2rhc-4/25 — recunoasterea dreptului de proprietate, încuviintarea introducerii modificărilor, încasarea diferentei de pret al apartamentului, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material si moral, actiunea reconventională privind revendicarea bunului imobil din posesiune si evacuarea din imobil

2rhc-4/25 — recunoasterea dreptului de proprietate, încuviintarea introducerii modificărilor, încasarea diferentei de pret al apartamentului, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material si moral, actiunea reconventională privind revendicarea bunului imobil din posesiune si evacuarea din imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire depuse de Galina

Afanas,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Galina

Afanas împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Nourco”, în proces de

insolvabilitate, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate, încuviințarea introducerii

modificărilor, încasarea diferenței de preț al apartamentului, dobânzii de întârziere,

repararea prejudiciului material și moral, și

la acțiunea reconvențională intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de administratorului insolvabilității Societății cu Răspundere Limitată „Nourco”,

administratorul autorizat Dumitru Chicu, împotriva Galinei Afanas cu privire la

revendicarea bunului imobil din posesiune nelegitimă,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție,

(Dosarul nr. 2rhc-4/25

NR. PIGD 2-17075633-01-2rhc-11022025)

Argumentele invocate în revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) și c) din

Codul de procedură civilă. Circumstanța nouă pe care se întemeiază revizuirea nu a existat la

momentul judecării cauzei.

Curtea de Apel Chișinău, jud. S. Arnăut

Curtea Supremă de Justiție, jud. V. Doagă, T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, I. Druță, I.

Bejanaru

16 iulie 2025

Textul corespunde originalului

1

examinând, în lipsa părților, admisibilitatea cererii de revizuire depuse de

Galina Afanas împotriva deciziei din 29 noiembrie 2017 a Curții Supreme de

Justiție,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată, concretizată prin cererile din 21 noiembrie 2012, 15 octombrie 2013, 16

aprilie 2014 și 30 aprilie 2014, împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Nourco”, în proces de insolvabilitate (în continuare SRL „Nourco”, în proces de

insolvabilitate), intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Cadastru” (succedată

în drepturi de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”), cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate, încuviințarea introducerii modificărilor,

încasarea diferenței de preț al apartamentului, dobânzii de întârziere, repararea

prejudiciului material și moral.

administratorul autorizat Dumitru Chicu, a depus în instanța de insolvabilitate cerere

reconvențională împotriva Galinei Afanas cu privire la revendicarea bunului imobil

din posesiune nelegitimă și dispunerea evacuării silite.

ARGUMENTELE ACȚIUNII INIȚIALE

2008, a încheiat cu pârâta contractul nr. XXX privind investirea mijloacelor proprii

în construcția casei de locuit nr. 1 din str. XXX. Potrivit contractului, s-a obligat să

participe cu cota-parte la construcția casei de locuit sus menționate pentru procurarea

din această casă în proprietate privată a apartamentului nr. XXX cu suprafața totală

de XXX m.p. conform planului general al proiectului „Casa de locuit din str. XXX”.

Conform pct.1.3 al contractului, costul apartamentului constituie 29 750 EUR, iar

conform pct.1.4 costul metrului pătrat constituie 650 euro și rămâne constant pe tot

termenul acțiunii contractului. La p.1.5 al Contractului au fost stabilite ratele de

plată, după cum urmează: suma de 8 925 EUR în termen de trei zile de la data

semnării contractului, II rată - suma de 8 925 EUR până la 01 septembrie 2008, III

rată – suma de 8 925 EUR până la 01 aprilie 2009, IV rată – suma de 2 975 EUR în

2

momentul semnării actului de primire-predare. Conform pct.2.1 al contractului a fost

stabilită obligația întreprinderii de a da în exploatare obiectivul în semestrul II al

anului 2009.

suma de 29 750 EUR, echivalentul a 451 235,20 MDL, integral pe parcursul anului

2008 conform ratelor stabilite la pct.1.5 al contractului, după cum urmează: prin

ordinul de plată nr. 4801 din 01 februarie 2008 a achitat suma de 8 925 EUR, prin

ordinul de plată nr. l din 30 aprilie 2008 – suma de 8 925 EUR și prin ordinul de

plată nr. l din 30 octombrie 2008 – suma de 11 900 EUR, aceste plăți fiind

confirmate de contabilitatea pârâtei. Astfel, și-a onorat obligația contractuală

asumată pe deplin, cu bună credință și în termen, achitând integral sine costul

apartamentului, însă întreprinderea nu și-a onorat obligația de dare în exploatare a

imobilului în semestrul II al anului 2009.

a obligațiilor contractuale, care au fost recepționate de aceasta la 29 aprilie 2010 și

30 aprilie 2010, însă aceasta nu a binevoit să răspundă la reclamații.

dare în exploatare a casei de locuit în semestrul II al anului 2009, pârâta i-a

împiedicat exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilului contractat și a

prejudiciat-o considerabil. Or, în 2008 și-a vândut apartamentul, care era domiciliu

de bază, pentru a achita contractul în termen, iar în final a rămas împreună cu familia

fără un loc de trai și de cinci ani așteaptă ca pârâta să-și onoreze obligația

contractuală.

