3d-53/24 — contestarea actului administrativ individual

Î N C H E I E R E

cu privire la cererea de recuzare a judecătorului Ion Malanciuc,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de

Rodica Berdilo împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

contestarea actului administrativ individual,

(Dosarul nr. 3d-53/24

PIGD 2-24083712-01-3d-29072024)

Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului, invocarea neîntemeiată a prevederilor

art. 50 din Codul administrativ. Transferul temporar al judecătorului la Curtea

Supremă de Justiție.

19 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședința publică cererea depusă de Rodica Berdilo, cu

privire recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc

de la examinarea cauzei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

Boico Marianna, grefier.

constată următoarele:

ÎN FAPT

acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând (f.d. 1-19):

− anularea actului administrativ individual defavorabil emis de

Consiliul Superior al Magistraturii la 1 iulie 2024, și anume, hotărârea

prin care s-a respins cererea judecătorului Rodica Berdilo privind

înaintarea propunerii repetate Președintelui Republicii Moldova de

numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă

și s-a propus eliberarea din funcția de judecător al Judecătoriei

Chișinău în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la

statutul judecătorului, în vigoare până la 26 august 2022;

− obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a emite actul

administrativ individual favorabil prin care să accepte cererea

judecătorului Rodica Berdilo și să propună repetat Președintelui

Republicii Moldova numirea judecătorului Rodica Berdilo în funcția

de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

participanții la proces că cererea de chemare în judecată urmează să fie

examinată în ședință publică la 22 mai 2025, începând cu ora 10:00, în sala

nr.4, în incinta Curții Supreme de Justiție. De asemenea, s-a explicat că

participanții trebuie să transmită Curții Supreme de Justiție, prin poșta

electronică, până la data de 12 mai 2025 inclusiv, sub sancțiunea decăderii,

toate cererile, recuzările, obiecțiile sau excepțiile, precum și orice probe sau

înscrisuri suplimentare (f.d. 110-112).

depus cerere de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion

Malanciuc (f.d. 139).

1

existența unei relație de dependență instituțională și financiară între judecătorul

Ion Malanciuc și pârâtul din dosar, Consiliul Superior al Magistraturii.

la Judecătoria Criuleni, la Curtea Supremă de Justiție, printr-o hotărâre adoptată

de CSM, transfer care a avut ca efecte directe creșterea salariului și relocarea

în capitală. Ulterior, acest transfer a fost prelungit, ceea ce face ca statutul

profesional al judecătorului să depindă în mod direct de voința instituției pârâte.

Astfel, CSM deține pârghii asupra parcursului profesional al judecătorului,

ceea ce ridică suspiciuni rezonabile cu privire la imparțialitatea acestuia în

soluționarea unei cauze în care CSM este parte.

afectează aparența de imparțialitate și independență a judecătorului,

contravenind principiului constituțional al inamovibilității, precum și

standardelor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens,

se invocă jurisprudența CEDO, în special cauzele Micallef c. Malta (2009),

Guðmundur Andri Ástráðsson c. Islanda (2020) și Moiseyev c. Rusia, care

consacră exigența ca un judecător nu doar să fie imparțial, ci și să apară ca fiind

imparțial. Existența unui statut temporar determinat de voința uneia dintre

părțile litigante este, prin sine, un factor obiectiv de natură să creeze îndoieli

justificate privind imparțialitatea judecătorului.

decât prin recuzarea judecătorului Ion Malanciuc și înlocuirea sa cu un alt

judecător care nu se află într-o relație de dependență față de Consiliul Superior

al Magistraturii. Se mai subliniază că recuzarea este necesară pentru excluderea

oricărei previzibilități a hotărârii și pentru asigurarea legalității și echității

procesului.

și d), precum și art. 202 din Codul administrativ.

POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA PUBLICĂ

a transmis prin poșta electronică o cerere prin care a susținut integral susținerile

expuse în cererea de recuzare și a solicitat examinarea acesteia în lipsa sa.

data de 19 mai 2025, a transmis prin poșta electronică o opinie prin care a

solicitat respingerea cererii de recuzare, invocând caracterul neîntemeiat al

acesteia.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

2

„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se

abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”

„Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să

acționeze persoanele care:

a) însăși au statut de participant la procedura administrativă;

b) sunt membri de familie ai unui participant;

c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii

electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un

participant;

d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această

procedură administrativă;

e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative

sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de

supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică

persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura

administrativă;

f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar

în afara calității lor funcționale/de serviciu.

Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau

dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă

avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup

de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea

în cauză.”

„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de

asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de

o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci

când persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori

cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție:

”În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din

cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu

titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul

judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de

3

ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi

încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție,

iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

cu dispozițiile legale aplicabile, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constată că motivele invocate nu întrunesc condițiile prevăzute de

art.50 din Codul administrativ, pentru admiterea unei cereri de recuzare.

judecătorului Ion Malanciuc față de Consiliul Superior al Magistraturii,

Completul menționează că acesta are un caracter speculativ. Simpla existență

a unei relații instituționale între CSM și instanțele de judecată nu implică

existența unui interes personal al judecătorului, de natură să compromită

imparțialitatea acestuia în soluționarea cauzei.

se bazeze pe existența unui interes personal, direct sau indirect, real și

demonstrabil. Simpla presupunere că un judecător ar putea avea un interes

profesional viitor legat de confirmarea într-o funcție nu poate fi asimilată unui

interes personal. Admiterea ipotezei reclamantei, ar conduce la imposibilitatea

funcționării instanțelor în componență legală de fiecare dată când Consiliul

Superior al Magistraturii este parte în cauză, ceea ce ar paraliza activitatea

judiciară.

Castillo Algar c. Spania și Gregory c. Regatul Unit) impune analizarea

imparțialității judecătorilor prin prisma unui standard obiectiv, bazat pe

aparențe rezonabile și concrete, nu pe presupuneri sau temeri subiective. În

speță, nu există niciun indiciu obiectiv care să fundamenteze o suspiciune

rezonabilă de lipsă de imparțialitate.

de către CSM în privința carierei judecătorilor cu o pretinsă influență a acestei

instituții asupra activității jurisdicționale a completului de judecată, fapt

neprobat și lipsit de fundament legal.

Supremă de Justiție în temeiul unei hotărâri a CSM nu reprezintă, în sine, un

temei de recuzare în sensul art. 50 alin. (2) lit. a) sau d) din Codul administrativ.

Transferul temporar este o măsură administrativă legală, reglementată de

Legea cu privire la statutul judecătorului, și nu implică o relație de subordonare

în sens procesual între judecător și autoritatea care a emis hotărârea

administrativă. Judecătorul nu are un interes personal sau material în

soluționarea cauzei și nu există nicio dovadă că ar avea un interes direct sau

indirect legat de obiectul litigiului.

fundament legal cert, acesta fiind transferat temporar la Curtea Supremă de

4

Justiție în baza Legii nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor.

Transferul a fost dispus prin hotărârea CSM nr. 142/8 din 2 mai 2023, fiind

opozabil tuturor subiecților de drept. Legalitatea acestui transfer a fost

consolidată prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10 august 2023, prin

care s-a respins controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr.

65/2023, confirmând indirect temeinicia cadrului normativ aplicabil.

imparțialității sau independenței judecătorului Ion Malanciuc, ce ar reieși din

situația transferului său temporar în cadrul Curții Supreme de Justiție.

prevăzut de Codul administrativ, cererea formulată de reclamantă se

întemeiază pe presupuneri subiective și pe o interpretare extensivă a unor acte

administrative legale.

constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 50 din Codul

administrativ pentru recuzarea judecătorului Ion Malanciuc. În conformitate cu

art. 197 din același cod, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a fi judecat de

instanța competentă legal, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege –

excepții care, în speță, nu se aplică.

Berdilo, se impune a fi respinsă ca neîntemeiată.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea depusă de Rodica Berdilo cu privire la recuzarea

judecătorului Ion Malanciuc.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

5