2ra-124/24 — încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-124/24 — încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Sergiu Volcov și Ludmila Volcov împotriva Societății pe Acțiuni „Cet-Nord”
(încasarea cheltuielilor de judecată)
împotriva deciziei din 9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-124/24
NR. PIGD 2-23034395-01-2ra-23022024)
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare
a acesteia.
Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Ghercavii)
Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu)
3 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Sergiu
Volcov și Ludmila Volcov,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 6 martie 2023 Sergiu Volcov și Ludmila Volcov au depus cerere de
chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Cet-Nord” cu privire la
încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 4 noiembrie 2021
Judecătoria Bălți, sediul Central a pronunțat hotărârea în cauza civilă la acțiunea
Societății pe Acțiuni ,,Cet Nord” către Pușcașu Anatolie, Volcov Sergiu și Volcov
Ludmila cu privire la încasarea datoriei pentru energia termică și cheltuielile de
judecată. Astfel, prin hotărârea dată a fost admisă acțiunea societății și s-a încasat
de la Anatolie Pușcașu, Ludmila Volcov, Sergiu Volcov, în mod solidar, în
beneficiul societății, datoria pentru energia termică pentru perioada 1 decembrie
2018- 20 aprilie 2011 în sumă de 10 429,15 și cheltuielile de judecată pentru taxa
de stat în sumă de 312,87 de lei. Nefiind de acord cu hotărârea, reclamanții au
contestat-o în modul stabilit de lege la instanța de judecată superioară. Drept
urmare, prin decizia din 7 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost admisă cererea
de apel, s-a casat integral hotărârea instanței de fond din 4 noiembrie 2021 și s-a
pronunțat o nouă hotărâre după cum urmează: s-a admis acțiunea societății și s-a
încasat de la Sergiu Volcov și Ludmila Volcov în beneficiul societății datoria la
agentul termic în sumă de 844,24 lei; s-a încasat de la Anatolie Pușcașu în
beneficiul societății ,,Cet Nord”, datoria la agentul termic în sumă de 9 584,91 lei.
S-a încasat în mod solidar de la Anatolie Pușcașu, Sergiu Volcov și Ludmila
Volcov în beneficiul societății ,,Cet Nord”, cheltuielile de judecată privind
achitarea taxei de stat în sumă de 312,87 lei; s-a dispus neexecutarea deciziei în
latura încasării de la Sergiu Volcov și Ludmila Volcov în beneficiul societății ,,Cet
Nord” a datoriei în sumă de 844,24 lei.
Reclamanții au notat că pentru a beneficia de asistență juridică calificată la
examinarea în instanța de apel a litigiului, au recurs la serviciile avocatului Snejana
Teleba, pentru serviciile căreia au achitat suma de 3 000 de lei, fapt confirmat prin
bonul de plată EZ nr. 259614 de la 19 noiembrie 2021. Totodată, pentru declararea
1
cererii de apel au suportat cheltuieli legate de achitarea taxei de stat în mărime de
234,65 de lei.
În opinia reclamanților Sergiu Volcov și Ludmila Volcov, sunt în drept să
solicite încasarea cheltuielilor de judecată din contul pârâtului SA „Cet Nord”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 20 aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost
respinsă acțiunea depusă de Sergiu Volcov și Ludmila Volcov.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 2 mai 2023, Sergiu Volcov și Ludmila Volcov au declarat apel
nemotivat, iar la 11 august au depus apel motivat împotriva hotărârii instanței de
fond, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul
declarat de Sergiu Volcov și Ludmila Volcov și s-a menținut hotărârea din 20
aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
Întru consolidarea soluției sale, instanța de apel a reținut că litigiul inițial a
vizat încasarea datoriei pentru energia termică și a cheltuielilor de judecată, iar prin
hotărârea din 4 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, reclamanții Sergiu Volcov și
Ludmila Volcov, împreună cu Anatolie Pușcașu, au fost obligați solidar la plata
sumei de 10 429,15 lei și a taxei de stat de 312,87 de lei. Deși această hotărâre a
fost casată ulterior în apel, instanța de apel, prin decizia din 7 aprilie 2022, a stabilit
că Sergiu Volcov și Ludmila Volcov au datorii reale față de societatea „CET-
Nord”, obligându-i la plata sumei de 844,24 lei, sumă care fusese deja achitată în
timpul procesului, motiv pentru care s-a dispus neexecutarea acestei obligații.