hotărârea Curții de Apel Economice, a fost intentat procesul de insolvabilitate în

privința pârâtei SRL „Nourco”. La momentul intentării procesului de insolvabilitate

bunul imobil deja era proprietate a sa și nu putea fi inclus în masa debitoare a pârâtei

pentru a satisface creanțele unor alți creditori, or, dânsa nu deține calitatea de debitor

față de creditorii pârâtei. Faptul că apartamentul său nu face parte din masa debitoare

se atestă și din trei decizii irevocabile ale Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie

2012, 31 mai 2012 și 03 martie 2014, în care s-a menționat litigiul în care Galina

Afanas pretinde un drept real – dreptul de proprietate asupra apartamentului

contractat, nu ține de competența instanței de insolvabilitate, deoarece litigiul nu se

încadrează în nici una din categoriile de cauze enumerate la punctele 2.2-2.4 din

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 2 din 24 martie 2014.

creanței cu preluarea contractului, în sumă de 29 750 EUR, echivalentul sumei de

451 235,20 MDL, rezultată din contractul de investiție nr. XXX din 31 ianuarie 2008

cu preluarea contractului de investiție și de 10 462 EUR dobânda de întârziere.

3

irevocabilă prin necontestare, Galinei Afanas i s-a validat suma de 451 235,20 MDL

cu preluarea contractului nr. XXX din 31 ianuarie 2008. Pârâta a contestat doar

dobânda de întârziere, neavând pretenții la validarea sumei cu preluarea contractului

de investiție. Astfel prin hotărârea din 08 aprilie 2011 a Curții de Apel Economice,

Galina Afanas a fost recunoscută creditor chirografar în procesul de insolvabilitate

cu suma de 29 750 EUR și cu preluarea contractului nr. XXX din 31 ianuarie 2008.

pârâta a propus un plan conform căruia nu mai recunoaște contractul nr. XXX din

31 ianuarie 2008, deoarece l-ar fi rezolvit în mod unilateral. În opinia reclamantei,

rezolvirea contractului a avut loc contrar legii și clauzelor contractuale, care în

pct.5.2. stipulează expres că rezilierea unilaterală a contractului nu se admite și

contractul acționează până la îndeplinirea de către părți a tuturor angajamentelor

asumate în cadrul lui.

insolvabilitate despre confirmarea sau refuzul confirmării planului, iar Procuratura

mun. Chișinău, la 05 iunie 2012, a pornit cauza penală nr. 2012018088 pe faptul

falsului și abuzului votării planului în cadrul adunării creditorilor din 10 noiembrie

2011, cauza penală fiind în curs de examinare.

înșelată de factorii de decizie ai SRL „Nourco”, a depus acțiunea în cauză.

era în cunoștință de cauză că Galina Afanas a solicitat recunoașterea dreptului de

proprietate asupra apartamentului contractat în starea în care este, aceasta afirmă că

l-ar fi îmbunătățit fără a prezenta careva probe în acest sens.

stipulat în contract, or, conform proiectului inițial, apartamentul trebuia să dispună

de două balcoane, iar din proiectul final rezultă că balcoanele au fost zidite, iar

geamurile și ușile între odăi și balcoane lipsesc. Acest fapt atestă că cei doi pereți

interiori au fost zidiți după bunul plac al paratei. Circumstanța dată presupune că

reclamanta va fi nevoită să investească suplimentar în acest imobil, pentru a demola

cei doi pereți și fațada clădirii, a procura și instala geamuri și uși între odăi și

balcoane, pentru a avea măcar un balcon.

este de 451 235,20 MDL, echivalentul a 29 750 EUR, pentru XXX m.p., la prețul de

650 EUR pentru un metru pătrat, însă conform planului, pârâta cere 765 ERU pentru

un metru pătrat, stabilind 16,50 MDL pentru un EUR. Deci, pârâta pretinde

suplimentar 12 622,50 MDL pentru un metru pătrat. Având în vedere că, potrivit

pct.1.1. al contractului, suprafața totală a apartamentului urma să fie de XXXm.p.,

4

pârâta pretinde de la reclamantă suma de 577 731,83 MDL în baza contractului nr.

XXX din 31 ianuarie 2008.

pârâtei, pentru finalizarea apartamentului Galinei Afanas nu s-ar ajunge 126 496,63

MDL (577 731,83 – 451 235,20). Astfel, având în vedere că în 2008 a achitat pârâtei

toți banii conform contractului, în sumă de 29 750 EUR, pentru construcția

apartamentului, dar ultima a cheltuit doar o parte din acești bani, pârâta urmează să-

i restituie diferența ce se pretinde că nu ajunge pentru finisarea construcției

apartamentului, adică suma de 126 496,63 MDL.

investiți în finalizarea lucrărilor de construcție, pârâta urmează să-i achite dobândă

de întârziere din suma de 126 496,63 MDL, ce constituie 80 823,88 MDL.

