3r-271/25 — constatarea încalcarii dreptului si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încalcarii dreptului si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Declararea apelului inadmisibil in temeiul art. 232, alin. 2 Cod administrativ. Termenul depunerii motivarii cererii de apel
3r-271/25 — constatarea încalcarii dreptului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de avocatul Renata Brașoveanu în
interesele lui Valentina Olievscaia,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Valentina Olievscaia împotriva Centrului Național Anticorupție
privind constatarea încălcării dreptului la acces la informație și repararea
prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-271/25
NR. PIGD 2-23168316-01-3r-08102025)
Declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (2) Cod administrativ
Termenul depunerii motivării cererii de apel. Neprezentarea motivării cererii de
apel.
Prima instanță, jud. C. Guzun,
Curtea de Apel, jud. Gh. Mîra, A. Cașcaval, A. Bostan,
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de avocatul
Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina Olievscaia,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 noiembrie 2023, Valentina Olievscaia a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Centrului Național Anticorupție solicitând:
- constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii din 5 septembrie 2023 în termenul
prevăzut de lege – 15 zile;
- achitarea din contul Centrului Național Anticorupție, în beneficiul Valentinei Olievscaia,
a sumei de 150 000 (o sută cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin
încălcarea dreptului de acces la informația solicitată prin cererea din 05.09.2023, prin
încălcarea dreptului la examinarea cererii în termen de 15 zile.
Prin hotărârea din 3 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Olievscaia împotriva Centrului
Național Anticorupție privind constatarea încălcării dreptului la acces la informație
și repararea prejudiciului moral, s-a admis parțial. S-a constatat încălcarea dreptului
de acces la informație a reclamantei Valentina Olievscaia de către Centrul Național
Anticorupție, urmare a soluționării cererii din 5 septembrie 2023. În rest, pretențiile
reclamantei Valentina Olievscaia cu privire la repararea prejudiciului moral, s-au
respins ca neîntemeiate.
La 13 martie 2025, avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina
Olievscaia a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 3 martie 2025
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea
parțială a hotărârii în partea pretențiilor privind repararea prejudiciului moral, și în
această parte emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încasat de la Centrul
Național Anticorupție în beneficiul Valentinei Olievscaia, suma de 150 000 (o sută
cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat.
La 17 martie 2025, Centrul Național Anticorupție a depus cerere de apel
nemotivat împotriva hotărârii din 3 martie 2025 și încheierii din 17 decembrie 2024
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 25 iunie 2025 a depus cerere de apel
motivat, solicitând admiterea apelului, casarea încheierii din 17 decembrie 2024 și
hotărârii din 3 martie 2025 și emiterea unei decizii noi potrivit căreia acțiunea în
contencios administrativ depusă de Valentina Olievscaia să fie declarată
1
inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) coroborat cu art. 2 alin. (3) lit. b) din
Codul administrativ al Republicii Moldova, nr. 116/2018.
Prin încheierea din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat
inadmisibil apelul declarat de Valentina Olievscaia, prin intermediul avocatului
Brașoveanu Renata asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 3
martie 2025, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit
de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
La 30 septembrie 2025, avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui
Valentina Olievscaia a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16
septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea
încheierii, repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului depus la data
de 13 martie 2025 de către Valentina Olievseaia împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 3 martie 2025 cu trimiterea cauzei spre rejudecarea
apelului pe fond, cu asigurarea unei comunicări conforme cu prevederile legale.
În motivarea recursului a indicat că, cu încheierea Curții de Apel Centru din
16 septembrie 2025 prin care s-a dispus declararea inadmisibilității apelului, nu
este de acord întrucât procedura de comunicare a hotărârii primei instanțe a fost
defectuoasă și grav viciată.
Notează că, instanța de apel a reținut că hotărârea judecătorească a fost
comunicată reprezentantului părții apelante la adresa de e-mail la data de 19 iunie
Însă această constatare nu reflectă o notificare legală, întrucât hotărârea
judecătorească integrală din 3 martie 2025 a fost expediată nu de pe adresa oficială
a instanței, ci de pe o adresă personală a unei consultante. Această modalitate
contravine regulilor procedurale și nu poate fi considerată o comunicare valabilă în
sensul art. 98 alin. (1) Cod administrativ.
Subliniază că, e-mailul transmis a fost perceput ca spam și nu a ajuns efectiv
la destinatar. Recurenta și reprezentantul său nu au recepționat hotărârea
judecătorească, iar comunicarea nu a atins scopul său legal de a informa partea și a
porni curgerea termenului de apel.
Mai mult decât atât, hotărârea nu a fost comunicată efectiv și apelantei
Valentina Olievscaia, care a indicat, de asemenea, adresă electronică pentru
corespondență, valia4002@mail.ru. Astfel, dreptul părții la un proces echitabil a
fost încălcat.
De asemenea comunică că, o comunicare făcută printr-un canal informal și
neautorizat, lipsită de garanții și care nu asigură dovada recepționării, nu poate
produce efecte juridice și duce la privarea părții de accesul efectiv la justiție.
