2ac-122/25 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- conflict negativ de competentă
2ac-122/25 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la conflictul de competență negativ dintre Judecătoria Bălți, sediul Glodeni și Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 din Chișinău - în procedura falimentului împotriva lui Ivan Stati cu privire la încasarea datoriei, (Dosarul nr. 2ac-122/25 2-24092743-01-2cc-11042025) Conflictul de competență între două judecătorii din jurisdicția diferitelor curți de apel. 7 mai 2025 Textul corespunde originalului Examinând, în lipsa părților, conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Bălți, sediul Glodeni și Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Gheorghe Stratulat, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 16 august 2024, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 din Chișinău - în procedura falimentului a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Stati cu privire la încasarea datoriei.
Prin încheierea din 13 ianuarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost strămutată cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 din Chișinău - în procedura falimentului, spre soluționare la instanța competentă, Judecătoria Bălți, sediul Glodeni.
Prin încheierea din 25 martie 2025 a Judecătoriei Bălți, sediul Glodeni, a fost suspendat procesul și s-a transmis cauza Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
4. Art. 44 alin. (1), (3) și (9) din Codul de procedură civilă prevede: „Instanța judecătorească în fața căreia s-a ivit conflictul de competență jurisdicțională suspendă din oficiu procesul și înaintează dosarul către instanța în drept să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Curtea Supremă de Justiție. Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac”.
Art. 39 alin. (11) și (14) din Codul de procedură civilă: „Acțiunea născută din contractul în care se indică locul executării lui poate fi intentată și în oricare dintre sediile instanței din acel loc. Alegerea între instanțele care, conform prezentului articol, sunt competente să judece cauza aparține reclamantului”.
Art. 32 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: 1 „Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod. Instanța ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanța ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepția cazului în care completul de judecată în instanța respectivă nu poate fi legal constituit”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
7. La examinarea conflictului negativ de competență dintre Judecătoria Bălți, sediul Glodeni și Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele aspecte esențiale.
Caracterul reglementar al procesului civil, stabilește reguli clar determinate în materia competenței jurisdicțional teritoriale. Acestea sunt expuse în art. 38-42 din Codul de procedură civilă. În lipsa unor dispoziții speciale, aceste norme de referință, stabilesc competența teritorială generală, alternativă, exclusivă și convențională.
Completul de judecată menționează că competența jurisdicțional teritorială alternativă presupune faptul că reclamantul are posibilitatea de a alege între mai multe instanțe de judecată care, potrivit legii, sunt competente teritorial să judece aceeași cauză. Această posibilitate este reglementată pentru facilitarea accesului la justiție al reclamantului în anumite situații. Opțiunea reclamantului de a alge între mai multe instanțe competente teritorial este o manifestare a principiului disponibilității în drepturile procesual civile.
Evidențiind obiectul acțiunii aflate pe rol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 din Chișinău - în procedura falimentului se încadrează în dispozițiile art. 39 alin. (11) și (14) din Codul de procedură civilă, ce stabilesc competența teritorială alternativă în cauzele ce decurg din contracte.
Conform acestor prevederi: „Acțiunea născută din contractul în care se indică locul executării lui poate fi intentată și în oricare dintre sediile instanței din acel loc.” „Alegerea între instanțele care, conform prezentului articol, sunt competente să judece cauza aparține reclamantului.”
În aplicarea funcțională a dispoziției art. 39 alin. (11) din Codul de procedură civilă, în contractul părților ar trebui să fie indicat expres locul executării contractului, un loc anumit, individualizat și stabilit de părțile contractante, unde partea și-ar executa o obligație esențială a raportului material. În lipsa unei asemenea mențiuni, sintagma loc a executării contractului urmează a fi interpretată ca loc al executării obligațiilor 2 esențiale, care prin acțiunea lor concomitentă definesc natura juridică a contractului.
Completul de judecată notează că temeiul juridic al acțiunii de încasare a datoriei indicat în conținutul acțiunii aflate pe rol, este raportul obligațional de prestare a serviciilor de livrare a energiei termice. Deși, la materialele cauzei lipsește un contract formalizat într-un înscris, în temeiul căruia Stati Ivan a beneficiat de energie termică, este de menționat că conținutul raportului juridic dintre părți, derivă din art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24 octombrie 2002, potrivit căruia beneficiarii sunt obligați să achite prețul serviciilor de care au beneficiat. La caz, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 din Chișinău - în procedura falimentului solicită încasarea datoriei pentru serviciile de livrare a energiei termice către apartamentul 108 din str. Cuza Vodă 35/2, mun. Chișinău.
Având în vedere esența raportului contractual de prestare a serviciilor de alimentare cu energie termică (locul executării), completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că instanța competentă în examinarea prezentei acțiuni prin prisma art. 39 din Codul de procedură civilă, este Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
În conformitate cu art. 39 alin. (11) și (14), art. 269-270 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la examinarea cauzei civile, intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 din Chișinău - în procedura falimentului împotriva lui Ivan Stati cu privire la încasarea datoriei. Prezenta cauza civilă, se remite spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 3
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.