Statistică din 16 aprilie 2014, pentru perioada iulie 2009, când urma să fie dat în

exploatare blocul locativ, și până în martie 2014, când pârâta a tergiversat procesul

solicitând neîntemeiat rejudecarea cauzei, rata inflației a constituit 32,6 %.

147 102,67 MDL.

s-a stabilit că, la 01 august 2013, pârâta a refuzat să predea apartamentul reclamantei,

deși nici legea, nici contractul nu prevede dreptul la retenție a pârâtei. Conform p.2.5

al contractului, după darea în exploatare a obiectivului, întreprinderea va întocmi

actul de primire predare a apartamentului lipsit de orice viciu juridic în proprietatea

investitorului.

de 70 000 MDL pentru a-i preda cheile de la apartament, fapt pentru care CNA a

pornit, la 10 octombrie 2013, cauza penală nr. 2013970425.

suprafața de XXX m.p., însă, potrivit informațiilor prezentate de pârâtă instanței de

judecată, apartamentul contractat de ea are de facto o suprafață de XXX m.p.

Circumstanța dată denotă că ea a efectuat supraplată pentru 1,37m.p. Astfel, pârâta

trebuie să-i restituie diferența de metraj, ce constituie suma de 2 063,22 EUR, la

cursul oficial al BNM la data achitării.

folosește abuziv de drepturile sale procedurale, înaintând repetat și cu rea-credință

mai multe cereri vădit neîntemeiate, urmărind scopul amânării examinării cauzei și

tergiversării procesului, iar în acest timp vinde apartamentul construit din banii

reclamantei fără acordul acesteia. Iar, pentru apune capăt oricărui abuz din partea

pârâtei, reclamanta a pretins obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în folosul

5

reclamantei pentru minim 363 zile de tergiversare intenționată, iar această sumă să

fie stabilită de către instanță.

înrăutățit calitatea vieții și sănătății, fiindu-i afectată familia și situația socială.

recunoașterea dreptului său de proprietate asupra apartamentului nr. XXX din casa

1 din str. XXX, cu nr. cadastral XXX; încuviințarea ÎS „Cadastru” (ASP) să

introducă în Registrul bunurilor imobile datele privind dreptul de proprietate al

Galinei Afanas asupra apartamentului respectiv; obligarea SRL „Nourco”, în proces

de insolvabilitate, să-i predea apartamentul cu executarea imediată pentru a stopa

prejudiciile cauzate reclamantei; încasarea de la SRL „Nourco”, în proces de

insolvabilitate, în beneficiul său a diferenței de 126 496,63 MDL dintre suma

investită și suma real cheltuită de în construcția imobilului nominalizat pentru

efectuarea lucrărilor de finisare a apartamentului conform condițiilor contractului;

încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 80 823,88 MDL; încasarea despăgubirii

din neexecutare în sumă de 147 102,67 MDL; încasarea supraplății din diferența de

metraj în sumă de 2 063,22 EUR la cursul oficial al BNM la ziua achitării; încasarea

de despăgubirii din tergiversare abuzivă la discreția instanței; repararea prejudiciului

moral determinat de instanță.

ARGUMENTELE ACȚIUNII RECONVENȚIONALE

SRL „Nourco”, administratorul autorizat Dumitru Chicu a indicat că, prin hotărârea

din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Economice a fost intentat procesul de

insolvabilitate fața de SRL „Nourco”.

de locuit de pe str. XXX, construită de către SRL „Nourco” și, în conformitate cu

cerințele Legii insolvabilității, urmează a fi administrat de către administratorul

insolvabilității în ordinea stabilită de lege.

nr. XXX din blocul locativ nr. 53 din str. XXX, a fost transmis la păstrare Galinei

Afanas. Însă, ulterior, prin încheierea irevocabilă nr. 10-258/2014 din 29 iulie 2014

a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost anulată ordonanța Procuraturii

mun. Chișinău din 26 mai 2014, ca fiind ilegală.

apartamentul către SRL „Nourco” și, în continuare, îl ocupă ilegal împreună cu

rudele sale. Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată din 10 martie 2016 în

6

prezenta cauză, Galina Afanas a confirmat că ocupă abuziv apartamentul nr. XXX

de pe str. XXX.

administratorului autorizat Dumitru Chicu, ocuparea abuzivă a apartamentului dat

de către Galina Afanas și rudele acesteia, face imposibilă realizarea de către

SRL „Nourco” a dreptului de proprietate asupra lui.

nici o altă persoană terță nu are niciun temei legal de a ocupa spațiul din masa

debitoare a SRL „Nourco”. Contractul de investiție încheiat între SRL „Nourco” și

Galina Afanas nu constituie temei legal pentru ocuparea acestor spatii de către

Galina Afanas și rudele acesteia.

a fost rezolvit odată cu validarea creanțelor creditorului în cadrul procesului de

insolvabilitate a SRL „Nourco”, fapt constat prin hotărârea instanței de

insolvabilitate de validarea creanțelor creditorului Galina Afanas, rezultate din

neexecutarea a contractului de investiție și încheierea Curții de Apel nr. 2e-317/2012

din 26 noiembrie 2012 de explicare a hotărârii de validare a creanțelor.

urmează a fi achitată creditorului în ordinea stabilită de lege și hotărârile organelor

creditorilor SRL „Nourco”, neavând niciun drept asupra imobilului nominalizat.

