3r-271/25 — Constatarea încalcarii dreptului si repararea prejudiciului moral

La 24 noiembrie 2023, Valentina Olievscaia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național Anticorupție solicitând: - constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii din 5 septembrie 2023 în termenul prevăzut de lege – 15 zile; - achitarea din contul Centrului Național Anticorupție, în beneficiul Valentinei Olievscaia, a sumei de 150 000 (o sută cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informația solicitată prin cererea din 05.09.2023, prin încălcarea dreptului la examinarea cererii în termen de 15 zile.

Prin hotărârea din 3 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Olievscaia împotriva Centrului Național Anticorupție privind constatarea încălcării dreptului la acces la informație și repararea prejudiciului moral, s-a admis parțial. S-a constatat încălcarea dreptului de acces la informație a reclamantei Valentina Olievscaia de către Centrul Național Anticorupție, urmare a soluționării cererii din 5 septembrie 2023. În rest, pretențiile reclamantei Valentina Olievscaia cu privire la repararea prejudiciului moral, s-au respins ca neîntemeiate.

La 13 martie 2025, avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina Olievscaia a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 3 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii în partea pretențiilor privind repararea prejudiciului moral, și în această parte emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încasat de la Centrul Național Anticorupție în beneficiul Valentinei Olievscaia, suma de 150 000 (o sută cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

La 17 martie 2025, Centrul Național Anticorupție a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 3 martie 2025 și încheierii din 17 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 25 iunie 2025 a depus cerere de apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea încheierii din 17 decembrie 2024 și hotărârii din 3 martie 2025 și emiterea unei decizii noi potrivit căreia acțiunea în contencios administrativ depusă de Valentina Olievscaia să fie declarată 1 inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) coroborat cu art. 2 alin. (3) lit. b) din Codul administrativ al Republicii Moldova, nr. 116/2018.

Prin încheierea din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Valentina Olievscaia, prin intermediul avocatului Brașoveanu Renata asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 3 martie 2025, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

La 30 septembrie 2025, avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina Olievscaia a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului depus la data de 13 martie 2025 de către Valentina Olievseaia împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 3 martie 2025 cu trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului pe fond, cu asigurarea unei comunicări conforme cu prevederile legale.

În motivarea recursului a indicat că, cu încheierea Curții de Apel Centru din 16 septembrie 2025 prin care s-a dispus declararea inadmisibilității apelului, nu este de acord întrucât procedura de comunicare a hotărârii primei instanțe a fost defectuoasă și grav viciată.

Notează că, instanța de apel a reținut că hotărârea judecătorească a fost comunicată reprezentantului părții apelante la adresa de e-mail la data de 19 iunie 2025. Însă această constatare nu reflectă o notificare legală, întrucât hotărârea judecătorească integrală din 3 martie 2025 a fost expediată nu de pe adresa oficială a instanței, ci de pe o adresă personală a unei consultante. Această modalitate contravine regulilor procedurale și nu poate fi considerată o comunicare valabilă în sensul art. 98 alin. (1) Cod administrativ.

Subliniază că, e-mailul transmis a fost perceput ca spam și nu a ajuns efectiv la destinatar. Recurenta și reprezentantul său nu au recepționat hotărârea judecătorească, iar comunicarea nu a atins scopul său legal de a informa partea și a porni curgerea termenului de apel.

Mai mult decât atât, hotărârea nu a fost comunicată efectiv și apelantei Valentina Olievscaia, care a indicat, de asemenea, adresă electronică pentru corespondență, valia4002@mail.ru. Astfel, dreptul părții la un proces echitabil a fost încălcat.

De asemenea comunică că, o comunicare făcută printr-un canal informal și neautorizat, lipsită de garanții și care nu asigură dovada recepționării, nu poate produce efecte juridice și duce la privarea părții de accesul efectiv la justiție.