Relevă că, deși comunicarea prin mijloace electronice are prioritate, ea
trebuie să fie adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la
2
procedură. În cazul de față, recurenta și reprezentantul său au indicat o adresă de e-
mail, însă aceasta nu exonerează instanța de obligația de a utiliza un canal
instituțional și securizat, cu dovada transmiterii și recepționării, ori actele nu au
fost comunicate prin Programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD) și nici
prin scrisoare recomandată cu aviz de primire. Simplul fapt că s-a trimis un mesaj
de pe o adresă privată, fără semnătură digitală, nu asigură certitudinea și eficiența
comunicării. Dimpotrivă, această modalitate a generat confuzie și a dus la plasarea
mesajului în folderul „spam”, făcând imposibilă recepționarea efectivă a hotărârii.
Menționează că, deși notificările se adresează reprezentantului legal,
condiția esențială rămâne ca notificarea să fie valabil efectuată. O comunicare
viciată nu poate substitui actul legal de notificare.
Din însuși mesajul electronic rezultă că au fost expediate două fișiere, dar
efectiv este atașat un singur fișier, intitulat „Olievscaia Valentina proiect hotărâre”,
și nu hotărârea integral. Mai mult, în mesaj se solicită expres „recepționarea
mesajului”, însă nu există dovada recepționării, ceea ce face incertă notificarea.
Mai mult decât atât, e-mailul din 19 iunie 2025 nu a fost transmis exclusiv
reprezentantului părții apelante, ci a fost expediat într-un singur mesaj comun atât
reprezentantului reclamantei, cât și reprezentantului CNA și secretariatului CNA.
Această modalitate de expediere ridică probleme suplimentare, or, nu există
garanția că mesajul a ajuns efectiv la fiecare destinatar, existând riscul ca livrarea
să se fi efectuat doar către ultimul destinatar din listă; comunicarea actelor de
procedură către mai multe părți într-un singur e-mail, fără dovada recepționării de
fiecare destinatar, contravine cerințelor de certitudine și securitate prevăzute de art.
110 alin. (1) Cod administrativ.
În consecință, nu poate reține că hotărârea primei instanțe a fost notificată
valabil recurentei și reprezentantului său la 19 iunie 2025.
Astfel notează că, potrivii art. 232 alin. (2) Cod administrative, termenul
pentru depunerea apelului motivat începe să curgă numai de la data notificării
hotărârii motivate, în speță, nu a existat o notificare legală și validă, astfel încât
termenul nu putea fi considerat început la data reținută de Curtea de Apel.
Comunicarea printr-un canal neautorizat, fără semnătură electronică și fără dovada
recepționării efective, nu poate fi considerată notificare în sensul Codului
administrativ.
Totodată indică că, în ipoteza în care instanța ar considera că termenul a
început să curgă la 19 iunie 2025, solicită admiterea cerinței de repunere în termen,
având în vedere caracterul justificat al omisiunii și împrejurările independente de
voința părții.
POZIȚIA INTIMARULUI
3
Prin referința depusă la 24 octombrie 2025, intimatul Centrul Național
Anticorupție a solicitat respingerea recursului declarat de avocatul Renata
Brașoveanu în interesele lui Valentina Olievscaia
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care
a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil,
apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil
în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 232 alin. (2).”
Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune
la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 24 din Codul administrativ prevede că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie
să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanți.
Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește
obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și
morale cauzate.”
Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în
orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării
și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) din Codul administrativ:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma
4
stabilită de prezentul cod.
Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”
Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi
notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic,
cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice.
Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de
persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de
substituire prin introducerea în cutia poștală.”
Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil:
„ Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop
juridic.
Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în
care aceasta prevede un efect întârziat.
Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:
c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare
individuală, când poate fi accesată de către destinatar; sau
Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele
prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”
Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea
electronica și serviciile de încredere:
„Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic
nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul
intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul
sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care
expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.
Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic
nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul
intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul
documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se
consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului,
iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem - din momentul extragerii de
către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de Apel
Centru a adoptat încheierea contestată la 16 septembrie 2025, fiind notificată
recurentei și reprezentatului acesteia la data de 23 septembrie 2025, fapt ce se
confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 102).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina Olievscaia, s-a conformat
5
prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din
Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate
în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Din materialele cauzei rezultă că, la 3 martie 2025 a fost pronunțată hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care s-a admis parțial cererea de chemare
în judecată depusă de Valentina Olievscaia, s-a constatat încălcarea dreptului de
acces la informație a reclamantei Valentina Olievscaia de către Centrul Național
Anticorupție, urmare a soluționării cererii din 5 septembrie 2023. În rest, pretențiile
reclamantei Valentina Olievscaia cu privire la repararea prejudiciului moral, s-au
respins ca neîntemeiate.
La 13 martie 2025, avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui Valentina
Olievscaia a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 3 martie 2025
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin încheierea din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat
inadmisibil apelul declarat de Valentina Olievscaia, prin intermediul avocatului
Brașoveanu Renata asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 3
martie 2025, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit
de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
În continuare, coroborând dispozițiile 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 232
alin. (2), art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ cu probele
administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia Curții de
Apel Centru referitoare la faptul că apelanta Valentina Olievscaia și reprezentatul
acesteia avocatul Renata Brașoveanu au eludat să depună în instanța de apel
motivarea apelului și respinge argumentele recurentei invocate în susținerea
poziției sale ca neîntemeiate și pur declarative.