și/sau alte persoane ocupă abuziv spațiile menționate, acțiuni prin care încălcă grav

drepturile SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate. Iar, în astfel de circumstanțe,

SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate, precum și administratorul insolvabilității

acesteia, sunt lipsiți prin acțiunile ilegale ale terților de posibilitatea de a exercita

drepturile și obligațiunile asupra imobilului menționat din masa debitoare.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

procesul la cererea Galinei Afanas împotriva SRL „Nourco”, în proces de

insolvabilitate, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru”, în partea pretențiilor privind

încasarea diferenței dintre suma investită de reclamanta și suma real cheltuită de

pârâtă în construcția imobilului nominalizat; încasarea din contul SRL „Nourco”, în

proces de insolvabilitate, în contul Galinei Afanas a supraplății din diferența de

metraj în sumă de 2 063,22 EUR la cursul oficial al BNM la ziua achitării.

SRL „Nourco”, în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru”

privind recunoașterea dreptului de proprietate a Galinei Afanas asupra

7

apartamentului XXX din casa 1 de pe str. XXX din mun. Chișinău în starea în care

este, nr. cadastral XXX, încuviințarea OCT Chișinău de a introduce modificări în

Registrul bunurilor imobile datele privind dreptul de proprietate a Galinei Afanas

asupra apartamentului XXX din casa 1 de pe str. XXX din mun. Chișinău,

nr. cadastral XXX, încasarea de la pârâtă în beneficiul reclamantei a dobânzii de

întârziere în sumă de 5 230,32 EUR, încasarea despăgubirii din neexecutare în sumă

de 229 723,85 MDL și repararea prejudiciului moral cauzat.

insolvabilității SRL „Nourco”, administratorul autorizat Dumitru Chicu, împotriva

Galinei Afanas cu privire la revendicarea bunului imobil din posesiunea nelegitimă.

proprietate a SRL „Nourco”, persoana fizică Galina Afanas și a tuturor altor

persoanei fizice, care ocupă acest apartament, precum și bunurile acestora.

de 150 MDL.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

recursul declarat de către Galina Afanas și s-a menținut decizia din 29 august 2017

a Curții de Apel Chișinău.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE

cerere de revizuire, completată prin cererea din 18 iunie 2025, solicitând în temeiul

art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă casarea deciziei din 29 noiembrie

2017 a Curții Supreme de Justiție și a hotărârii din 29 august 2017 a Curții de Apel

Chișinău, cu rejudecarea cauzei în fond și emiterea unei hotărâri noi de admitere a

pretențiilor sau, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

ARGUMENTELE REVIZUIRII

silită a fost emisă cu încălcarea competenței materiale și jurisdicționale. Or,

judecătorul Sergiu Arnaut nu avea dreptul să soluționeze o astfel de cerere și, prin

prisma art. 267 lit. l) din Codul de procedură civilă, trebuia să scoată cererea de pe

rol, deoarece la examinarea pricinii în procedură specială s-a constatat un litigiu de

drept ce ține de competența instanțelor judecătorești. Iar, această încălcare afectează

legalitatea întregului proces.

8

aplicat legea și nu a permis evacuarea creditorilor din locuințe (decizia din 18 martie

2015 a Curții Supreme de Justiție nr. 2rc-128/15).

dosarul nr. 2c-3172/12, prin care instanța a admis cererea lui Vladimir Ududovici de

separare a apartamentului din masa debitoare, motivând că „costul bunului a fost

achitat integral și reclamantul nu are datorii pe contractul de investiții.”

integral costul bunului și nu are datorii pe contractul de investiții.

Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, a participat la examinarea ambelor cazuri, însă

a avut decizii diametral opuse. Or, prin decizia din 18 martie 2015 în dosarul nr. 2rc-

128/15 nu a fost permisă evacuarea creditorilor, iar prin decizia din 29 noiembrie

2017 în dosarul nr. 2ri-363/17, adoptată în prezenta cauză, s-a dispus evacuarea

creditorului de bună-credință.

neuniformă a legii și dă dovadă de o discrepanță majoră în interpretarea și/sau

aplicarea legislației. Acest fapt, la rândul său, denotă că ea a fost discriminată și

defavorizată în comparație cu ceilalți creditori, iar instanțele naționale au favorizat

tratamentul diferit al creditorilor.

o persoană terță, ignorând dovezile clare ce denotă statutul său de creditor, or,

creanța sa a fost validată în cadrul procedurii de insolvabilitate, iar acest statut a fost

confirmat prin hotărârea irevocabilă din 08 aprilie 2011 a Curții de Apel Economice.

Astfel, ea este creditor al SRL „Nourco”, având un drept legitim asupra

apartamentului nr. XXX, pentru care a achitat integral și în termen, conform

condițiilor contractului nr. XXX din 31 ianuarie 2008.

