2ra-849/23 — Încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

La 30 septembrie 2021, B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alionei Ureche, prin care a solicitat încasare datoriei în mărime de 44 583,85 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1 337,51 de lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la 07 februarie 2020 în calitate de creditor a încheiat cu Aliona Ureche în calitate de debitor, contractul de credit nr. S200055/797 la sucursala Ialoveni.

Conform contractului menționat, creditorul a acordat debitorului un credit în sumă de 48 000 de lei, pe care debitorul urma să-l restituie în termenul final de rambursare 06 februarie 2025.

Conform punctului 5.1 al contractului de credit, pentru utilizarea creditului, debitorul plătește creditorului dobânzi cu rata flotantă în mărime de 14,00%.

Conform punctului 5.1 lit. b) debitorul plătește creditorului comisionul de administrare lunar în mărime de 0,75% lunar din soldul creditului, se încasează automat, din prima zi de utilizare a creditului, în ziua efectuării plății aferente creditului.

Conform punctului 5.4 din condițiile generale ale contractului de credit, plățile în vederea rambursării creditului, achitării dobânzii și comisionului de administrare se efectuează de către debitor în conformitate cu graficul plăților, conform anexei nr. 1 la contract.

Așadar, reclamanta a susținut că debitorul nu și-a onorat obligațiunile asumate prin contract, în modul corespunzător, încălcând astfel prevederile contractului de credit și ale legislației în vigoare privind executarea obligațiunilor (art. 858 din Codul civil).

În continuare, a menționat că conform punctului 6.1 din contractul de credit, în cazul neonorării de către debitor a obligațiunilor asumate de rambursare a creditului, de achitare a dobânzii, comisionului de administrare și altor sume aferente creditorul în termenele și sumele stabilite conform prezentului contract, sumele respective se vor considera restante și la aceste sume, se va calcula începând cu prima zi a restanței și până la ziua achitării complete a ei și se va percepe o penalitate de întârziere pentru plățile datorate în mărime de 0,15% de la fiecare sumă restantă pentru fiecare zi de neachitare în termen.

Iar, potrivit punctului 9.1.5 din contractul de credit, creditorul are dreptul în mod unilateral, la orice moment, la latitudinea sa, anunțând în scris debitorul cu 15 zile calendaristice până la momentul blocării, să refuze executarea obligației de a pune la dispoziția debitorului creditul sau să solicite rezolvarea prezentul contract și să ceară de la debitor restituirea anticipată, inclusiv prin acționarea în judecată, conform legislației în vigoare a Republicii Moldova, a sumei creditului, achitarea dobânzii, dobânzii de întârziere și altor plăti pasibile de plată conform prezentului contract în următoarele cazuri: 9.1.5.2. reținerii cu peste 60 zile calendaristice a rambursării plăților obligatorii pasibile de plată conform prezentului contract; 9.1.5.7. neonorării de către debitor a altor obligațiuni conform prezentului contract care va dura mai mult de 10 zile calendaristice.

De altfel, B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. a subliniat că, prin reclamația nr. 2967966/a8939/1 din 13 mai 2021 a solicitat debitorului achitarea anticipată și integrală a datoriei față de bancă, aferentă contractului de credit, însă aceasta n-a fost satisfăcută.

Astfel, la 09 septembrie 2021, datoria Alionei Ureche față de bancă, aferentă contractului de credit constituie suma de 44 583,85 de lei, compusă din creditul în termen în mărime de 39 816,33 de lei; creditul restant 2 000,87 de lei; dobânda neachitată în mărime de 1 632,95 de lei; penalitatea în mărime de 215,03 lei; comision în mărime de 918,67 de lei.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A.. S-a încasat de la Aliona Ureche în beneficiul B.C. „Moldova- Agroindbank” S.A. datoria în sumă de 44 583,85 de lei și taxa de stat în sumă de 1 337,51 de lei (f.d. 84, 121-129).

