2rac-160/23 — incasarea datoriei si a penalitatilor

2rac-160/23 — incasarea datoriei si a penalitatilor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

privind admiterea recursului Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” și

respingerea recursului Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”

în cauza civilă

Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” împotriva

Societății pe Acțiuni „Termoelectrica”

(încasarea datoriei și a penalităților)

împotriva hotărârii din 7 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2rac-160/23

NR. PIGD 2-21048473-01-2rac-20072023)

Instanțele inferioare au aplicat legea în lipsa existenței unei metodologii de calcul a tarifului

diferențiat stabilită printr-un Regulament la care se făcea trimitere.

Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. L. Mitrofan)

Curtea de Apel Centru (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile declarate de declarat de Societatea pe

Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva SA „Termoelectrica” privind încasarea datoriei, prin care a

solicitat încasarea sumei de 1066364,69 lei cu titlu de plăți suplimentare pentru

depășirea concentrațiilor maxime admise în apele uzate pe perioada 01.2019-09.2019,

06.2020-08.2020, a penalității în mărime de 492839,30 lei și a taxei de stat în valoare

de 46776,12 lei.

contractual privind prestarea serviciului public de alimentare cu apă și canalizare.

Datoria invocată ar fi apărut urmare a nerespectării pct. 5.1 din contractul nr. 564633

din 12 februarie 2003.

fost prelevate probe de apă în baza cărora s-a constatat că SA „Termoelectrica”

deversează în sistemul public de canalizare ape uzate cu depășirea concentrațiilor

maxim admisibile.

reflectate calculele întemeiate doar pe probe în care au fost depistate depășiri ale

concentrațiilor maxim admisibile de poluanți în apele uzate evacuate de către SA

„Termoelectrica”.

17 lit. j), n), art. 16 lit. a), art. 22 alin. (14), (16) și (18) din Legea nr. 303/2013 privind

serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, prevederile Regulamentului-

cadrul de funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare aprobat

prin Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 355/2019, prevederile

Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în

sistemul de canalizare și/sau în emisaruri pentru localitățile urbane și rurale, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25.11.2019, prevederile art. 9, 10, 774, 776,

858, 992, 1082, 1100, 1101, 1375 din Codul civil.

1

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul SA „Termoelectrica

suma de 1066364,69 lei cu titlu de plăți suplimentare pentru depășirea concentrațiilor

maxime admise în apele uzate, pe perioada 01.2019-09.2019, 06.2020-08.2020, suma

de 31990,94 lei cu titlu de taxă de stat, suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli pentru

traducere.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

iunie 2022 prin care a solicitat casarea capătului hotărârii menționate în partea

respingerii penalității și taxei de stat parțiale în mărime de 14785,18 lei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

hotărârii din 9 iunie 2022 prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi

hotărâri prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

de apel depuse de SA „Apă-Canal Chișinău” și de SA „Termoelectrica” și a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 9 iunie 2022.

elibera facturi lunar care nu au fost anulate, iar SA „Termoelectrica” recepționând

factura nu și-a onorat obligațiile contractuale și nu a solicitat la timp un control

alternativ al calității apei, deci pe perioada executării contractului, SA

„Termoelectrica” nu a achitat plata ne întreprinzând acțiuni.

probelor de ape uzate, SA „Termoelectrica” nu a formulat obiecții și nu a solicitat

prelevarea concomitentă a probelor de ape uzate, fapt ce se confirmă și prin rapoartele

de prelevare, comenzile de încercări și rapoartele de încercări pe marginea probelor,

actele fiind întocmite corespunzător, care sunt anexate la materialele cauzei.

precum că operatorul nu i-a oferit argumentarea legislativă a termenilor aplicării

tarifului diferențiat (plăți suplimentare) la volumul apelor reziduale. În acest sens,

Curtea de Apel Chișinău a luat în considerațiune prevederile Legii nr. 322 din 30

noiembrie 2018, în sensul că la 8 martie 2019 au intrat în vigoare noile modificări a

