3d-19/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Inadmisibilitatea actiunii in contencios administrativ. Contestarea operatiunilor administrative se face doar odata cu actul administrativ individual. Dreptul vatamat drept criteriu de admisibilitate al actiunii in contencios administrativ.
3d-19/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea contestației depuse de
Demciucin Igor,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Demciucin Igor împotriva
Consiliului Superior al procurorilor cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea întreprinderii
unor acțiuni,
(Dosarul nr. 3d-19/24
NR. PIGD 2-24030238-01-3d-19032024)
Inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ. Contestarea operațiunilor
administrative se face doar concomitent cu actul administrativ individual.
Dreptul vătămat drept criteriu de admisibilitate al acțiunii în contencios
administrativ.
8 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea privind admisibilitatea acțiunii depuse
de către Demciucin Igor
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 martie 2024, Demciucin Igor a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor solicitând anularea în
parte a Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-65/2024 din 22.02.2024
cu privire la rezultatele probei de interviu în cadrul concursului pentru selectarea
candidatului la funcția de Procuror General, în partea transmiterii Comisiei de
evaluare a procurorilor doar a informației privind candidatul Octavian Iachimovschi
în vederea evaluării externe a integrării etice și financiare a acestuia și obligarea
Consiliului Superior al Procurorilor de a transmite către Comisia de evaluare a
procurorilor și a informațiilor cu privire la candidatul pentru funcția de Procuror
General, Igor Demciucin, în vederea evaluării externe a integrității etice și
financiare.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că analizând în detaliu hotărârea
adoptată, se relevă o discrepanță semnificativă între aceasta și cadrul legal existent.
Această discrepanță devine evidentă atunci când se compară Hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor nr. 1-65/2024 din 22.02.2024 cu prevederile Legii nr. 252
din 17.08.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și
modificarea unor acte normative, în special art. 3 alin. (1), lit. h). Astfel, este evident
că hotărârea adoptată de către Consiliul Superior al Procurorilor nu se aliniază în
întregime cu prevederile legale, generând astfel necesitatea contestării hotărârii
pentru remedierea acestei discrepanțe și asigurarea respectării depline a cadrului
legal în procesul de evaluare a procurorilor. Este evident că Consiliul Superior al
Procurorilor ar fi trebuit să transmită către Comisia de evaluare a procurorilor
informațiile privind candidatura lui Octavian Iachimovschi, dar și candidatura sa,
pentru evaluarea externă a integrității etice și financiare a acestora. În ciuda faptului
că punctajul său a fost al doilea, Consiliul Superior al Procurorilor nu s-a conformat
acestui nou mecanism, iar decizia de a transmite doar candidatura lui Octavian
Iachimovschi reprezintă o interpretare restrictivă defavorabilă a prevederilor art. 3
alin. (1), lit. h) din Legea nr. 252 din 17.08.2023. În același timp, interpretarea
restrictivă eronată a acestei prevederi ar putea submina integritatea și obiectivitatea
procesului de evaluare, amenințând credibilitatea și încrederea în instituțiile statului.
Adaugă că, deși prevederea dată poate părea ambiguă în anumite aspecte,
esența sa este simplă: cei doi candidați cu cele mai mari punctaje ar trebui să fie
supuși evaluării externe. Optarea pentru altă variantă, așa cum a făcut Consiliul
Superior al Procurorilor, este inadmisibilă, deoarece contravine evident scopului
urmărit la adoptarea Legii nr. 353 din 24.11.2023. Prin urmare, singura cale de a
remedia această situație și de a restabili integritatea procesului de selecție este
transmiterea informațiilor privind candidaturile celor doi candidați, conform
prevederilor legale. Această acțiune ar demonstra respectul față de lege și ar asigura
că procesul de selecție pentru funcția de Procuror General este corect și transparent,
în beneficiul sistemului judiciar și al societății în ansamblu.
Suplimentar, subliniază faptul că Hotărârea Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 1-65/2024 din 22.02.2024, contestată în prezenta cauză, reprezintă
nu doar o simplă operațiune administrativă, ci un act administrativ individual
defavorabil care a afectat în mod direct drepturile și interesele legitime lui. A aplicat
la prezentul concurs rezultând din dreptul la promovare reglementat de art. 19 din
Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, precum și conformându-se la ordinea
normativă de desfășurare a procedurilor stabilite de Regulament. Hotărârea
contestată a generat prejudicii semnificative, intrând în conflict direct cu dreptul lui
la cariera profesională, care include dreptul de a participa la concursurile pentru
promovarea în funcții superioare. Aceasta reprezintă nu doar o procedură formală,
ci un aspect fundamental al dreptului la muncă și evoluție profesională, garantat de
norme constituționale și legi specifice. Această situație a generat prejudicii
semnificative, limitându-i accesul la un proces de selecție corect și imparțial, așa
cum este prevăzut de legislație.
