sau retragerea licenței/autorizației ce vizează activitatea de întreprinzător. (3) Cererile de suspendare sau de retragere a licenței/autorizației ce vizează activitatea de întreprinzător se depun la instanța de judecată de la sediul petiționarului."

Prevederile relevante ale Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială, 2006) sunt următoarele: Articolul 14 Cererea prealabilă „(1) Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. [...]" ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că eliberarea și retragerea unor acte permisive, în speță a autorizațiilor pentru activitățile de transport rutier, sunt atribuții ce revin de drept instanțelor de judecată. Prin urmare, atribuirea unui astfel de drept Agenției Naționale de Transport Auto contravine articolelor 53 și 114 din Constituție.

De asemenea, autorul excepției menționează că, potrivit art. 38 alin. (23) din Codul transporturilor rutiere, decizia de retragere a autorizației poate fi contestată în ordinea contenciosului administrativ. În același timp, autorul susține că, în temeiul art. 343 1 din Codul de procedură civilă, asupra deciziei de retragere a licenței urmează să se pronunțe instanța de judecată. Prin urmare, autorul menționează că prin instituirea unor proceduri judiciare distincte, care cuprind termene diferite, se încalcă dreptul de acces la justiție, garantat de articolul 20 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Codului transporturilor rutiere nr. 150 din 17 iulie 2014, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, fiind ridicată de avocatul Tatiana Guțu în dosarul nr. 2c-21/17, pendinte la Judecătoria Criuleni (sediul Dubăsari), este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reiterează că prerogativa de a soluționa excepțiile de neconstituționalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituție, presupune stabilirea corelației dintre normele legislative și textul Constituției, ținând cont de principiul supremației acesteia și de pertinența prevederilor contestate pentru soluționarea litigiului principal în instanțele de judecată.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „ să retragă, parțial sau total, autorizații " din art. 10 alin. (1) lit. a) din Codul transporturilor rutiere. Articolul 10 lit. a) din Codul transporturilor rutiere stabilește că Agenția Națională de Transport Auto are dreptul să elibereze, să suspende ori să retragă, parțial sau total, autorizații [pentru activitățile de transport rutier sau pentru activitățile conexe transportului rutier] în condițiile legii.

Curtea observă că autorul sesizării invocă neconstituționalitatea prevederilor contestate prin raportare la prevederile constituționale ale articolelor 20, 53, 54 și 114.

Curtea menționează că stabilirea competențelor și sarcinilor pentru toate autoritățile constituie apanajul legislativului.

Prin urmare, Curtea observă că, în conformitate cu pct. 8 din Anexa la Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, ANTA intră în categoria organelor abilitate cu dreptul de a iniția controale și de a emite decizii în baza actului de control, fiind competentă de a exercita controlul de stat în ceea ce privește respectarea condițiilor de licențiere conform domeniului aferent.

De asemenea, art. 8 alin. (1) din Codul transporturilor rutiere prevede că ANTA este autoritatea care asigură implementarea documentelor de politici publice și strategiilor naționale de dezvoltare în domeniul transporturilor rutiere, controlează și supraveghează respectarea legislației naționale și internaționale în domeniu de către operatorii de transport rutier și de către întreprinderile ce desfășoară activități conexe transportului rutier, iar potrivit art. 10 lit. a) din același cod, Agenția are dreptul de a elibera sau retrage, parțial sau total, autorizații în condițiile legii.

În același timp, competența Agenției Naționale de Transport Auto de retragere a autorizației nu exclude efectuarea unui control judiciar asupra deciziilor acesteia, cu asigurarea tuturor garanțiilor procesuale pentru părți.

Prin urmare, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a articolelor 20, 53, 54 și 114 din Constituție.

Cu referire la alegațiile autorului excepției privind contradicțiile între procedurile judiciare existente, Curtea reține că acestea nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, întrucât o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicției constituționale doar în cazul în care normele constituționale invocate au incidență asupra normelor contestate, și nicidecum compararea prevederilor mai multor acte normative între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Or, constituționalitatea unor dispoziții de lege se poate analiza doar prin raportare la prevederile Constituției, iar nu și în raport cu alte acte normative, subordonate Legii fundamentale.

Ținând cont de cele enunțate, Curtea menționează că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este nefondată și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în conformitate cu articolul 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, articolele 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale și pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „ să retragă, parțial sau total, autorizații " din articolul 10 alineatul (1) lit. a) din Codul transporturilor rutiere nr.150 din 17 iulie 2014, ridicată de avocatul Tatiana Guțu, în dosarul nr. 2c-21/17, pendinte la Judecătoria Criuleni (sediul Dubăsari). 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Tudor PANȚÎRU Chișinău, 5 ianuarie 2018 DCC nr. 2 Dosarul nr. 163g/2017