2ra-184/23 — constatarea nulitatii actelor juridice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulitatii actelor juridice
- Temei legal
- Lipsa semnaturii in declaratia de constituire a gospodariei taranesti denota ca nu a existat manifestarea consimtamantului din partea fondatorului
2ra-184/23 — constatarea nulitatii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului
în cauza civilă
Grigore Țîcu împotriva Primăriei satului Temeleuți, raionul Călărași
(constatarea nulității actelor juridice)
împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
Dosarul nr. 2ra-184/23
PIGD Nr. 2-21005322-01-2ra-01022023
Recurs declarat până la 1 septembrie 2019. Lipsa semnăturii în declarația de constituire
a gospodăriei țărănești denotă că nu a existat manifestarea consimțământului din partea
fondatorului.
Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud. V. Arhip)
Curtea de Apel Chișinău ( jud. M. Guzun, A. Braga, V. Sîrbu)
6 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Grigore Țîcu, reprezentat
de avocatul Ghenadie Tatarciuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 decembrie 2020, Grigore Țîcu, a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei satului Temeleuți, raionul Călărași cu privire la constatarea
nulității actelor juridice.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indica că, în primăvara anului 2020, a
aflat de la organul fiscal din raionul Călărași că, începând cu anul 2005, figurează
ca titular al Gospodăriei Țărănești (GȚ) „Țîcu Grigore”, fiind posesor al
certificatului de înregistrare și al codului fiscal nr. 32239389. Totodată, i s-au adus
la cunoștință obligații de plată aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale
și medicale.
Adresându-se Primăriei s. Temeleuți, reclamantul a obținut confirmarea că
pe numele său este înregistrată Gospodăria Țărănească „Țîcu Grigore”, primind
actele de constituire, inclusiv extrasul din registrul gospodăriilor și certificatul de
înregistrare eliberat la 10 martie 2005. Aceste acte poartă semnătura primarului și
ștampila autorității publice locale.
Reclamantul a susținut că nu a semnat niciun document privind înregistrarea
Gospodăriei Țărănești și că nu și-a exprimat consimțământul pentru această
înregistrare. De asemenea, taxa de înregistrare nu a fost achitată, iar semnăturile
lipsesc de pe declarația de constituire și de pe alte documente relevante. Potrivit
afirmațiilor sale, înregistrarea a fost efectuată de persoane neidentificate, cu
încălcarea cerințelor legale de formă și fond.
În drept, a invocat dispozițiile art. 10 alin. (1)–(4) din Legea nr. 1353/2000,
care impun consimțământul titularului și autentificarea notarială a actelor, condiții
ce nu au fost respectate. De asemenea, reclamantul consideră că actele de
constituire sunt lovite de nulitate absolută, în temeiul art. 195, 196, 199 și 200 din
Codul civil (în redacția anterioară datei de 01.03.2019), coroborate cu art. 216, 217
și 220 din Codul civil actual, precum și cu prevederile Regulamentului aprobat
prin H.G. nr. 977/2001.
1
A solicitat constatarea nulității declarației de constituire a Gospodăriei
Țărănești „Țîcu Grigore” din 1 martie 2005; constatarea nulității fișei de
înregistrare și a certificatului de înregistrare nr. 502744561; constatarea nulității
înregistrării gospodăriei în Registrul de stat; obligarea pârâtului la compensarea
cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 26 mai 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași a fost
respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 mai 2022, Grigore Țîcu a declarat apel împotriva hotărârii din 26 mai
2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, solicitând casarea acesteia și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă, reiterând motivele
invocate în cererea de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 26 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul
declarat de Grigore Țîcu și a menținut hotărârea din 26 mai 2022 a Judecătoriei
Strășeni, sediul Călărași.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond a aplicat
corect prevederile art. 220 alin. (1) din Codul civil, coroborat cu art. 2, 3 și 10 din
Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești, în sensul că lipsa semnăturii
olografe și a autentificării declarației de constituire din 1 martie 2005 nu atrage
nulitatea absolută, neexistând o astfel de sancțiune expres prevăzută de lege.
Instanța de apel a constatat că, după înregistrarea Gospodăriei Țărănești
„Țîcu Grigore”, Grigore Țîcu a desfășurat activitate agricolă și antreprenorială
(inclusiv în forma II „Țîcu Grigore”), achitând contribuțiile de asigurări sociale,
ceea ce denotă că a cunoscut și a acceptat existența și activitatea gospodăriei, în
contradicție cu susținerile sale.