La 5 aprilie 2024 Consiliul Superior al Procurorilor, prin intermediul
reprezentantului Gainaru Iulian, a depus referință. A solicitat ca acțiunea să fie
declarată inadmisibilă. A motivat prin faptul că hotărîrea Consiliul Superior al
Procurorilor nr.1-65/24 din 22.02.2024 este o manifestare a activității autorității
publice conform competenței care constituie o etapă a procedurii administrative,
îndreptate spre pregătirea de emiterea actului administrativ final, și anume Hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor, prin care s-a propus Președintelui Republicii
Moldova pentru numirea în funcția de Procuror General, precum și decretul
Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție. Respectiv, prin prisma art.15
alin.(2) din Codul Administrativ, aceste operațiuni administrative nu pot fi
contestate decât concomitent cu actul administrativ individual defavorabil/favorabil
final, emis pe marginea acestei proceduri, adică Hotărârea Hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor prin care s-a propus Președintelui Republicii Moldova
pentru numirea în funcția de Procuror General, precum și decretul Președintelui
Republicii Moldova de numire în funcție, emise în conformitate cu prevederile art.17
din Legea cu privier la Procuratură.
Prin Hotărârea nr.1-102/2024 din 15 aprilie 2024 a Consiliului Superior al
Procurorilor, a fost inițiat concursul public pentru selectarea candidatului la funcția
de Procuror General.
La 30 mai 2024, în baza Hotărârii nr.1-157/2024 a Consiliului Superior al
Procurorilor, domnul Ion Munteanu a fost propus Președintelui Republicii Moldova
pentru numirea în funcția de Procuror General.
La 1 iunie a fost semnat Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1468-
IX privind numirea domnului Ion Munteanu în funcția de Procuror General.
La 5 iulie 2024, în contextul desfășurăii concursului pentru suplinirea funcției
de Procuror General al Republicii Moldova, Curtea Supremă de Justiție a solicitat
părților să-și concretizeze, după caz, pozițiile procesuale.
Până la ziua emiterii prezentei încheieri, din partea lui Demciucin Igor nu a
parvenit nici o cerere de concretizare a motivelor de fapt și de drept invocate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile,
acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al
Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”
Art. 10 din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin
activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual.”
Art. 15 din Codul administrativ:
„Operațiunile administrative sînt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice
care nu produc ca atare efecte juridice.
Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ
individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț.”
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce
atingere prin activitate administrativă.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită
prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la
care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.
Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților,
nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 39 din Codul administrativ:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice
persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.”
Art. 78 alin. (1) din Codul administrativ:
„Procedura administrativă se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau
prin emiterea unui act administrativ individual, respectiv încheierea unui contract administrativ.”
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a
unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”
Art. 206 alin. (1) din Codul administrativ:
„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:
a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare);
b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare);
c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare);
d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ
individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau
e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control
normativ).”
Art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni
în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se
declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.”
Art. 230 din Codul administrativ:
”Încheierile judecătorești care se motivează se emit în procedură scrisă. Dacă consideră
necesar, instanța de judecată citează participanții la proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Relaționând circumstanțele cauzei la normele pre-citate supra, Completul
conchide că, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă
măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz
individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte
juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept
public.
Completul menționează în acest sens că, noțiunea de „act administrativ” este
definită atât în legislația autohtonă, cât și în Rezoluția (77) Cu privire la protecția
individului față de actele autorităților administrative, adoptată de Comitetul de
Miniștri al Consiliului Europei la data de 28 septembrie 1997.
În accepțiunea reglementărilor enunțate, actul administrativ este o manifestare
juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei
autorități publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii,
actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul
exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau
interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplini în cadrul
exercitării unei funcții judiciare. Actele pregătitoare sau operațiunile administrative
și tehnico-materiale stau la baza emiterii actului administrativ și nu pot constitui de
sine stătător obiect al acțiunii în contenciosul administrativ, deoarece nu produc
efecte juridice prin ele însele.