Supreme de Justiție, Ion Druță, contrar legii, a participat de 2 ori la examinarea

prezentei cauze, în concret prin decizia din 21 octombrie 2015 a Curții Supreme de

Justiție (nr. 2ra-1597/15), decizia suplimentară din 27 ianuarie 2016 a Curții

Supreme de Justiție (nr. 2ds-9/16) și decizia din 29 noiembrie 2017 Curții Supreme

de Justiție (nr. 2ri-363/17).

pronunțării deciziei din 29 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a schimbat

situația și au apărut circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu fost și nu au

putut fi cunoscute anterior. Conform raportului locțiitorului administratorului

SRL „Nourco”, Vera Popaz, din 21 ianuarie 2025, SRL „Nourco” are un surplus în

9

sumă de 5 173 729,30 MDL din vânzarea bunurilor din masa debitoare. Pe lângă

aceasta, SRL „Nourco” deține și alte bunuri imobile.

procesului de insolvabilitate de cei peste 390 de creditori, debitori care nu și-au

onorat obligația contractuală integral și în termen. Dânșii au achitat contractele de

investiție după intentarea procesului de insolvabilitate, cu întârziere de cel puțin 4

ani, fapt care a dus la insolvabilitatea SRL „Nourco” și la prejudicierea familiei

revizuentei, care a achitat integral și în termen sumele conform contractului încheiat

cu SRL „Nourco”.

de calitatea sa de creditor contravine principiilor unui proces echitabil, garantat de

Constituția Republicii Moldova și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. O

eventuală evacuare a familiei sale din apartamentul nr. XXX, care este un bun imobil

nou construit din resurse financiare proprii pentru sine, pentru a locui în el și care

reprezintă domiciliul de bază a familiei, în care locuiesc din anul 2014, va duce la

încălcarea dreptul la proprietate, la locuință și la un trai decent, la respectarea vieții

private și de familie, care sunt garantate de art. 9, art. 46 și art. 47 din Constituția

Republicii Moldova, art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de

art. 1 a Protocolului adițional din Convenție.

administratorul SRL „Nourco”, Vera Popaz, continuă abuzurile și constrângerile de

a fi evacuată din locuință, dacă nu-și retrage plângerile și nu se dezice de contractul

nr. XXX. Astfel, la 15 mai 2025, a fost forțată să depună cerere repetată către

administratorul SRL „Nourco” prin care a solicitat să se ia în calcul sumele investite

în apartamentul nr. XXX și să-i elibereze contul de plată pentru orice datorie

inexistentă, având în vedere achitarea integrală și în termen a contractului nr. XXX

în anul 2008, în sumă de 29 750 EUR și investiția suplimentară de 10 000 EUR

pentru a finisa apartamentul nr. XXX abandonat de SRL „Nourco” (executarea

următoarelor lucrări: rețele interne gaz; sistem autonom de încălzire cu gaz și

aprovizionarea cu apă caldă, calorifere; rețele interne de alimentare cu apă rece și

caldă; lucrările electrice; ferestre-ramă de plastic cu termopan, inclusiv balcon/loja).

Ap.SM, i s-a cerut o plată suplimentară de 25 897,53 MDL pentru transferul

proprietății apartamentului nr. XXX, bazată pe un preț de 765 euro per m.p., fără

deviz detaliat sau temei legal, fapt ce contravine clauzei 1.4 din contractul nr. XXX

care prevede un preț fix de 650 euro per m.p.

Ap.SM, prețul total al bunului imobil stabilit prin hotărârea Adunării creditorilor din

10 noiembrie 2011 constituie 33 966 EUR. Este relevant că, la adunarea creditorilor

10

din 10 noiembrie 2011, au fost prezenți 47,99% creditori, dintre care s-au abținut

2,8739%, astfel hotărârea a fost adoptată do cu 45,1161% din creditori.

EUR stabilit de creditorii cu datorii (33 966 EUR, echivalentul a 25 897,53

MDL / 16,5 = 1 569,55 EUR).

creditorii-debitori. Iar, prin prisma art. 1174 alin. (6) din Codul civil, la achitarea a

95% din prețul contractului, vânzătorul este obligat să semneze actul de predare-

primire, iar cumpărătorul devine proprietar necondiționat, cu radierea dreptului de

proprietate al vânzătorului din Registrul bunurilor imobile. Astfel, refuzul

administratorului de a elibera actul de predare-primire, încalcă această prevedere,

având în vedere achitarea integrală a sumei de 29 750 EUR în 2008 (100% înainte

de insolvabilitate), ceea ce constituie mai mult de 95% din prețul nejustificat de

33 966 EUR stabilit de creditorii cu datorii.

contractului nr. XXX, care obligă SRL „Nourco”, după darea în exploatare a

obiectivului (anul 2009), să întocmească actul de predare-primire a apartamentului

lipsit de orice viciu juridic în proprietatea mea. Distinct aceste prevederi, procesul-

verbal nr. XXX Ap.SM transferă ilegal obligațiile debitorului asupra creditorului

(investitorului). Or, conform pct. 2 al procesului-verbal, „la momentul semnării

prezentului proces-verbal bunul imobil se află în posesia Creditorului. Creditorul

cunoaște starea bunului imobil, faptul existenței interdicțiilor/măsurilor de asigurare

aplicate pe bunul imobil, înregistrate în Registrul bunurilor imobile, și necesitatea

înregistrării bunului imobil în Registrul bunurilor imobile, după radierea

interdicțiilor, și asumă obligația de a întreprinde de sine stătător măsuri pentru

anularea și radierea interdicțiilor și măsurilor de asigurare aplicate pe bunul imobil.”