Instanța de apel a respins și susținerea privind nulitatea absolută,
considerând că eventualele vicii de formă (lipsa semnăturii și autentificării)
reprezintă motive de nulitate relativă, ce pot fi acoperite prin manifestarea
ulterioară a voinței părților.
De asemenea, instanța de apel a reținut că recunoașterea acțiunii de către
Primăria s. Temeleuți nu este opozabilă instanței, în lipsa unui temei legal pentru
constatarea nulității absolute.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 ianuarie 2023, Grigore Țîcu, reprezentat de avocatul Ghenadie
Tatarciuc, a declarat recurs împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând casarea atât a deciziei instanței de apel, cât și a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.
În susținerea recursului, Grigore Țîcu a invocat, în esență, următoarele
motive: instanța de apel nu l-a atras în proces pe Vasile Scorțari, proprietarul
terenului cu nr. cadastral 2543102.442, fapt ce constituie o încălcare a dreptului
său de proprietate; nu a fost analizată lipsa semnăturii olografe pe actele de
constituire; nu a fost evaluat în mod corespunzător extrasul din Registrul bunurilor
imobile. De asemenea, concluzia instanței privind existența unui consimțământ
tacit este infirmată de lipsa dărilor de seamă și a achitării impozitelor aferente
bunului. Contrar prevederilor art. 218 din Codul civil, instanța de apel a reținut
nulitatea relativă din oficiu, deși excepția nu a fost invocată de părți. Totodată,
prima instanță nu a analizat actul de recunoaștere a acțiunii de către pârât și nu a
emis o încheiere expresă cu privire la această recunoaștere, încălcând normele de
procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) stipulează că: Recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consider inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie
2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
3
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art.442 din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.
(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc
cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea
probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de
recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului, prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător.
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs.”
Art.445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:
b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și
hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.”
Art. 5 din Legea privind gospodăriile țărănești (de fermier) nr. 1353-XIV
din 3 noiembrie 2000, în vigore la 1 martie 2005:
„Activitatea gospodăriei țărănești este reglementată de prezenta lege, de Legea cu
privire la antreprenoriat și întreprinderi, de Codul civil, Codul funciar, Codul fiscal, Codul
muncii și de alte acte normative.”
Art.13 alin. (2), (4) din Legea privind gospodăriile țărănești (de fermier) nr.
1353-XIV din 3 noiembrie 2000, în vigore la 1 martie 2005:
„(2) Pentru înregistrarea gospodăriei țărănești, fondatorul prezintă primăriei: a)
declarația de constituire;. b) copiile de pe documentele ce confirmă dreptul de proprietate
privată al fondatorului și al potențialilor membri ai gospodăriei asupra terenurilor; c)
4
copiile de pe contractele de arendă a terenurilor, după caz, autentificate de secretarul
primăriei; d) bonul de plată, pe contul primăriei, a taxei de înregistrare a gospodăriei.
(4) Gospodăria țărănească nu poate fi înregistrată dacă nu sînt prezentate documentele
prevăzute la alin.(2) sau conținutul lor contravine legii.”
Art. 14 alin. (4) din Legea privind gospodăriile țărănești (de fermier) nr.
1353-XIV din 3 noiembrie 2000, în vigore la 1 martie 2005:
„(4) Primăria păstrează documentele în a căror bază au fost făcute înscrierile în
Registrul gospodăriilor țărănești (de fermier) și eliberează extrase din el.”
Art. 199 alin. (1)-(2) din Codul civil în vigoare până la 1 martie 2019:
„(1) Consimțămînt este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia
un act juridic.
(2) Consimțămîntul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernămînt, este
exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.”
Art. 216 alin. (1) din Codul civil în vigoare până la 1 martie 2019:
„(1) Actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).”
Art. 14 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a
întreprinzătorilor individuali nr. 220 din 19 octombrie 2007:
„(1) Decizia de înregistrare se emite în format electronic, iar la solicitarea expresă a
beneficiarului se eliberează și pe suport de hârtie.
(2) Registratorul este în drept, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, să
corecteze în decizia adoptată erorile care contravin actelor de constituire și alte greșeli
evidente. Pentru aceasta se adoptă o decizie de corectare a greșelilor, care nu anulează și
nu modifică caracterul juridic al deciziei de înregistrare.
(3) Decizia de înregistrare poate fi contestată în instanța de judecată și poate fi anulată
numai de instanța de judecată. Decizia de înregistrare nu poate fi suspendată.
(4) Prin derogare de la alin.(3), decizia de înregistrare poate fi anulată de registrator în
domeniul înregistrării de stat în cazul cînd instanța judecătorească declară nule actele care
au stat la baza adoptării deciziei de înregistrare.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs reține că
dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 26 octombrie 2022.