Or, din materialele cauzei rezultă că, instanța de fond a expediat
participanților la proces, inclusiv avocatului Renata Brașoveanu, în corespundere
cu dispozițiile art. 96-98 din Codul administrativ, prin e-mail
(renatax21@amail.ru) la 19 iunie 2025, copia hotărârii motivate din 3 martie 2025
(f.d.74).
Aici, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și
recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de
către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de
identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data
calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.
Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta
electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste
inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail
delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail
delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat
6
la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu
poate primi e-mailuri.
Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extrasului de pe
portalul poștei electronice a instanței de fond, se atestă faptul că avocatului Renata
Brașoveanu i-a fost notificată copia hotărârii motivate din 3 martie 2025 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin e-mail, la 19 iunie 2025, iar această
modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art.
96-98, art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, în coroborare cu art. 45 alin. (1)
și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile
de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) lit. c) și alin. (5) al Codului civil.
De altfel, instanța de recurs notează că la 30 iunie 2025, Judecătoria
Chișinău, sediul Centru a publicat hotărârea motivată din 3 martie 2025 pe pagina
web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată
la rubrica „hotărârile instanței”.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că,
rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea
hotărârii judecătorești, iar apelanta Valentina Olievscaia și reprezentatul acesteia
avocatul Renata Brașoveanu, fiind partea interesată în soluționarea prezentei cauze,
urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la
instanță și anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de
timp și să prezinte în termen motivarea apelului.
Or, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care
reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost transmise
de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului
a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de
autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu
promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se
informa cu privire la evoluția procedurilor sale.
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a creat condițiile necesare prevăzute atât
de legislația națională, cât și de cea internațională, asigurând apelantei și
reprezentatului acesteia posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale
procesuale, care însă nu au dat dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale.
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei
instanțe a început să curgă de la 20 iunie 2025, ziua imediat următoare notificării
hotărârii integrale, și a expirat la data de 21 iulie 2025 (zi de luni).
Însă, apelanta Valentina Olievscaia și reprezentatul acesteia avocatul Renata
Brașoveanu, nu a depus nici până în prezent apelul motivat împotriva hotărârii din
3 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile
în care Valentina Olievscaia și reprezentatul acesteia avocatul Renata Brașoveanu
nu au prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării
7
hotărârii motivate, soluția instanței de apel, privind declararea inadmisibilă a
apelului, este întemeiată.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate reține
argumentul reprezentatului recurentei precum că nu a recepționat hotărârea
motivată, aceasta intrând în forderul „Spam”, or este de obligația reprezentatului
lui Valentina Olievscaia avocatul Renata Brașoveanu de a-și verifica în mod
sistematic și cât mai frecvent poșta electronică, inclusiv compartimentul „SPAM”.
De asemenea, completul constată că, hotărârea motivată din 3 martie 2025 a
fost expediată participanților la proces de la adresa electronică cu terminologia
@justice.md, care corespunde adresei electronice instanțelor de judecată, prin
urmare sunt neîntemeiate alegațiile reprezentatului recurentei că, hotărârea a fost
expediată de pe o adresă personală/privată.
Cu referire la celelalte argumentul din recurs Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că acestea nu justifică casarea încheierii instanței de
a considera apelul inadmisibil.
Completul de judecată reține că, „dreptul la o instanță” nu este absolut.
Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin
sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept
efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor
cu caracter civil”, articolul 6§1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele
care să fie utilizate în acest scop.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu
circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt
contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare
pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea
diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului fată de soarta
dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,
cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza
SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).
Astfel, Valentina Olievscaia și reprezentatul acesteia avocatul Renata
Brașoveanu fiind interesați de soluționarea prezentei cauze în ordine de apel, nu a
depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile sale procedurale cu bună-
credință, în vederea depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal.
Argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie
temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea
garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.
Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din 16
septembrie 2025 a Curții de Apel Centru reflectă nu doar aplicarea corectă a legii,
8
ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile respectării
procedurii.
Referitor la solicitarea din cererea de recurs cu privire la repunerea în
termenul de apel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,
legislatorul în coroborarea dispozițiilor art. 237 alin.(1) și art. 65 alin. (1) și (2) din
Codul administrativ, a prevăzut dreptul părții de a solicita repunerea în termen a
apelului, însă această solicitare urma să fie adresată instanței de apel, ca instanță
competentă în examinarea cererii de repunere în termen a apelului.
Prin urmare, instanța de recurs nu se poate expune asupra acestei solicitări,
or, în ordine de recurs se verifică legalitatea încheierii contestate, iar solicitarea
privind repunerea apelului în termen nu a fost examinată de către instanța de apel.
Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Renata Brașoveanu
în interesele lui Valentina Olievscaia împotriva încheierii din 16 septembrie 2025
a Curții de Apel Centru.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și
alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de avocatul Renata Brașoveanu în interesele lui
Valentina Olievscaia împotriva încheierii din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel
Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
9