2r-281/25 — Rectificare înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile

La 18 iunie 2020, Domnica Meșină a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei Suruceni și Consiliului sătesc Suruceni, raionul Ialoveni, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Toma Pogor privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea eliberării titlului de autentificare, obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate și înscrierea dreptului de proprietate.

Prin hotărârea din 2 noiembrie 2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, a fost respinsă cerere de chemare în judecată depusă de Domnica Meșină, ca fiind neîntemeiată.

La 21 martie 2024, Domnica Meșină a depus o cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul Central, din 2 noiembrie 2023, solicitând totodată repunerea în termen pentru exercitarea apelului.

Prin încheierea din 28 mai 2025, Curtea de Apel Centru a respins cererea de repunere în termen depusă de Domnica Meșină și a restituit cererea de apel depusă de aceasta, ca fiind depusă peste termenul legal.

Prin încheierea din 28 mai 2025, Curtea de Apel Centru a respins cererea de repunere în termen depusă de Domnica Meșină și a restituit cererea de apel ca fiind depusă peste termenul legal.

La 16 iunie 2025, Domnica Meșină a declarat recurs împotriva încheierii din 28 mai 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre reexaminare instanței de apel.

În susținerea recursului, recurenta a invocat că instanța de apel a respins neîntemeiat cererea de repunere în termen, întrucât aceasta a luat cunoștință despre dispozitivul hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 2 noiembrie 2023 la data de 20 februarie 2024, prin intermediul serviciului poștal. A susținut că nu a avut cunoștință despre existența cauzei și nici despre data ședinței de judecată. În aceste condiții, a solicitat repunerea în termen pentru exercitarea apelului. 1

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă: (1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă: (1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

Art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă: 2 Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Art. 369 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul de procedură civilă: Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.

Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul Central, a fost pronunțat la 2 noiembrie 2023 (fila 163), iar la 21 martie 2024, Domnica Meșină a depus cerere de apel, solicitând totodată repunerea în termen.

Completul de judecată constată că cererea de apel a fost depusă peste termenul legal prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care stabilește un termen de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Recurenta a justificat cererea de repunere în termen susținând că a luat cunoștință de hotărâre la 21 martie 2024, prin intermediul serviciului poștal, motivând că nu a avut cunoștință despre existența cauzei și nici despre desfășurarea procesului. Aceste afirmații sunt însă infirmate de actele dosarului din care rezultă că, la 18 iunie 2020, Domnica Meșină a depus cererea de chemare în judecată, fiind asistată în proces de avocata Victoria Caraciuan, desemnată prin mandat (fila 32). Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 2 noiembrie 2023, avocata Victoria Caraciuan a fost prezentă la pronunțarea dispozitivului hotărârii și a primit copia acesteia sub semnătură, în aceeași zi (fila 164).

În aceste condiții, susținerea recurentei că ar fi luat cunoștință de hotărâre la 21 martie 2024 nu poate fi reținută, întrucât nu este aptă să înlăture obligația de respectare a termenului legal de apel.

De asemenea, nu sunt incidente dispozițiile referitoare la calcularea termenului de la data comunicării, având în vedere că partea, prin reprezentantul său legal, a avut cunoștință de pronunțarea hotărârii. Potrivit art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant, în limitele 3 împuternicirilor sale, produc efecte juridice asupra persoanei reprezentate în aceeași măsură în care ar fi fost efectuate personal de aceasta, culpa reprezentantului fiind echivalentă cu culpa părții.

Prin urmare, Completul de judecată reține că instanța de apel a apreciat în mod corect că nu au fost invocate motive justificate și nici prezentate probe concludente, în sensul art. 116 din Codul de procedură civilă, care să fundamenteze cererea de repunere în termen. Recurenta nu a făcut dovada că a acționat cu diligența și buna-credință impuse de lege, iar pasivitatea procesuală manifestată a condus la pierderea dreptului de a exercita apelul în termen.

În aceste condiții, cererea de repunere în termen nu este susținută de motive temeinice și incontestabile, astfel încât apare ca fiind nefondată.

Având în vedere că încheierea din 28 mai 2025 a Curții de Apel Centru a fost pronunțată cu respectarea normelor procedurale, iar motivele recursului sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge recursul declarat de Domnica Meșină, și menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,