Legii nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, unde

noțiunea de „tarif diferențiat” a fost substituită cu sintagma „plăți suplimentare”, iar

prevederile art. 22 alin. (18) al Legii vizate au fost modificate. Prin urmare, nu au fost

reținute argumentele SA „Termoelectrica” în vederea pretinsei inexistenței

2

metodologiei de calcul, or formula de calcul expusă se regăsește în art. 22 alin. (18)

din Legea nr. 303/2013.

instanța de apel a reținut că potrivit art. 14 lit. b) și art. 27 alin. (5) al Legii nr. 303 din

13 decembrie 2013 este prevăzută plata unei penalități pentru neachitarea în termenul

stabilit în contract, a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, însă nu

este prevăzut modul și mărimea penalității pentru fiecare zi de întârziere.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 7 februarie 2023 și a hotărârii din 9 iunie 2022 prin care a

solicitat casarea parțială a acestora și emitere a unei noi hotărâri prin care acțiunea să

fie admisă integral în sensul acțiunii civile formulate și concretizate ulterior.

deciziei din 7 februarie 2023 și a hotărârii din 9 iunie 2022 prin care a solicitat casarea

hotărârii și casarea parțială a deciziei în partea admiterii pretențiilor SA „Apă-Canal

Chișinău” și emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii.

A. Recursul SA „Apă-Canal Chișinău”

prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă – „nu a aplicat legea

care trebuia aplicată”, în raport cu prevederile:

- art. 16 lit. b) și art. 27 alin. (5) din Legea nr. 303/2013;

- art. 947 alin. (1) din Codul civil.

432 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă – „a aplicat în mod eronat analogia

legii sau analogia dreptului”, în raport cu concluzia că nu este stipulată penalitatea

pentru facturile prin care se încasează plăți suplimentare.

5.2 din contractul nr. 564633 din 12 februarie 2003, pct. 5.2 din Contractul nr. 2-652-

33 din 20 mai 2005 și pct. 5.4 din Contractul nr. 2-217-33 din 2 ianuarie 2012. În

viziunea recurentei, în toate aceste clauze, SA „Termoelectrica” și-a asumat obligația

de plată a penalității în cazul neachitării facturilor fiscale lunare emise ca urmare a

utilizării serviciilor de canalizare.

B. Recursul SA „Termoelectrica”

inferioare au interpretat în mod eronat dispozițiile Legii, nu au aplicat legea care urma

a fi aplicată – ceea ce constituie temei de casare a deciziei și hotărârii emise, în temeiul

art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

fond considerând că aceasta nu a ținut cont de faptul că prevederile art. 22 alin. (18)

3

ale Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013 nu stabilesc termenii de aplicare a plăților

suplimentare.

eliberarea condițiilor tehnice și autorizațiilor de deversare a apelor uzate în sistemul

de canalizare al localităților, aprobat prin ordinul Departamentului Construcțiilor și

Dezvoltării Teritoriului nr. 40 din 18 februarie 2005 a fost abrogat la 13 aprilie 2020,

recurentul consideră că operatorul putea să calculeze plăți suplimentare numai pentru

lunile în care au fost prelevate probele și depistate depășiri ale concentrațiilor maxime

admisibile de poluanți în apele uzate, și anume – ianuarie 2019, aprilie 2019, iulie

2019.

fond eronat a concluzionat despre temeinicia pretențiilor, or modul de calcul a plăților

suplimentare aplicat de către SA „Apă-Canal Chișinău” a fost apribat numai prin

ordinul intern al operatorului (act normativ care nu este public) și nu a fost reglementat

prin acte normative și aprobat de autoritățile abilitate. La fel, nici Hotărârea de Guvern

nr. 950 din 25 noiembrie 2013 nu era prevăzută modalitatea de calcul a plăților

suplimentare pentru depășirea CA a poluanților la evacuarea apelor uzate în sistemul

public de canalizare.

prin Hotărârea de Guvern nr. 90 din 19 februarie 2020 cu privire la modificarea

Hotărârii Guvernului nr. 950/2015 pentru aprobarea Regulamentului privind cerințele

de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemele de canalizare și/sau în

emisare pentru localitățile urbane și rurale stabilită în anexa 7. Anterior modificărilor

aduse regulamentului menționat supra, nu era prevăzută o metodologie de calcul a

plăților suplimentare în cazul depășirii CMA, iar metoda de calcul prezentată de SA