încetare a procedurii de executare a titlului executoriu privind evacuarea.”

aprilie 2024, ea deja a trecut prin calvarul ce ține de încetare a procedurii de

executare a titlului executoriu (dosarele nr. 25-3186/2020, nr. 2r-2954/20, nr. 25-

2245/21, nr. 2r-1703/2023, nr. 2rh-21/24).

suma nejustificată de 25 897,53 MDL, nu va fi evacuată din apartament, iar

apartamentul nu va fi vândut și cu banii din vânzare însușiți de Popaz Vera cu

creditorii debitori din Comitet.

Vera Popaz continuă să ignore statutul său de creditor validat cu preluarea

contractului nr. XXX conform hotărârii din 08 aprilie 2011 a Curții de Apel

11

Economice și recunoașterea dreptului de proprietate prin hotărârea Judecătoriei

Centru nr. 2- 2544/2013 din 14 martie 2013. Vera Popaz tratează apartamentul nr.

XXX ca pe un bun adjudecat de un terț, încălcând art. 41 din Legea nr. 149/2012,

care protejează drepturile creditorilor validați în procesul de insolvabilitate. Această

abordare perpetuează eroarea judiciară din hotărârea de evacuare din 29 august 2017,

care incorect a clasificat-o ca terț, încălcând art. 41 din Legea nr. 149/2012 și art. 1

Protocol 1 CEDO.

translative de proprietate. Or, conform pct. 7 al procesului verbal ,,Prezentul proces-

verbal, însoțit de actul de ridicare a bunului și certificatul de achitare integrală a

sumei indicată în pct. 4.1. din prezentul proces-verbal, vor servi acte translative de

proprietate, și vor servi drept temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate a

Creditorului asupra bunului imobil în Registrul public.” Însă, contrar acestei

afirmații, răspunsul de la Cadastru din 13 mai 2025 și art. 27 alin. (2) și (5) din Legea

nr. 1543/1998 stabilesc că la înregistrarea dreptului de proprietate, pe lângă

documentele deja prezentate, urmează să fie prezentat cererea depusă de ambele

părți, actul de predare-primire și dovada ridicării sechestrelor/interdicțiilor. Astfel,

procesul-verbal propus de Vera Popaz nu îndeplinește aceste cerințe legale, fiind

insuficient pentru înregistrarea proprietății, contravenind art. 1176 alin. (3) din

Codul civil, care obligă administratorul insolvabilității să semneze actul de predare-

primire.

Popaz și Dumitru Chicu, au justificat necesitatea finisării apartamentului nr. XXX

din resurse proprii suplimentare la contract din motivul furtului fondurilor de către

Tudor Butuc și au cerut înlăturarea acestuia de la administrarea SRL „Nourco”. Însă,

în pofida acestui fapt, au refuzat să ceară tragerea la răspundere subsidiară a lui

Tudor Butuc, deși aveau obligația legală să o facă.

i. Probe noi: procesul-verbal nr. XXX Ap.SM, care demonstrează

transferarea ilegală a obligațiilor debitorului asupra creditorului și insuficiența sa ca

act translativ de proprietate, contravenind clauzei 2.5 din contractul nr. XXX, art.

1169 din Codul civil și art. 27 din Legea nr. 1543/1998;

ii. Încălcarea dreptului de proprietate: cererea sumei de 25 897,53 MDL

(sub 5% din prețul stabilit) și refuzul semnării actului de predare-primire încalcă

art. 1174 alin. (6) din Codul civil și art. 1 Protocol 1 CEDO;

iii. Abuzuri și constrângere: constrângerea de a solicita cont de plată pentru

o datorie inexistentă, sub amenințarea evacuării, constituie un abuz de putere,

încălcând art. 4 alin. (1) din Legea nr. 161/2014;

iv. nerespectarea principiilor legale: administratorul încalcă art. 4 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 161/2014 (legalitate, imparțialitate, transparență) și art. 72 din

12

Legea nr. 149/2012, prin lipsa justificării sumei cerute și refuzul restituirii sumelor

plătite în exces.

v. prejudiciul moral continuu: a suferit un prejudiciu moral semnificativ

ca urmare a acțiunilor abuzive și ilegale exercitate de administratorii insolvabilității

SRL „Nourco”, Dumitru Chicu și Vera Popaz. Aceste acțiuni includ: șantajul,

amenințările și riscul evacuării silite din locuința de bază a familiei mele; răspândirea

de informații false că nu a achitat sumele conform contractului nr. XXX, afirmații

au instigat la ură și violență din partea altor creditori, creând un climat de ostilitate