Instanța de apel a notat că în prezenta cauză, reclamanții/apelanți au solicitat
recuperarea cheltuielilor de judecată pretins suportate în litigiul anterior,
prezentând un bon de plată de 3 000 lei și taxa de stat aferentă. Instanța de apel a
constatat însă că nu sunt întrunite condițiile art. 94 și art. 96 din Codul de procedură
civilă, care prevăd că partea care a câștigat procesul este îndreptățită la
compensarea cheltuielilor de judecată. Or, reclamanții nu au avut câștig de cauză
în litigiul anterior, întrucât și în urma rejudecării s-a stabilit că aceștia datorează
sume către societatea „CET-Nord”, chiar dacă executarea unei părți a hotărârii nu
s-a dispus, suma fiind achitată anterior.
2
Instanța de apel a subliniat că societatea „CET-Nord” i-a antrenat legal în
proces, iar reclamanții nu au demonstrat caracterul abuziv sau nejustificat al
acțiunii.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 ianuarie 2024, Sergiu Volcov și Ludmila Volcov au depus recurs
împotriva deciziei din 9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de
fond cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
În esență, în argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de
drept expuse anterior, recurenții au indicat că instanțele de fond și de apel au
apreciat eronat materialul probator, nu au aplicat corect dispozițiile legale privind
recuperarea prejudiciului cauzat prin atragerea nejustificată într-un litigiu și au
omis să examineze argumentele prezentate, încălcând astfel prevederile art. 432
din Codul de procedură civilă, precum și principiile procesului echitabil consacrate
de art. 6 CEDO.
Au invocat faptul că, potrivit practicii CEDO și dispozițiilor art. 26 și art.
56 din Codul de procedură civilă, instanța este obligată să examineze efectiv
argumentele părților și să sancționeze conduita procesuală de rea-credință. În
speță, neemiterea unei hotărâri legale în 2021 i-a constrâns să suporte cheltuieli de
asistență juridică, care trebuie reparate de partea responsabilă de atragerea în
litigiu.
În drept, recurenții și-au întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art.
5, 15, 22, 429–432, 434, 436 și art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 433 alin.(1) lit. a) și f) din Codul de procedură civilă:
,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
3
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 9 noiembrie 2023, decizia integrală fiind notificată recurenților, prin
intermediul oficiului poștal, la 22 ianuarie 2024, fapt contrasemnat de către ultimii
(f.d. 69). Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că recursul declarat la 29 ianuarie 2024, se consideră depus în termenul stabilit de
art. 434 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
4
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
În speță, recurenții au formulat o cerere de recurs cu un conținut identic cu
cel al cererii de chemare în judecată și al cererii de apel. Argumentelor invocate de
către recurenți li s-au oferit un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești
contestate.
În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că
reluarea automată a conținutului cererii de apel în cererea de recurs, duce la
concluzia că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente
corespunzătoare pentru analiza legalității deciziei instanței de apel (decizia
2ra183/25, 2rac-236/25).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs. Or, potrivit art. 442 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs este ținută de modul în care au fost apreciate probele de
instanțele inferioare, cu excepția situației în care se invocă temeinic art. 432 alin.
(1) lit. e) – hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
În prezenta cauză, recurenții au susținut că, instanțele de judecată nu au
apreciat corect probele, precum nici nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
Însă, recurenții nu au invocat nici un temei al recursului prevăzut de art. 432 din
Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare la data depunerii recursului.
Cu toate acestea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că instanța de apel a analizat în mod complet și corect circumstanțele
cauzei și a aplicat în mod exact normele juridice incidente, constatând
neîndeplinirea cerințelor legale pentru compensarea cheltuielilor de judecată
pretinse de recurenți. Argumentele recursului nu infirmă considerentele acesteia și
nu demonstrează existența vreunei erori de drept sau de fapt care să impună casarea
deciziei atacate.
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un
5
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul declarat de
Sergiu Volcov și Ludmila Volcov este vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil,
din motiv că repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce critici serioase deciziei
instanței de apel.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Volcov și Ludmila Volcov,
împotriva deciziei din 9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6