Completul reiterează că, în conformitate cu prevederile art. 207 alin.(1) din
Codul administrativ citate la para. 48, în contextul verificării din oficiu al condițiilor
de admisibilitate acțiunii în contenciosul administrativ, din actele cauzei se constată
următoarea stare de fapt.
În ședința din 24 noiembrie 2023 Consiliul Superior al Procurorilor a stabilit
că în concursul de referință s-au înscris doar doi candidați. Astfel, având în vedere
situația de fapt dedusă spre examinare, prin deliberare asupra tuturor aspectelor
invocate, s-a concluzionat despre necesitatea prelungirii termenului de depunere a
dosarelor în cadrul acestui concurs, până la data de 29 decembrie 2023, inclusiv,
perioadă considerată suficientă pentru valorificarea drepturilor tuturor persoanelor
interesate.
După expirarea termenului limită, stabilit urmare a prelungirii concursului,
Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor a anunțat înregistrarea dosarelor a șase
candidați: 1. Ilie Rotaru, avocat; 2. Igor Demciucin, adjunct al Procurorului General
interimar; 3. Serghei Perju – avocat; 4. Octavian Iachimovschi – adjunct interimar
al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție; 5. Ion Munteanu – Procuror General
interimar; 6. Andrei Coca – șef Departament juridic, SC „Globalconstruct-Grup”
SRL.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-38/2024 din 5
februarie 2024 s-a luat act de dosarele candidaților Ilie Rotaru, Igor Demciucin,
Serghei Perju, Octavian Iachimovschi, Ion Munteanu și Andrei Coca, depuse în
cadrul concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror
General, inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-177/2023
din 23 octombrie 2023. S-a exclus din concursul anunțat prin Hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din 23 octombrie 2023 candidatul Ilie
Rotaru, pe motivul neîntrunirii condițiilor de participare la concurs, stipulate în
art.20 alin.(1) lit. g) și art.57 alin.(1) lit. b) din Legea 3/2016 cu privire la
Procuratură.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2024 din 22
februarie 2024 s-a luat act de informația privind punctajele finale acumulate de către
candidații, care îndeplinesc condițiile de participare la concursul pentru selectarea
candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin Hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor nr. 1-177/2023 din 23 octombrie 2023, cu indicarea acestora
în ordine descrescătoare, după cum urmează: Octavian Iachimovschi – 8,53; Igor
Demciucin – 8,19; Ion Munteanu – 8,16; Andrei Coca – 4,72. S-a transmis Comisiei
de evaluare a procurorilor informația privind candidatul Octavian Iachimovschi, în
vederea evaluării externe a integrității etice și financiare a acestuia.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-72/2024 din 28
februarie 2024 s-a luat act de fișele de evaluare a fiecărui candidat în concursul la
funcția de Procuror General, de punctajul acordat pentru fiecare criteriu de evaluare
și de argumentarea expusă de membrii Consiliului Superior al Procurorilor. S-a
revocat Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-65/2024 din 22 februarie
2024, privind rezultatele probelor de interviu în cadrul concursului pentru selectarea
candidatului la funcția de Procuror General, în legătura cu faptele survenite ulterior
și pentru a nu periclita interesul public. S-a încetat concursul inițiat prin Hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-177/2023 din 23 octombrie 2023 și
prelungit prin Hotărârea nr. 1-197/23 din 24 noiembrie 2023, cu inițierea ulterioară
a unui nou concurs.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-102/2024 din 15
aprilie 2024 a fost inițiat un concurs public pentru selectarea candidatului la funcția
de Procuror General. Termenul-limită pentru depunerea dosarelor de către candidați
a fost stabilit pentru data de 15 mai 2024, însă Ilie Rotaru nu s-a înscris în concurs.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-102/2024 din 15
aprilie 2024 s-a constatat îndeplinirea condițiilor de participare la concursul pentru
selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin Hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-102/2024 din 15 aprilie 2024, de către
candidații Alexandru Cernei, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu. S-a stabilit
data de 30 mai 2024, ora 09:00 – ziua probei de interviu pentru candidații la funcția
de Procuror General.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2024 din 30 mai
2024 s-a constatat că domnul Ion Munteanu a acumulat cel mai mare punctaj final
de 9,21 puncte, în baza fișelor de evaluare, în cadrul concursului public pentru
selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin Hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-102/2024 din 15 aprilie 2024. S-a luat act
de promovarea evaluării externe de către domnul Ion Munteanu. S-a propus
Președintelui Republicii Moldova candidatura domnului Ion Munteanu pentru
numirea în funcția de Procuror General.