La 15 februarie 2022, Aliona Ureche a depus apel nemotivat, iar la 01 iulie 2022 a prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată înaintate de B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. (f.d. 133, 143-144).

Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de către Aliona Ureche și s-a menținut hotărârea din 25 ianuarie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d. 169, 170-174).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la 07 februarie 2020 între BC „Moldova-Agroindbnk” SA și Aliona Ureche a fost încheiat contractul de credit bancar nr. S200055/797, prin care creditorul a acordat debitorului un credit în sumă de 48 000 de lei, fiind stabilit un grafic de rambursare, cu termen final de rambursare la 06 februarie 2025.

Instanța de apel a considerat că este corectă concluzia instanței de fond referitor la încasarea de la Aliona Ursache a sumei de 44 583,85 de lei, cu titlu de datorie formată la contractul de credit nr. S200055/797 din 07 februarie 2020, ori ultima prin semnarea contractului de credit și-a asumat benevol executarea unor obligațiuni, iar prin neonorarea cu bună credință a obligațiunilor contractuale asumate, a înregistrat o restanță la achitarea creditelor.

Totodată, instanța de apel a respins argumentul Alionei Ureche precum că instanța de fond nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, nefiind luate în considerație informația prezentată, or, din conținutul concluziei psihiatrică nr. 157, epicrizei eliberată de Instituția Medico- Sanitară Publică Spitalul Clinic de Psihiatrie și a două adeverințe eliberate de Instituția Medico-Sanitară Publică a Spitalului de Psihiatrie din Bălți, nu se poate reține că la momentul încheierii contractului de credit a fost lipsită de capacitate de exercițiu sau nu conștientiza acțiunile sale. Or, după cum rezultă din actele cauzei, Aliona Ureche după semnarea contractului de credit bancar a efectuat o achitare la creditul luat. În asemenea condiții, instanța de apel a desconsiderat faptul că apelanta Aliona Ureche la momentul semnării contractului de credit bancar nu-și dădea seama de acțiunile sale, fiind lipsită de discernământ.

Mai mult, concluziile medicale menționate nu servesc drept temei legal de admitere a cererii de apel, întrucât nu a fost învocată nulitatea relativă a contractului de credit în litigiu, nulitate pe care instanța nu o poate invoca din oficiu, decât de către persoana cointeresată, condiție stipulată expres la art. 330 alin.(1) din Cod civil.

La 27 aprilie 2023, Aliona Ureche a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii înaintate de B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. (f.d. 197-198).

În motivarea recursului, recurenta a menționat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece la emiterea actului judecătoresc, instanța ierarhic inferioară a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Or, potrivit raportului de expertiză extrajudiciară din 16 ianuarie 2023 nr. 202335A0014, persoana expertizată nu poate conștientiza acțiunile sale, nu este aptă de a exprima deliberat voința sa în aprobarea decizională. Respectiv, ea nu cunoaște despre faptul că a încheiat sau nu contractul cu banca, fapt neverificat de către instanțele ierarhic inferioare, deși au fost prezentate probe, care demonstrează că din 2005 este la evidența medicului psihiatru și nu are discernământ.

De altfel, Aliona Ursachi a punctat că dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți este contradictoriu cu decizia motivată.

La 12 iulie 2023 B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A., a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Aliona Ureche, cu menținerea deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 25 ianuarie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Aliona Ureche, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia. Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „ (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz, 27 aprilie 2013.

Din analiza recursului declarat rezultă că Aliona Ureche a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) – neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi care a fost declarată neconstituțională; interpretarea în mod eronat a legii, precum și aplicarea în mod eronat a analogiei legii sau analogiei dreptului, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 27 aprilie 2013, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-a stabilit.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție având în vedere că recurenta a invocat temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel Bălți în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De altfel, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către Aliona Ureche, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de către Aliona Ureche, ca fiind inadmisibil..

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Aliona Ureche împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Gheorghe Stratulat Judecători Alexandru Negru Ion Munteanu