Din materialele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost
expediată recurentului, Grigore Țîcu, și reprezentantului său, avocatul Ghenadie
Tatarciuc, la data de 29 noiembrie 2022 (f.d. 149). Totuși, nu există dovezi privind
momentul recepționării acesteia. Prin urmare, recursul declarat la 16 ianuarie 2023
este considerat depus în termen.
La 1 februarie 2023, copia cererii de recurs a fost expediată în adresa
intimatei – Primăria satului Temeleuți, raionul Călărași, cu mențiunea de a depune
referință (f.d. 162). Până la momentul examinării cauzei, referința nu a fost depusă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a
învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
5
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie
2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII
– 1 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-
321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură
civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul
împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246
din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare
la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea și temeiurile recursului
declarat de Grigore Țîcu, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc, și împotriva
deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza
temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare
până la 1 septembrie 2023.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea
unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În prezenta cauză, instanțele inferioare corect au observat că declarația de
constituire a Gospodăriei Țărănești „Țîcu Grigore” din 1 martie 2005 (f.d. 8-9) nu
conține semnătura olografă a lui Țîcu Grigore și autentificarea titularului de către
notar sau de către secretarul consiliului. Cu toate acestea, instanțele inferioare nu
au aplicat legea care trebuia aplicată în partea ce ține de efectele lipsei semnăturii
lui Grigore Țîcu pe declarația de constituire a gospodăriei țărănești.
Potrivit art. 5 din Legea privind gospodăriile țărănești (de fermier) nr. 1353-
XIV din 3 noiembrie 2000, în vigore la 1 martie 2005, Activitatea gospodăriei
țărănești este reglementată de prezenta lege, de Legea cu privire la antreprenoriat
și întreprinderi, de Codul civil, Codul funciar, Codul fiscal, Codul muncii și de alte
acte normative.
Conform art. 10 alin. (1)-(2) și alin. (4) din Legea privind gospodăriile
țărănești (de fermier) în vigoare la 1 martie 2005, gospodăria țărănească se
constituie pe principiul liberului consimțămînt. Gospodăria țărănească se creează
în temeiul declarației de constituire, semnată de fondator și de potențialii membri
ai acesteia. Semnătura fondatorului și semnăturile celorlalți membri din declarația
de constituire sînt autentificate de notar sau de secretarul primăriei la care se
înregistrează gospodăria.
6
Art. 199 alin. (1)-(2) din Codul civil în vigoare la 1 martie 2005,
Consimțămînt este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia
un act juridic. Consimțămîntul este valabil dacă provine de la o persoană cu
discernămînt, este exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.
În sensul art. 13 alin. (2) din Legea privind gospodăriile țărănești (de
fermier) în vigoare la 1 martie 2005, pentru înregistrarea gospodăriei țărănești,
fondatorul prezintă primăriei: a) declarația de constituire; b) copiile de pe
documentele ce confirmă dreptul de proprietate privată al fondatorului și al
potențialilor membri ai gospodăriei asupra terenurilor; c) copiile de pe contractele
de arendă a terenurilor, după caz, autentificate de secretarul primăriei; d) bonul de
plată, pe contul primăriei, a taxei de înregistrare a gospodăriei.
Alin. (4) al aceluiași articol în vigoare la 1 martie 2005 prevede că
gospodăria țărănească nu poate fi înregistrată dacă nu sînt prezentate documentele
prevăzute la alin.(2) sau conținutul lor contravine legii.
Din analiza prevederilor legale menționate supra Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție concluzionează că pentru constituirea unei gospodării
țărănești, cadrul normativ aplicabil la 1 martie 2005 impunea respectarea
principiului consimțământului liber și exprimat expres. Principalul document care
consacră acest consimțământ este declarația de constituire, care, potrivit legii,
trebuie semnată de toți membrii gospodăriei și a cărei semnătură trebuie
autentificată fie de notar, fie de secretarul primăriei în raza căreia urmează să fie
înregistrată gospodăria – în speță, Primăria comunei Temeleuți, raionul Călărași.
Declarația de constituire nu este o simplă formalitate, ci reprezintă proba
consimțământului liber, neviciat și manifestat expres, în fața unei autorități
competente, aspect esențial pentru validitatea înregistrării. Această poziție derivă
și din faptul că înregistrarea gospodăriei țărănești nu poate avea loc fără
prezentarea unui set complet de documente, printre care se numără: declarația de
constituire, copiile documentelor ce confirmă dreptul de proprietate asupra
terenurilor, eventualele contracte de arendă autentificate, precum și bonul de plată
a taxei de înregistrare.
În cazul dedus judecății, instanța de recurs observă că nici declarația de
constituire din 1 martie 2005 prezentată de Grigore Țîcu (f.d. 8-9), nici cea
prezentată de Primăria s. Temeleuți (f.d. 70) nu conțin semnătura lui Grigore Țîcu.
Însăși Primăria s. Temeleuți indică în referința sa (f.d. 64-67) faptul că „Primăria
s. Temeleuți nu deține careva informații cu privire la careva plăți efectuate de Țîcu
Grigore pentru înregistrarea Gospodăriei Țărănești Țîcu Grigore. Primăria s.
Temeleuți nu conține vreo cerere a dlui Țîcu Grigore privind înregistrarea
Gospodăriei Țărănești Țîcu Grigore”.
7
Potrivit art. 14 alin. (4) din Legea privind gospodăriile țărănești (de fermier)
în vigoare la 1 martie 2005 primăria păstrează documentele în a căror bază au fost
făcute înscrierile în Registrul gospodăriilor țărănești (de fermier) și eliberează
extrase din el.
Astfel, deși gospodăria țărănească „Grigore Țîcu” a fost înregistrată de
Primăria s. Temeleuți, din materialele dosarului nu rezultă că au fost prezentate
toate documentele cerute de lege în forma prevăzută expres de aceasta.
Atât timp cât declarația de constituire a gospodăriei țărănești „Grigore Țîcu”
nu este semnată, rezultă că nu a existat manifestarea consimțământului din partea
lui Grigore Țîcu.
Potrivit art. 216 alin. (1) din Codul civil în vigoare până la 1 martie 2019,
actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție susține că în
reglementarea Codului civil în vigoare până la 1 martie 2019, printre temeiurile
nulității absolute se numără inclusiv lipsa unui element esențial pentru formarea
actului juridic, precum consimțământul.
Din aceste considerațiuni, pe motivul lipsei consimțământului, declarația de
constituire a Gospodăriei Țărănești (de fermier) G.Ț. „Țîcu Grigore”, din 1 martie
2005, este lovită de nulitate absolută.
Potrivit pct. 20 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii
Moldova cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce
reglementează nulitatea actului juridic civil nr.1 din 07.07.2008, în ceea ce privește
răsfrîngerea efectelor nulității actului juridic față de terți, se va reține că anularea
actului juridic inițial atrage și anularea actului juridic următor, datorită legăturii lor
reciproce. Astfel, alt efect al nulității actului juridic este (sau poate fi) anularea
actului juridic subsecvent ca urmare a anulării actului juridic inițial.
Din aceste considerațiuni, atât timp cât declarația de constituire a GȚ „Țîcu
Grigore” este lovită de nulitate absolută, la fel, sunt nule și actele juridice
următoare, și anume Fișa de înregistrare a Gospodăriei Țărănești (de fermier) G.Ț.
„Țîcu Grigore”, din 1 martie 2005 și Certificatul de înregistrare a Gospodăriei
Țărănești (de fermier) nr. 502744561, cod fiscal 32239389 (seria GȚ 209042) din
10 martie 2005 și înregistrarea Gospodăriei Țărănești (de fermier) „Țîcu Grigore”
nr. 502744561 din 1 martie 2005.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2) din Codul
de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 442, art. 445 alin.
(1) lit. b) din Codul de procedură civilă,
8
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Țîcu Grigore.
Casează decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
Judecătoriei Strășeni sediul Călărași din 26 mai 2022 în cauza civilă intentată la
cererea de chemare în judecată depusă de Țîcu Grigore împotriva Primăriei s.
Temeleuți, r-nul Călărași privind constatarea nulității actelor și emite o nouă
hotărâre prin care:
Admite integral cererea de chemare în judecată depusă de Țîcu Grigore
împotriva Primăriei s. Temeleuți, r-nul Călărași privind constatarea nulității
actelor.
Constată nulitatea Declarației de constituire a Gospodăriei Țărănești (de
fermier) „Țîcu Grigore” din 1 martie 2005.
Constată nulitatea Fișei de înregistrare a Gospodăriei Țărănești (de fermier)
„Țîcu Grigore” din 1 martie 2005.
Constată nulitatea Certificatului de înregistrare a Gospodăriei Țărănești (de
fermier) „Țîcu Grigore” nr. 502744561, Cod fiscal 32239389 (seria GȚ
209042) din 10 martie 2005.
Constată nulitatea înregistrării Gospodăriei Țărănești (de fermier) „Țîcu
Grigore” nr. 502744561 din 1 martie 2005.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
9