„Apă-Canal Chișinău” este în afara normelor legale.

recursului prin care a indicat că recursul declarat de SA „Termoelectrica” este pur

declarativ și lipsit de substanță juridică. SA „Apă-Canal Chișinău” a solicitat

încasarea de la SA „Termoelectrica” a taxei de stat în ordinde apel în sumă de

11088,87 lei și a taxei de stat în ordine de recurs în sumă de 7392,59 lei. La fel, a

solicitat respingerea recursului SA „Termoelectrica” ca fiind unul inadmisibil pe

motiv că nu se încadrează în condițiile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

„Apă-Canal Chișinău” să fie considerat inadmisibil, lipsit de suport juridic, or acesta

nu s-ar încadra în prevederile art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

4

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție:

,,Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

2023):

„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procesual.”

2023):

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege

care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a

interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

2023):

„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesulverbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

2023):

„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: b) să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă

hotărîre.”

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013 cu modificările intrate în vigoare la 8 martie

2019:

5

„Indiferent de modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, de forma de

organizare, de natura capitalului, de tipul de proprietate ori de țara de origine, operatorul

trebuie să asigure: b) exploatarea sistemului public de alimentare cu apă și a sistemului public

de canalizare pînă la punctul de delimitare a rețelelor publice și a celor interne ale

consumatorului în condiții de siguranță și eficiență tehnico-economică, cu respectarea actelor

normative din domeniu.”

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013 în vigoare până la 8 martie 2019:

„Indiferent de modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, de forma de

organizare, de natura capitalului, de tipul de proprietate ori de țara de origine, operatorul

trebuie să asigure: b) exploatarea sistemului public de alimentare cu apă și a sistemului public

de canalizare pînă la punctul de delimitare a rețelelor publice și a celor interne ale

consumatorului în condiții de siguranță și eficiență tehnico-economică, cu respectarea

tehnologiilor și a instrucțiunilor tehnice de exploatare.”

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013:

„(5) În cazul în care consumatorul nu achită serviciul în termenele indicate în factură,

acestuia i se vor calcula penalități pentru fiecare zi de întîrziere. Cuantumul penalității nu

poate depăși rata medie anuală ponderată a dobînzii la creditele acordate de băncile

comerciale în monedă națională, pentru un an, înregistrată în anul precedent și publicată în

raportul Băncii Naționale a Moldovei.”

și de canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013:

„(1) În raport cu consumatorii, operatorul are următoarele drepturi: a) să factureze și să

încaseze lunar contravaloarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare

furnizat/prestat, în conformitate cu tarifele aprobate și cu modul stabilit de prezenta lege, cu

alte acte normative în vigoare.”

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013:

„Consumatorul are următoarele obligații: a) să respecte prevederile contractului încheiat,

actelor legislative și ale altor acte normative în domeniu; g) să achite, în termenele stabilite,

facturile pentru serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare”

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013:

„(1) Cantitatea de substanțe poluante în apele uzate evacuate în sistemele publice de

canalizare trebuie să nu depășească concentrația maxim admisibilă. Apele uzate trebuie să

corespundă prevederilor actelor normative în vigoare și ale contractului de furnizare/prestare

a serviciului, astfel încît prin natura, cantitatea ori calitatea lor să nu conducă la: a) degradarea

construcțiilor și instalațiilor componente ale sistemelor centralizate publice de canalizare; b)

diminuarea capacității de transport a rețelelor și a canalelor colectoare; c) perturbarea

funcționării normale a stației de epurare, cauzată de depășirea debitului și a încărcării sau de

6

inhibarea proceselor de epurare; d) apariția unor pericole pentru igiena și sănătatea populației

sau a personalului în procesul de exploatare a sistemului; e) apariția pericolelor de explozie.”

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013 cu modificările intrate în vigoare la 8 martie

2019:

„(16) Pentru depășirea normativelor la deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare,

operatorul calculează și aplică plați suplimentare conform legislației în vigoare și/sau

contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.”