Relevă că, deși comunicarea prin mijloace electronice are prioritate, ea trebuie să fie adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la 2 procedură. În cazul de față, recurenta și reprezentantul său au indicat o adresă de e- mail, însă aceasta nu exonerează instanța de obligația de a utiliza un canal instituțional și securizat, cu dovada transmiterii și recepționării, ori actele nu au fost comunicate prin Programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD) și nici prin scrisoare recomandată cu aviz de primire. Simplul fapt că s-a trimis un mesaj de pe o adresă privată, fără semnătură digitală, nu asigură certitudinea și eficiența comunicării. Dimpotrivă, această modalitate a generat confuzie și a dus la plasarea mesajului în folderul „spam”, făcând imposibilă recepționarea efectivă a hotărârii.

Menționează că, deși notificările se adresează reprezentantului legal, condiția esențială rămâne ca notificarea să fie valabil efectuată. O comunicare viciată nu poate substitui actul legal de notificare.

Din însuși mesajul electronic rezultă că au fost expediate două fișiere, dar efectiv este atașat un singur fișier, intitulat „Olievscaia Valentina proiect hotărâre”, și nu hotărârea integral. Mai mult, în mesaj se solicită expres „recepționarea mesajului”, însă nu există dovada recepționării, ceea ce face incertă notificarea.

Mai mult decât atât, e-mailul din 19 iunie 2025 nu a fost transmis exclusiv reprezentantului părții apelante, ci a fost expediat într-un singur mesaj comun atât reprezentantului reclamantei, cât și reprezentantului CNA și secretariatului CNA. Această modalitate de expediere ridică probleme suplimentare, or, nu există garanția că mesajul a ajuns efectiv la fiecare destinatar, existând riscul ca livrarea să se fi efectuat doar către ultimul destinatar din listă; comunicarea actelor de procedură către mai multe părți într-un singur e-mail, fără dovada recepționării de fiecare destinatar, contravine cerințelor de certitudine și securitate prevăzute de art. 110 alin. (1) Cod administrativ.

În consecință, nu poate reține că hotărârea primei instanțe a fost notificată valabil recurentei și reprezentantului său la 19 iunie 2025.

Astfel notează că, potrivii art. 232 alin. (2) Cod administrative, termenul pentru depunerea apelului motivat începe să curgă numai de la data notificării hotărârii motivate, în speță, nu a existat o notificare legală și validă, astfel încât termenul nu putea fi considerat început la data reținută de Curtea de Apel. Comunicarea printr-un canal neautorizat, fără semnătură electronică și fără dovada recepționării efective, nu poate fi considerată notificare în sensul Codului administrativ.

Totodată indică că, în ipoteza în care instanța ar considera că termenul a început să curgă la 19 iunie 2025, solicită admiterea cerinței de repunere în termen, având în vedere caracterul justificat al omisiunii și împrejurările independente de voința părții.

Prin referința depusă la 24 octombrie 2025, intimatul Centrul Național Anticorupție a solicitat respingerea recursului declarat de avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina Olievscaia

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 24 din Codul administrativ prevede că: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.”

Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma 4 stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil: „ Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întârziat. Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar; sau Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”

Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem - din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina Olievscaia, s-a conformat 5 prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Din materialele cauzei rezultă că, la 3 martie 2025 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Olievscaia, s-a constatat încălcarea dreptului de acces la informație a reclamantei Valentina Olievscaia de către Centrul Național Anticorupție, urmare a soluționării cererii din 5 septembrie 2023. În rest, pretențiile reclamantei Valentina Olievscaia cu privire la repararea prejudiciului moral, s-au respins ca neîntemeiate.

La 13 martie 2025, avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina Olievscaia a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 3 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Valentina Olievscaia, prin intermediul avocatului Brașoveanu Renata asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 3 martie 2025, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

În continuare, coroborând dispozițiile 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 232 alin. (2), art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Centru referitoare la faptul că apelanta Valentina Olievscaia și reprezentatul acesteia avocatul Renata Brașoveanu au eludat să depună în instanța de apel motivarea apelului și respinge argumentele recurentei invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate și pur declarative.

