2ac-122/25 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- conflict negativ de competentă
2ac-122/25 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la conflictul de competență negativ dintre Judecătoria Bălți,
sediul Glodeni și Judecătoria Chișinău, sediul Centru,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 din
Chișinău - în procedura falimentului împotriva lui Ivan Stati cu privire la
încasarea datoriei,
(Dosarul nr. 2ac-122/25
2-24092743-01-2cc-11042025)
Conflictul de competență între două judecătorii din jurisdicția diferitelor curți de apel.
7 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, conflictul negativ de competență dintre
Judecătoria Bălți, sediul Glodeni și Judecătoria Chișinău, sediul Centru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 august 2024, Întreprinderea Municipală de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 5 din Chișinău - în procedura falimentului a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Stati cu privire la încasarea
datoriei.
Prin încheierea din 13 ianuarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost strămutată cauza civilă, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 5 din Chișinău - în procedura falimentului, spre soluționare la
instanța competentă, Judecătoria Bălți, sediul Glodeni.
Prin încheierea din 25 martie 2025 a Judecătoriei Bălți, sediul Glodeni,
a fost suspendat procesul și s-a transmis cauza Curții Supreme de Justiție
pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 44 alin. (1), (3) și (9) din Codul de procedură civilă prevede:
„Instanța judecătorească în fața căreia s-a ivit conflictul de competență jurisdicțională
suspendă din oficiu procesul și înaintează dosarul către instanța în drept să soluționeze
conflictul de competență.
Conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași
curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă
de Curtea Supremă de Justiție.
Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea
participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune
nici unei căi de atac”.
Art. 39 alin. (11) și (14) din Codul de procedură civilă:
„Acțiunea născută din contractul în care se indică locul executării lui poate fi intentată
și în oricare dintre sediile instanței din acel loc.
Alegerea între instanțele care, conform prezentului articol, sunt competente să judece
cauza aparține reclamantului”.
Art. 32 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
1
„Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale
de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin
lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod.
Instanța ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanța
ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepția cazului în care
completul de judecată în instanța respectivă nu poate fi legal constituit”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
La examinarea conflictului negativ de competență dintre Judecătoria
Bălți, sediul Glodeni și Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele aspecte esențiale.
Caracterul reglementar al procesului civil, stabilește reguli clar
determinate în materia competenței jurisdicțional teritoriale. Acestea sunt
expuse în art. 38-42 din Codul de procedură civilă. În lipsa unor dispoziții
speciale, aceste norme de referință, stabilesc competența teritorială generală,
alternativă, exclusivă și convențională.
Completul de judecată menționează că competența jurisdicțional
teritorială alternativă presupune faptul că reclamantul are posibilitatea de a
alege între mai multe instanțe de judecată care, potrivit legii, sunt competente
teritorial să judece aceeași cauză. Această posibilitate este reglementată
pentru facilitarea accesului la justiție al reclamantului în anumite situații.
Opțiunea reclamantului de a alge între mai multe instanțe competente
teritorial este o manifestare a principiului disponibilității în drepturile
procesual civile.
Evidențiind obiectul acțiunii aflate pe rol, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție apreciază că cererea de chemare în judecată
depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5
din Chișinău - în procedura falimentului se încadrează în dispozițiile art. 39
alin. (11) și (14) din Codul de procedură civilă, ce stabilesc competența
teritorială alternativă în cauzele ce decurg din contracte.
Conform acestor prevederi: „Acțiunea născută din contractul în care
se indică locul executării lui poate fi intentată și în oricare dintre sediile
instanței din acel loc.” „Alegerea între instanțele care, conform prezentului
articol, sunt competente să judece cauza aparține reclamantului.”
În aplicarea funcțională a dispoziției art. 39 alin. (11) din Codul de
procedură civilă, în contractul părților ar trebui să fie indicat expres locul
executării contractului, un loc anumit, individualizat și stabilit de părțile
contractante, unde partea și-ar executa o obligație esențială a raportului
material. În lipsa unei asemenea mențiuni, sintagma loc a executării
contractului urmează a fi interpretată ca loc al executării obligațiilor
2
esențiale, care prin acțiunea lor concomitentă definesc natura juridică a
contractului.
Completul de judecată notează că temeiul juridic al acțiunii de
încasare a datoriei indicat în conținutul acțiunii aflate pe rol, este raportul
obligațional de prestare a serviciilor de livrare a energiei termice. Deși, la
materialele cauzei lipsește un contract formalizat într-un înscris, în temeiul
căruia Stati Ivan a beneficiat de energie termică, este de menționat că
conținutul raportului juridic dintre părți, derivă din art. 25 din Legea
serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24 octombrie 2002,
potrivit căruia beneficiarii sunt obligați să achite prețul serviciilor de care au
beneficiat. La caz, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 5 din Chișinău - în procedura falimentului solicită încasarea
datoriei pentru serviciile de livrare a energiei termice către apartamentul 108
din str. Cuza Vodă 35/2, mun. Chișinău.
Având în vedere esența raportului contractual de prestare a serviciilor
de alimentare cu energie termică (locul executării), completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție stabilește că instanța competentă în examinarea
prezentei acțiuni prin prisma art. 39 din Codul de procedură civilă, este
Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
În conformitate cu art. 39 alin. (11) și (14), art. 269-270 din Codul de
procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la examinarea
cauzei civile, intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 din
Chișinău - în procedura falimentului împotriva lui Ivan Stati cu privire la
încasarea datoriei.
Prezenta cauza civilă, se remite spre examinare Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
3