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013 în vigoare până la 8 martie 2019:

„(16) Orice modificare a indicatorilor normativi de calitate și/sau a regimului de deversare

a apelor uzate în sistemul de canalizare al localității, stabiliți în contractul de furnizare a

serviciului de canalizare, atrage sancțiuni stipulate în contract.”

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013 cu modificările intrate în vigoare la 8 martie

2019:

„(18) În cazul în care volumul substanțelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen

pentru 5 zile (CBO5), precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul

stabilit de legislație sau în acordul de preluare, se aplică plăți suplimentare proporționale

depășirii concentrațiilor maxim admisibile, conform Regulamentului privind cerințele de

colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în corpuri de

apă pentru localitățile urbane și rurale.”

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013 în vigoare până la 8 martie 2019:

„(18) În cazul în care volumul substanțelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen

pentru 5 zile (CBO 5), precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul

stabilit de legislația în vigoare, se aplică tarife diferențiate, calculate proporțional cu indicii

normativelor indicate, conform condițiilor contractuale, iar în lipsa acestor clauze în

contractul obligatoriu – conform modalității stabilite prin Legea nr. 1540-XIII din 25

februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului și prin alte acte legislative în vigoare.”

la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 950/2013 pentru aprobarea Regulamentului

privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemele de

canalizare și/sau în emisare pentru localitățile urbane și rurale:

„1. Hotărârea Guvernului nr. 950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerințele

de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemele de canalizare și/sau în emisare

pentru localitățile urbane și rurale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 284-

289, art. 1061), cu modificările ulterioare, se modifică (...)

de apă de peste 5000 m3 lunar; 2) la 1 ianuarie 2022 pentru consumatorii cu un debit de apă

de sub 5000 m3 lunar.

7

„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea

părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost

admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise

din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii în ședință

publică la 7 februarie 2023 (Vol. II, f.d. 142-143).

decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 7 februarie 2023 (Vol. II, f.d. 161).

recursurile declarate la 21 iunie 2023 de către SA „Apă-Canal Chișinău” și la 26 iunie

2023 de către SA „Termoelectrica”, au fost declarate în termenul stabilit de art. 434

din Codul de procedură civilă.

dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta

urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel modificat, reieșind din

considerațiunile ce succedă.

concluzia instanței de apel referitor la faptul că, având în vedere prevederile art. 16

alin. (1) lit. a), art. 17 lit. a) și g) și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 303 din 13 decembrie

2013 și prevederile contractelor nr. 221733 din 2 ianuarie 2002 și nr. 265233 din 20

mai 2005, în situația în care au fost depistate depășiri ale normativelor concentrațiilor

maxime admisibile în rezultatele probelor de ape uzate deversate în sistemul public

de canalizare de către SA „Termoelectrica”, SA „Apă-Canal Chișinău” era

îndreptățită a calcula și aplica plăți suplimentare.

2013, calcularea și aplicarea plăților suplimentare urma a fi realizată conform

Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în

sistemul de canalizare și/sau în corpuri de apă pentru localitățile urbane și rurale.

deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisare pentru localitățile

urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 (în

continuare – „Regulament”), instanța de judecată reține că acesta nu întotdeauna a

conținut modalitatea de calcul a tarifului diferențiat de plată în cazul depășirii

normativelor concentrațiilor maxim admisibile (CMA).

8

cazul depășirii normativelor concentrațiilor maxim admisibile au fost introduse prin

Hotărârea Guvernului nr. 90 din 19 februarie 2020, ce intră în vigoare la 1 ianuarie

2021 pentru consumatorii cu un debit de apă de peste 5000 m3 lunar; și la 1 ianuarie

2022 pentru consumatorii cu un debit de apă de sub 5000 m3 lunar.

„Termoelectrica” și observă că Modalitatea de calcul legală nu era încă în vigoare la

momentul emiterii facturilor prezentate la dosar.