și insecuritate; limitarea accesului la locuința, deoarece în 2013 Dumitru Chicu și

Vera Popaz au instalat pază cu câini la blocul în care se află apartamentul nr. XXX,

iar accesul i-a fost permis abia în 2014; deconectarea de la apă, energie electrică și

gaz în 2014, ca măsură de presiune, afectând condițiile de trai ale familiei sale;

declarații false furnizate de Dumitru Chicu și Vera Popaz organelor de urmărire

penală și instanțelor de judecată, în care au negat statutul meu de creditor;

SRL „Nourco”, prin administratorii Dumitru Chicu și Vera Popaz, refuză de 16 ani

să elibereze actul de predare-primire, circumstanță ce împiedică înregistrarea

dreptului de proprietate; aceste acțiuni concertate, inclusiv refuzul deliberat al

actului de predare-primire, au generat stres psihologic sever, insecuritate și umilință,

afectând grav demnitatea și bunăstarea familiei sale, încălcând drepturile

fundamentale garantate de articolul 46 din Constituția Republicii Moldova și

articolul 1 din Protocolul 1 CEDО.

POZIȚIA INTIMATULUI

insolvabilității SRL „Nourco”, administratorul autorizat Vera Popaz, a solicitat

respingerea revizuirii ca fiind inadmisibilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile

ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

(2) Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin

care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii.

Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în

privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate

a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.”

„(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin

neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

13

(2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.”

„Revizuirea se declară în cazul în care:

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate

în proces.”

„După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție:

a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

principiului autorității de lucru judecat (res judicata), atunci când instanțele

judecătorești au oferit o soluție definitivă asupra unei chestiuni litigioase, aceasta nu

mai poate fi repusă în discuție. Însă, acest principiu nu are un caracter absolut și

poate admite derogări doar în prezența unor circumstanțe esențiale și convingătoare,

care justifică redeschiderea procesului.

permite desființarea unei hotărâri irevocabile și reluarea judecății, dar este supusă

unor condiții stricte. În acest sens, Codul de procedură civilă reglementează expres

și exhaustiv, la art. 449, temeiurile în care poate fi solicitată revizuirea.

Afanas și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri

judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

„circumstanțe nou-descoperite” se înțelege totalitatea faptelor juridice relevante

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea unor drepturi ori

obligații, care au o importanță determinantă pentru soluția ce urma a fi pronunțată în

cauză. Aceste circumstanțe trebuie să fi existat anterior pronunțării hotărârii

14

irevocabile, dar să fi fost descoperite abia ulterior, nefiind cunoscute și nici

accesibile revizuentului în cadrul judecății inițiale.

procedură civilă presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții esențiale:

(1) circumstanța invocată să fi existat anterior pronunțării hotărârii; și (2) să fi

devenit cunoscută revizuentului abia după rămânerea definitivă a hotărârii.

să constituie obiect al probării, în vederea stabilirii existenței ori inexistenței unor

fapte juridice apte să influențeze raporturile juridice deduse judecății.

că faptele invocate de Galina Afanas în calitate de presupuse circumstanțe nou-

descoperite și care, în viziunea sa, constituie obiect al probației, în esență, nu pot

constitui o circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

masa debitoare, a fost întocmit la o dată mult ulterioară pronunțării deciziei Curții

Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017 și reflectă o situație contabilă ulterioară

și irelevantă pentru legalitatea hotărârii pronunțate în anul 2017. Situația financiară

a debitorului nu influențează caracterul legal al hotărârii de evacuare, adoptată în

baza raportului juridic existent la acel moment. Astfel, Raportul dat nu corespunde

condiției esențiale prevăzute de lege pentru admisibilitatea revizuirii, și anume ca

circumstanța invocată să fi existat înainte de pronunțarea hotărârii.

o circumstanță esențială și nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, deoarece nu este o faptă sau o împrejurare care a existat anterior

pronunțării hotărârii.

constitui circumstanță nou-descoperite, întrucât nu reflectă o realitate preexistentă

neidentificată anterior, ci reprezintă o reevaluare subiectivă și tardivă a unor fapte

deja analizate de instanță în procesul inițial.

realitate care ar fi existat înainte de 29 noiembrie 2017, ci este rezultatul unei

activități probatorii inițiate și finalizate după rămânerea definitivă a hotărârii.

Această împrejurare exclude posibilitatea încadrării raportului în noțiunea de

„circumstanță nou-descoperită”, întrucât nu corespunde cerinței obiective de

temporalitate instituită de lege: aceea ca fapta să fi existat anterior hotărârii, dar să

fi fost necunoscută și imposibil de aflat în mod rezonabil în cursul procesului inițial.

eludare a caracterului excepțional și limitativ al căii de atac a revizuirii,

15

transformând această procedură într-o cale indirectă de rejudecare a litigiului, prin

introducerea unor mijloace de probă întârziate, care nu au fost supuse

contradictorialității în procedura anterioară. Aceasta ar afecta stabilitatea

raporturilor juridice consacrată prin decizia irevocabilă adoptată de Curtea Supremă

de Justiție și ar aduce atingere principiului securității juridice, consacrat inclusiv în

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

21 ianuarie 2025 nu întrunește condiția prevăzută la art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă privind existența anterioară a circumstanței invocate, motiv pentru

care nu poate fi considerat un temei valabil de revizuire a deciziei din 29 noiembrie

2017 a Curții Supreme de Justiție.

că, din același considerent, nu pot fi considerate ca „circumstanțe nou-descoperite”,

în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, procesul-verbal Ap.SM nr.