Or, din materialele cauzei rezultă că, instanța de fond a expediat participanților la proces, inclusiv avocatului Renata Brașoveanu, în corespundere cu dispozițiile art. 96-98 din Codul administrativ, prin e-mail (renatax21@amail.ru) la 19 iunie 2025, copia hotărârii motivate din 3 martie 2025 (f.d.74).

Aici, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat 6 la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului de pe portalul poștei electronice a instanței de fond, se atestă faptul că avocatului Renata Brașoveanu i-a fost notificată copia hotărârii motivate din 3 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin e-mail, la 19 iunie 2025, iar această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 96-98, art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, în coroborare cu art. 45 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit. c) și alin. (5) al Codului civil.

De altfel, instanța de recurs notează că la 30 iunie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a publicat hotărârea motivată din 3 martie 2025 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată la rubrica „hotărârile instanței”.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar apelanta Valentina Olievscaia și reprezentatul acesteia avocatul Renata Brașoveanu, fiind partea interesată în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să prezinte în termen motivarea apelului.

Or, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a creat condițiile necesare prevăzute atât de legislația națională, cât și de cea internațională, asigurând apelantei și reprezentatului acesteia posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale, care însă nu au dat dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă de la 20 iunie 2025, ziua imediat următoare notificării hotărârii integrale, și a expirat la data de 21 iulie 2025 (zi de luni).

Însă, apelanta Valentina Olievscaia și reprezentatul acesteia avocatul Renata Brașoveanu, nu a depus nici până în prezent apelul motivat împotriva hotărârii din 3 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile în care Valentina Olievscaia și reprezentatul acesteia avocatul Renata Brașoveanu nu au prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării 7 hotărârii motivate, soluția instanței de apel, privind declararea inadmisibilă a apelului, este întemeiată.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate reține argumentul reprezentatului recurentei precum că nu a recepționat hotărârea motivată, aceasta intrând în forderul „Spam”, or este de obligația reprezentatului lui Valentina Olievscaia avocatul Renata Brașoveanu de a-și verifica în mod sistematic și cât mai frecvent poșta electronică, inclusiv compartimentul „SPAM”.

De asemenea, completul constată că, hotărârea motivată din 3 martie 2025 a fost expediată participanților la proces de la adresa electronică cu terminologia @justice.md, care corespunde adresei electronice instanțelor de judecată, prin urmare sunt neîntemeiate alegațiile reprezentatului recurentei că, hotărârea a fost expediată de pe o adresă personală/privată.

Cu referire la celelalte argumentul din recurs Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea nu justifică casarea încheierii instanței de a considera apelul inadmisibil.

Completul de judecată reține că, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6§1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului fată de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Astfel, Valentina Olievscaia și reprezentatul acesteia avocatul Renata Brașoveanu fiind interesați de soluționarea prezentei cauze în ordine de apel, nu a depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile sale procedurale cu bună- credință, în vederea depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal.

Argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru reflectă nu doar aplicarea corectă a legii, 8 ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile respectării procedurii.

Referitor la solicitarea din cererea de recurs cu privire la repunerea în termenul de apel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, legislatorul în coroborarea dispozițiilor art. 237 alin.(1) și art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, a prevăzut dreptul părții de a solicita repunerea în termen a apelului, însă această solicitare urma să fie adresată instanței de apel, ca instanță competentă în examinarea cererii de repunere în termen a apelului.

Prin urmare, instanța de recurs nu se poate expune asupra acestei solicitări, or, în ordine de recurs se verifică legalitatea încheierii contestate, iar solicitarea privind repunerea apelului în termen nu a fost examinată de către instanța de apel.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina Olievscaia împotriva încheierii din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina Olievscaia împotriva încheierii din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 9