Astfel, Completul de judecată menționează că Hotărârea Consiliului Superior
al Procurorilor nr.1-65/2024 din 22 februarie 2024 specifică transmiterea Comisiei
de evaluare a procurorilor a informației privind candidatul Iachimovschi Octavian,
însă ea a fost revocată prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-
72/2024 din 28 februarie 2024.
Completul de judecată atestă că actele emise de către Consiliul Superior al
Procurorilor în cadrul etapei de selecție, sunt operațiuni administrative în sensul art.
15 din Codul administrativ, or, operațiunile administrative reprezintă acțiuni
realizate de autoritățile publice și de funcționarii acestora prin care se ajunge la
adoptarea (emiterea) sau la aplicarea actelor administrative.
În acest context, Completul de judecată conchide că, unul dintre elementele
definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept
propriu, vătămat prin una din formele activității administrative.
Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să
urmărească si să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui
drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă.
Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ
trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.
Astfel, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul
trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin activitatea
administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.
În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul
administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul
administrativ.
Astfel, prevederile art. 17 din Codul administrativ, se referă la orice drept
subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial
reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al
persoanelor care participă la viața juridică.
Coroborând prevederile normelor legale enunțate la circumstanțele cauzei și
analizând actele contestate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a
stabilit că obiectul acțiunii în contencios administrativ înaintată de Igor Demciucin,
constituie Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2024 din 22
februarie 2024 prin care s-a transmis Comisiei de evaluare a procurorilor informația
privind candidatul Octavian Iachimovschi, în vederea evaluării externe a integrității
etice și financiare a acestuia.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că hotărârea
contestată, nu constituie în sine un act administrativ individual separat în sensul art.
10 din Codul administrativ, ci reprezintă o operațiune administrativă în sensul art.
15 din Codul administrativ.
În acest context, instanța relevă că, operațiunile administrative sunt acțiuni
realizate de autoritățile administrației publice și de funcționarii acestora prin care se
ajunge la adoptarea, emiterea sau la aplicarea actelor administrative fie pentru
realizarea puterilor respective, fie pentru emiterea unor acte administrative.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție deduce că
trăsăturile principale ale faptelor juridice materiale și ale operațiunilor
administrative sunt că ele nu concretizează o manifestare de voință, deci sunt forme
concrete, materiale, prin care se acționează asupra realității existente, faptele
materiale și operațiunile administrative au ca trăsătură dominantă scopul pentru care
se realizează, și care poate consta în mijlocirea emiterii (adoptării) actelor
administrative, determinând și condiționând validitatea, emiterea, sau acest scop
poate consta în realizarea celuilalt obiectiv al administrației – executarea legii.
Operațiunile administrative pot interveni în diferite faze ale procesului de
elaborare și de executare a actelor administrative – în faza pregătirii, emiterii,
executării actului administrativ și în cea a controlului executării.
Prin urmare, instanța conchide că faptele și operațiunile administrative nu pot
face obiectul acțiunii în contencios administrativ, în scopul verificării legalității lor.
Relaționând prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ la
circumstanțele de fapt relatate supra, instanța de judecată atestă că, hotărârea
contestată a cărei anulare se solicită, nu întrunește elementele obligatorii proprii
actului administrativ, or, la caz, contrar prevederilor imperative din art.10 alin.(1),
în cumul cu cerințele art.15 din Codul administrativ, reclamantul Demciucin Igor a
contestat acte care nu reprezintă altceva decât o operațiune administrativă, care nu
poate constitui individual obiect al acțiuni în contencios administrativ, nu produce
efecte juridice.
Privită din acest punct de vedere, în coroborare cu art.207 alin. (2) lit.e) din
Codul administrativ, în accepțiunea Completului, cererea formulată este vădit
inadmisibilă, or, la caz, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea
administrativă preparatorie, a unui drept în sensul art.17, din același cod, devreme
ce actul contestat constituie o operațiune administrativă și nu constituie act
administrativ, care prin prisma prevederilor art. 15 alin.(2) din Codul administrativ
este exceptată prin lege, în sensul în care instituția anulării actului administrativ se
aplică doar în privința actelor administrative individuale, nu și operațiunilor
administrative.