XXX și cererile ulterioare ale revizuentei către administratorul insolvabilității,

deoarece acestea sunt acțiuni și documente generate după rămânerea definitivă a

hotărârii, ce țin de executarea acesteia și nu de fondul cauzei soluționate.

nu constituie circumstanțe noi și esențiale, ci exprimă o nemulțumire subiectivă a

Galinei Afanas față de tratamentul juridic diferențiat. Revizuirea nu poate fi admisă

pentru a corecta presupuse inechități morale sau aprecieri judiciare din alte spețe.

procedurii de insolvabilitate a SRL „Nourco” nu se referă la faptele cauzei judecate

în 2017, ci la conduite ulterioare, eventual pasibile de alte forme de control (civil

sau penal), dar nu determină revizuirea unei hotărâri irevocabile.

civilă, hotărâre pronunțată cu privire la persoane neimplicate în proces, acesta este

incident doar în cazul în care persoana vizată nu a fost parte în proces și nici nu a

avut posibilitatea reală de a participa, deși i-au fost afectate direct drepturi

recunoscute de lege.

procesuală de reclamantă în acțiunea inițială și de pârâtă în acțiunea reconvențională

înaintată de către SRL Nourco”, fiind legal citată și având posibilitatea să-și expună

poziția și să administreze probe.

asupra calificării juridice efectuate de instanță, iar nu un argument privind lipsa

calității procesuale. Iar, calificarea procesuală a unei părți (creditor sau terț) și

efectele acesteia au fost analizate în cadrul cauzei respective. Eventuala eroare de

drept sau de calificare nu poate fi cenzurată prin mecanismul revizuirii.

16

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că revizuirea nu poate fi

admisă doar pe motivul existenței unor soluții diferite pronunțate de instanțe în alte

cauze, chiar dacă aceste cauze ar prezenta anumite elemente comune de fapt sau de

drept. Or, acest motiv nu se regăsește printre temeiurile exhaustive prevăzute de

art. 449 din Codul de procedură civilă, fiind notoriu că revizuirea nu este o cale de

atac destinată uniformizării jurisprudenței sau reluării judecății pe fond, ci un

remediu procesual de excepție, admisibil doar în prezența unor fapte sau

circumstanțe obiectiv noi, ori a unor vicii grave de procedură prevăzute expres de

lege.

din dosarul nr. 2c-3172/12) se referă la contexte factuale și juridice diferite, iar

simpla participare a acelorași judecători în complet nu poate constitui temei de

revizuire, în lipsa unei încălcări demonstrate a principiului imparțialității.

dreptului la proprietate, locuință și demnitate, garantate de art. 46 și 47 din

Constituția Republicii Moldova, precum și de art. 8 și art. 1 al Protocolului nr. 1 la

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Completul de judecată constată că

aceste invocări nu pot fi încadrate în niciunul dintre temeiurile restrictive și

exhaustive de revizuire prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă.

convențional al hotărârilor judecătorești irevocabile, ci un mijloc procedural de

excepție, destinat exclusiv situațiilor expres și limitativ reglementate de lege.

Inexistența unui temei de revizuire dintre cele prevăzute la art. 449 din Codul de

procedură civilă face inadmisibilă orice reevaluare a fondului cauzei, chiar dacă

partea înțelege să își fundamenteze cererea pe dispoziții constituționale sau

convenționale.

ingerință arbitrară sau disproporționată, ci în cadrul unui proces legal, desfășurat cu

respectarea normelor procedurale și în care revizuenta a avut posibilitatea efectivă

de a participa și de a-și valorifica poziția juridică.

disconfortul personal cu soluția judiciară, fără a proba că instanțele au acționat

arbitrar sau au afectat drepturile sale într-un mod incompatibil cu art. 1 Protocolul 1

CEDO. Evacuarea creditorului într-un proces legal, desfășurat cu respectarea

dreptului la apărare și a exigențelor procedurale, nu poate fi considerată, prin sine, o

ingerință disproporționată, mai ales în lipsa unui titlu de proprietate înregistrat sau a

unui act translativ de proprietate conform cerințelor legale.

17

echivala cu apariția unor „fapte sau circumstanțe esențiale, necunoscute” în sensul

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și nici nu relevă pronunțarea unei

hotărâri cu privire la o persoană neimplicată în proces, în sensul lit. c) a aceluiași

articol.

Justiție concluzionează că cererea de revizuire depusă de Galina Afanas împotriva

deciziei din 29 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, urmează a fi respinsă

ca fiind inadmisibilă.

de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Galina Afanas

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

18