Chișinău” nu era îndreptățită la a calcula și pretinde de la SA „Termoelectrica” plăți

suplimentare pentru depășirea concentrațiilor maxime admisibile până la intrarea în

vigoare a Hotărârii de Guvern nr. 90 din 19.02.2020.

instanțele inferioare au aplicat Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 în lipsa existenței

unei metodologii de calcul a tarifului diferențiat stabilită printr-un Regulament la care

se făcea trimitere, dar nu exista.

„Apă-Canal Chișinău”.

cheltuielilor suportate în prezentul proces. Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție observă că de către SA „Termoelectrica”, la 13 iulie 2023 a fost achitată

taxa de stat în mărime de 15995,47 lei (Vol. II, f.d. 221). La fel, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție observă că și pentru depunerea cererii de apel, de către

SA „Termoelectrica” a fost suportată taxa de stat în mărime de 23993,20 lei (Vol. II,

f.d. 117).

instanța de recurs va dispune încasarea din contul SA „Apă-Canal Chișinău” în

beneficiul SA „Termoelectrica” a sumei de 15995,47 lei în calitate de taxă de stat

pentru depunerea cererii de recurs și a sumei de 23993,20 lei în calitate de taxă de stat

pentru depunerea cererii de apel.

pretenției de încasare a penalității, instanța de recurs reține următoarele.

instanța de apel efectuând o analiză detaliată a argumentelor părților, a probatoriului

administrat și a dispozițiilor legale incidente.

argumentele instanței de apel că, deși art. 14 lit. b) și art. 27 alin. (5) al Legii nr. 303

din 13 decembrie 2013 prevede plata unei penalități pentru neachitarea în termenul

9

stabilit în contract, însă nu este stabilit modul și mărimea penalității pentru fiecare zi

de întârziere.

de încasare a penalității luând în considerațiune caracterul său accesoriu în condițiile

în care a fost adoptată o hotărâre de respingere a acțiunii.

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de Apel

Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință, nu

există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de

natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de SA „Apă-Canal

Chișinău”.

de Justiție consideră că nu este necesară convocarea părților în ședință publică, având

în vedere următoarele considerațiuni.

dreptul la o audiere orală nu este legat doar de întrebarea dacă procedura implică

audierea unor martori care își vor prezenta depozițiile oral. Este de asemenea

important ca părțile să aibă posibilitatea de a-și expune cauza în fața instanțelor

naționale în mod oral (a se vedea Göç c. Turciei [MC], nr. 36590/97, § 48, CEDO

2002-V, și Ramos Nunes de Carvalho e Sá c. Portugaliei [MC], nr. 55391/13 și alte

două cereri, § 187, 6 noiembrie 2018). Astfel, dreptul la o audiere orală reprezintă un

element care susține egalitatea de arme dintre părțile implicate în proces (a se vedea,

mutatis mutandis, Margaretić c. Croației, nr. 16115/13, §§ 127-128, 5 iunie 2014).

jurisdicție, dreptul la o „audiere publică” în sensul articolului 6 § 1 implică dreptul la

10

o „audiere orală”, cu excepția cazului în care există împrejurări excepționale care

justifică renunțarea la aceasta (a se vedea Göç, citată mai sus, § 47).

71. În cauza Covalenco c. Republica Moldova nr. 72164/14 din 16 iunie 2020, la

pct. 21, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat situații în care astfel de

împrejurări excepționale pot justifica lipsa unei audieri:

a. atunci când nu există probleme de credibilitate sau fapte contestate care

necesită o audiere, iar instanțele pot soluționa în mod echitabil și

rezonabil cauza pe baza dosarului (a se vedea Döry c. Suediei, nr.

28394/95, § 37, 12 noiembrie 2002, și Saccoccia c. Austriei, nr.

69917/01, § 73, 18 decembrie 2008);

b. în cauze care ridică exclusiv probleme juridice de mică amploare (a se

vedea Allan Jacobsson c. Suediei (nr. 2), 19 februarie 1998, § 49,

Reports 1998-I, și Mehmet Emin Șimșek c. Turciei, nr. 5488/05, §§ 29-

31, 28 februarie 2012), sau chestiuni de drept fără o complexitate

deosebită (a se vedea Varela Assalino c. Portugaliei (dec.), nr. 64336/01,

25 aprilie 2002, și Speil c. Austriei (dec.), nr. 42057/98, 5 septembrie

2002);

c. atunci când cauza implică aspecte tehnice foarte specializate. De

exemplu, Curtea a avut în vedere natura tehnică a litigiilor privind

prestațiile de securitate socială, care pot fi soluționate mai eficient în

scris decât prin argumente orale. A statuat în mai multe rânduri că, în

acest domeniu, autoritățile naționale sunt îndreptățite, având în vedere

cerințele de eficiență și economie, să renunțe la o audiere, întrucât

organizarea sistematică a audierilor ar putea constitui un obstacol în

calea diligenței specifice necesare în cauzele de securitate socială (a se

vedea Schuler-Zgraggen, § 58, și Döry, § 41, ambele citate mai sus).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că organizarea unei audieri este

necesară, de exemplu:

a. atunci când este necesară evaluarea corectitudinii stabilirii faptelor de

către autorități (a se vedea Malhous c. Republicii Cehe [MC], nr.

33071/96, § 60, 12 iulie 2001);

b. atunci când circumstanțele impun instanței să își formeze propria

impresie asupra justițiabililor, oferindu-le posibilitatea de a-și explica

situația personală, fie în nume propriu, fie printr-un reprezentant (a se

vedea Göç, citată mai sus, § 51; Miller, citată mai sus, § 34 in fine; și

Andersson c. Suediei, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010);

11

c. atunci când instanța are nevoie de clarificări asupra anumitor aspecte,

inclusiv prin intermediul unei audieri (a se vedea Fredin c. Suediei (nr.

2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall c. Suediei,

nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).

73. În cauza Varela Assalino c. Portugalia nr. 64336/01 din 25 aprilie 2002, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a fost chemată să decidă dacă absența unei audieri

publice într-o procedură civilă în care nu existau fapte contestate și se discutau doar

chestiuni de drept încalcă sau nu articolul 6 § 1 din Convenție. În acest sens, Curtea a

constatat că procedurile litigioase nu ridicau nicio problemă care nu putea rezolvată

în mod adecvat pe baza dosarului. În speță era vorba doar despre interpretarea unor

dispoziții din codul civil, faptele fiind deja stabilite în ambele proceduri. Prin urmare,

Curtea a concluzionat că atunci când este vorba doar despre chestiuni de drept, iar

litigiul poate fi soluționat mai bine prin documente scrise decât prin pledoarii orale, o

examinare pe baza dosarului poate fi suficientă.

Omului, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție conchide că problematica

dedusă judecății vizează exclusiv aspecte de interpretare a normei legale și de

determinare a momentului intrării în vigoare a unui regulament la care legea face

trimitere expresă.

soluționarea litigiului se bazează în întregime pe analiza juridică a prevederilor Legii

nr. 303/2013, ale contractelor încheiate între părți și ale hotărârilor Guvernului privind

metodologia de calcul a plăților suplimentare pentru depășirea concentrațiilor maxime

admisibile ale poluanților.

iar ulterior au depus referințe asupra recursurilor formulate de partea adversă, ceea ce

demonstrează că fiecare dintre ele a avut posibilitatea deplină de a-și prezenta punctul

de vedere în scris și de a reacționa în mod corespunzător la poziția celeilalte părți.

publice este conformă cu cerințele unui proces echitabil într-un stat de drept,

neexistând nicio aparență de încălcare a dreptului la o audiere publică.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2), art.

442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. b) și art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”.

Admite recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”.

12

Casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 7 februarie 2023 și hotărârea

Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 9 iunie 2022 în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”

împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” privind încasarea datoriei și

penalității și emite o nouă hotărâre prin care se respinge cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” împotriva Societății

pe Acțiuni „Termoelectrica” privind încasarea datoriei și penalității.

Încasează din contul Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul

Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” a sumei de 15995,47 lei în calitate de taxă de

stat pentru depunerea cererii de recurs.

Încasează din contul Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul

Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” a sumei de 23993,20 lei în calitate de taxă de

stat pentru depunerea cererii de apel.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

13