Legea recunoaște că obiect al acțiunii poate fi doar actul administrativ și
nesoluționarea unei cereri în termenul prescris. De asemenea, ar fi eronată concluzia
precum că legalitatea faptelor și operațiunilor administrative este totalmente
neglijată, or, instanța de contencios administrativ este în drept să se pronunțe, în
limitele competenței sale, din oficiu sau la cerere și asupra legalității actelor sau
operațiunilor administrative, care au stat la baza emiterii actului administrativ
contestat.
După cum rezultă din dosar, Igor Demciucin nu a contestat rezultatele
concursului public de selectare a candidatului la funcția de Procuror General, la caz,
Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2024 din 30 mai 2024.
Respectiv, Igor Demciucin invocând un drept vătămat al său personal prin
acțiunea de contestare a Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-65/2024
din 22.02.2024, nu a contestat finalitatea procedurii administrative ”Concursul
public de selectare a candidatului la funcția de Procuror General”.
Legalitatea procedurii administrative se examinează în cadrul acțiunii în
contencios administrativ privind anularea actului administrativ emis la finele
procedurii administrative. În acest sens Completul de judecată reiterează că în cazul
în care, o anumită persoană își manifestă dezacordul cu rezultatele activității
administrative, sau a procedurii administrative, aceasta este în drept să-și apere
drepturile sale prin intentarea unei acțiuni în contencios administrativ privind
anularea actului administrativ emis, la caz să fie contestat actul administrativ care
produce efecte juridice.
La caz, reclamantul nu poate invoca vătămarea unui drept al său printr-o
operațiune administrativă, fără a contesta însăși actul administrativ individual
defavorabil, hotărârea autorității publice prin care a fost desemnată câștigător al
concursului public altă persoană decât reclamantul.
Constatările enunțate și descrise supra denotă faptul că, reclamantul nu poate
revendica încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă, or, Hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-65/2024 din 22.02.2024 constituie o
operațiune administrativă, fiind susceptibilă contestării doar concomitent cu actul
administrativ adoptat ulterior ce vizează rezultate concursului, premisă ce nu poate
fi supusă controlului de legalitate prin prisma contenciosului administrativ.
În sensul celor relatate, instanța desprinde convingerea că, în sensul condițiilor
prevăzute de lege ce urmează a fi întrunite de către un act administrativ pentru a
produce efecte juridice, Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-65/2024
din 22.02.2024 reprezintă o manifestare a activității autorității publice conform
competenței, care constituie o etapă a procedurii administrative îndreptate spre
pregătirea emiterii unui act administrativ final, la caz, rezultatele concursului, care
nu au fost contestate.
Instanța menționează că printre condițiile generale de legalitate ale actului
administrativ se regăsește și cerința ca actul să fie emis în forma și procedura
prevăzută de lege. Respectiv, la examinarea dezacordului manifestat de persoana
interesată, cu rezultatele activității administrative, reflectate într-un act administrativ
emis, instanța de contencios administrativ va examina întreaga procedură
administrativă desfășurată până la emiterea actului administrativ, verificând
legalitatea tuturor operațiunilor administrative efectuate în cadrul acestei activități
administrative.
În caz de contestare a actului administrativ emis la finele procedurii
administrative, persoana lezată într-un drept al său, poate să conteste și operațiunile
administrative, fapt prevăzut expres în art. 15 din Codul administrative.
Prin prisma art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană, precum și prin prisma
jurisprudenței Curții Europene, dreptul de acces la justiție nu poate fi absolut, el
poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural, cât timp acestea sunt rezonabile
și proporționale cu scopul urmărit.
În același context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că
accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de
admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere.
Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o
proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guérin contra
Franței, 29 iulie 1998, § 37).
Reieșind din cele expuse mai sus, instanța concluzionează că, acțiunea
înaintată de Igor Demciucinc împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu
privire la contestarea actului administrativ, nu corespunde exigențelor de
admisibilitate, motiv din care urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207
alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Totodată, instanța ține să menționeze că, declararea inadmisibilă a acțiunii
exclude examinarea fondului cauzei de contencios administrativ atât din perspectiva
circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) și 230 din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Igor
Demciucin împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea
Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-65/2024 din 22.02.2024.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc