3d-24/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii actiunii
3d-24/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios
administrativ depuse de Igor Demciucin împotriva Consiliului
Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului
administrativ,
(Dosarul nr. 3d-24/24
NR. PIGD 2-24034143-42287-01-3d-28032024-1)
Inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ. Contestarea
operațiunilor administrative se face doar concomitent cu actul
administrativ individual. Dreptul vătămat drept criteriu de
admisibilitate al acțiunii în contencios administrativ.
7 mai 2025
Textul corespunde originalului
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților acțiunea în contencios administrativ
depusă de Igor Demciucin împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 martie 2024, Igor Demciucin a depus la Curtea Supremă de
Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ, prin care a
solicitat (f.d.1-5):
- Anularea în parte a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.
1-67/2024 din 22 februarie 2024 „cu privire la cererea de recuzare a
Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă și a
membrei CSP, Aliona Nesterov”;
- Excluderea Președintelui CSP, Dumitru Obadă de la organizarea și
desfășurarea concursului public pentru selectarea candidatului la
funcția de Procuror general, anunțat prin hotărârea nr. 1-177/2023 din
23 octombrie 2023.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 23 octombrie 2023,
Consiliul Superior al Procurorilor a adoptat Hotărârea nr. 1- 177/2023, prin
care a inițiat concursul public pentru selectarea candidatului la funcția de
Procuror General și stabilirea termenului-limită pentru depunerea dosarelor
de către candidați – 22 noiembrie 2023. Drept urmare a acestui anunț, a
aplicat la prezentul concurs, rezultând din dreptul la promovare reglementat
de art. 54 alin. (11) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la
Procuratură, precum și conformându-se la ordinea normativă de desfășurare
a procedurilor stabilite de Regulamentul privind modul de organizare și
desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de
Procuror General.
La data-limită stabilită prin hotărârea nr. 1-177/2023 din 23 octombrie
2023, Consiliul Superior al Procurorilor a emis un comunicat oficial pe
platforma sa online, informând că procesul de depunere a dosarelor de
participare la concurs a luat sfârșit. Totodată, a fost comunicat că au fost
înregistrate două dosare, depuse de Ilie Rotaru - avocat și subsemnatul Igor
1
Demciucin - procuror, fiind incluși în Lista candidaților la funcția de
Procuror General, care a fost publicată pe aceeași platformă.
Ulterior, la două zile de la încheierea termenului-limită pentru
depunerea dosarelor, în cadrul ședinței din 24 noiembrie 2023, prin
adoptarea hotărârii nr. 1-197/2023 cu privire la aspecte organizatorice
aferente concursului anunțat prin Hotărârea nr. 1-177/2023 din 23 octombrie
2023 în partea ce vizează selectarea candidatului la funcția de Procuror
General, Consiliul Superior al Procurorilor a hotărât prelungirea termenului
de depunere a dosarelor în cadrul concursului menționat, până la 29
decembrie 2023, inclusiv.
După expirarea termenului-limită stabilit, urmare a prelungirii
concursului, Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor a anunțat
înregistrarea dosarelor a șase candidați: Ilie Rotaru - avocat; Igor Demciucin
- adjunct al Procurorului General interimar; Serghei Perju - avocat; Octavian
Iachimovschi - adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii
Anticorupție; Ion Munteanu - Procuror General interimar; Andrei Coca - șef
Departament juridic, societatea comercială „Globalconstruct-Grup”
Societate cu Răspundere Limitată.
Reclamantul a menționat că în ziua interviului, până la începerea
nemijlocită a acestuia, a înaintat cerere de recuzare, prin care a solicitat
excluderea Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru
Obadă și a membrei Consiliului Superior al Procurorilor, Aliona Nesterov,
de la organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea
candidatului la funcția de Procuror General, anunțat prin hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-177/2023 din 23 octombrie 2023.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22
februarie 2024, a fost admisă cererea de recuzare a membrei Consiliului
Superior al Procurorilor, Aliona Nesterov, însă a fost respinsă cererea de
recuzare a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru
Obadă.
Reclamantul analizând în detaliu hotărârea adoptată, a reținut
netemeinicia acesteia în partea respingerii cererii de recuzare a Președintelui
Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă. În acest sens, a notat
că într-un proces de selecție atât de crucial precum este concursul public la
funcția de Procuror General, fiecare etapă trebuie să fie desfășurată cu cea
mai înaltă integritate și obiectivitate. Evaluarea candidaților în cadrul
interviului susținut în fata Consiliului Superior al Procurorilor este un
moment esențial, unde se analizează atent competențele, abilitățile și
viziunea fiecărui aspirant. Este absolut esențial ca fiecare candidat să
2
beneficieze de o evaluare imparțială și echitabilă din partea membrilor
Consiliului Superior al Procurorilor. Orice îndoială privind obiectivitatea
evaluării poate submina întregul proces și poate afecta credibilitatea și
legitimitatea selecției.
Prin urmare, cererea de recuzare a Președintelui Consiliului Superior
al Procurorilor, Dumitru Obadă s-a bazat pe existența unor îndoieli
referitoare la obiectivitatea lui în procesul de evaluare a contracandidaților -
Ion Munteanu și Octavian Iachimovschi, în cadrul desfășurării concursului
public privind selectarea candidatului pentru funcția de Procuror General.
Din informațiile acumulate rezultă că Președintele Consiliului Superior al
Procurorilor, Dumitru Obadă, urma să se abțină de la desfășurarea
concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror
General. Legăturile strânse, atât educaționale, profesionale, cât și personale,
dintre Dumitru Obadă și ambii contracandidați, determină serioase semne de
întrebare cu privire la imparțialitatea acestuia în evaluarea lor în coraport cu
ceilalți candidați. Este evident că Dumitru Obadă, Președintele Consiliului
Superior al Procurorilor, este implicat într-o rețea complexă de interacțiuni
și legături cu ambii contracandidați, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu.
Această rețea de conexiuni ridică semne serioase de întrebare cu privire la
imparțialitatea și obiectivitatea lor în procesul de evaluare a celor doi
concurenți la funcția de Procuror General. Dumitru Obadă are legături
strânse cu Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu, ceea ce a influențat
percepția lui și deciziile în timpul concursului.
În opinia reclamantului, este evident că cererea de recuzare înaintată
lui Dumitru Obadă trebuia să fie admisă, pentru a asigura un proces de
evaluare just și corect, care să fie în interesul public și al integrității
sistemului de justiție.
A mai subliniat faptul că hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor
nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024, contestată în prezenta cauză, reprezintă
nu doar o simplă operațiune administrativă, ci un act administrativ individual
defavorabil care a afectat în mod direct drepturile și interesele sale legitime.
În așa mod, există o legătură de cauzalitate evidentă între hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024 cu
privire la respingea cererii de recuzare a Președintelui Consiliului Superior
al Procurorilor, Dumitru Obadă și hotărârea Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 1-72/2024 din 28 februarie 2024 prin care s-a încetat
concursul inițiat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-
177/2023 din 23 octombrie 2023, cu prejudiciile aduse drepturilor și
intereselor sale. Exprimarea unei conduite corecte de către Consiliul
3
Superior al Procurorilor ar fi condus la un cadru de selecție mai clar și mai
predictibil, oferindu-i șanse mai mari de a concura în mod echitabil și de a-
și valorifica dreptul fundamental la promovare în funcție.
Prin referința depusă la 2 iulie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor
a solicitat declararea acțiunii depuse de Igor Demciucin ca fiind inadmisibilă
(f.d. 24-28).
La data de 26 noiembrie 2024, lui Igor Demciucin i-a fost transmisă o
notificare prin care i s-a solicitat să clarifice cerințele formulate în cererea de
chemare în judecată, având în vedere situația juridică creată în urma emiterii
hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-72/2024 din 28 februarie
2024 și hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2024 din 30
mai 2024. Totodată, Igor Demciucin a fost obligat să prezinte clarificările
solicitate până la data de 13 decembrie 2024 (f.d.40-42).
Prin cererea depusă la 13 decembrie 2024, prin intermediul poștei
electronice, Igor Demciucin a solicitat transmiterea prezentei cauze nr. 3d-
24/24 spre conexare către cauza nr. 3d-62/23 (judecător raportor Ion
Malanciuc), argumentând în acest sens evitarea pronunțării de hotărâri
contradictorii, or, pe rolul Curții Supreme de Justiție se află cauze conexe
prin pretenții, temeiuri de apariție și probe, iar drepturile și interesele
legitime care formează obiectul acestor cauze, au la bază aceeași situație de
fapt și același temei de drept (f.d.45-47).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile,
acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior
al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”
Art. 2 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la raporturile
administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor de judecată
competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ, drepturile și
obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios administrativ.
Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de
activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile
prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine
principiilor prezentului cod.”
Art. 3 din Codul administrativ:
„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
4
asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice
și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și
normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 6 din Codul administrativ:
„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,
îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ
individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract
administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de
autoritate publică.
Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract administrativ sau
întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sînt părți ale procedurii
administrative.”
Art. 10 din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate
prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual.”
Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actele administrative individuale pot fi:
a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în
parte, acordarea avantajului solicitat;
b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj
de orice fel.”
Art. 15 din Codul administrativ:
„Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile autorităților
publice care nu produc ca atare efecte juridice.
Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ
individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva
unui terț.”
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se
aduce atingere prin activitate administrativă”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
5
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 39 alin (2) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul
art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de
judecată competente.”
Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din
oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 78 alin. (1) din Codul administrativ:
„Procedura administrativă se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative
sau prin emiterea unui act administrativ individual, respectiv încheierea unui contract
administrativ.”
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 206 alin. (1) din Codul administrativ:
„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în
parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității
publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la
acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea
existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual
sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte
a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).”
Art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.
17.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu exceptia art. 169–171.”
Art. 187 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Dacă pe rolul aceleiași instanțe se află cauze conexe prin pretenții, temeiuri de apariție
sau prin probe, la cererea motivată a părții sau din oficiu, instanța emite o încheiere de
transmitere spre conexare către cauza acceptată mai devreme doar dacă conexarea se face
în scopul evitării pronunțării de hotărîri contradictorii. Completul de judecată căruia i-a
6
fost transmisă cauza spre conexare emite o încheiere de acceptare a cererii pe rol pentru
examinare concomitentă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Relaționând circumstanțele cauzei la normele pre-citate supra,
Completul conchide că, actul administrativ individual este orice dispoziție,
decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru
reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de
a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
Completul menționează în acest sens că, noțiunea de „act
administrativ” este definită atât în legislația autohtonă, cât și în Rezoluția
(77) Cu privire la protecția individului față de actele autorităților
administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la
data de 28 septembrie 1997.
În accepțiunea reglementărilor enunțate, actul administrativ este o
manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau
individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării
sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri
individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice,
susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor
fizice sau juridice și care nu este un act îndeplini în cadrul exercitării unei
funcții judiciare. Actele pregătitoare sau operațiunile administrative și
tehnico-materiale stau la baza emiterii actului administrativ și nu pot
constitui de sine stătător obiect al acțiunii în contenciosul administrativ,
deoarece nu produc efecte juridice prin ele însele.
Completul reiterează că, în conformitate cu prevederile art. 207 alin.
(1) din Codul administrativ citate la para. 29, în contextul verificării din
oficiu al condițiilor de admisibilitate acțiunii în contenciosul administrativ,
din actele cauzei se constată următoarea stare de fapt.
Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din
23 octombrie 2023 cu privire la inițierea concursului public pentru selectarea
candidatului la funcția de Procuror General, a fost inițiat concurs public
pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, și s-a stabilit
data de 22 noiembrie 2023, inclusiv, ca fiind termenul-limită de depunere a
dosarelor de către candidați.
Ulterior, termenul de depunere a dosarelor în cadrul concursului
public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, a fost
prelungit până la data de 29 decembrie 2023, inclusiv, prin hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-197/2023 din 24 noiembrie 2023.
7
După expirarea termenului limită, stabilit urmare a prelungirii
concursului, Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor a anunțat
înregistrarea dosarelor a șase candidați: 1. Ilie Rotaru, avocat; 2. Igor
Demciucin, adjunct al Procurorului General interimar; 3. Serghei Perju –
avocat; 4. Octavian Iachimovschi – adjunct interimar al procurorului-șef al
Procuraturii Anticorupție; 5. Ion Munteanu – Procuror General interimar; 6.
Andrei Coca – șef Departament juridic, SC „Globalconstruct-Grup” SRL.
Prin hotărârea nr.1-38/2024 din 5 februarie 2024, Consiliul Superior
al Procurorilor a constatat îndeplinirea de către candidații Andrei Coca, Igor
Demciucin, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu, a condițiilor de
participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror
General, inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-
177/2023 din 23 octombrie 2023. Potrivit aceleiași hotărâri, a fost stabilită
data de 22 februarie 2024, ora 09.00 – ziua probei de interviu pentru
candidații la funcția de Procuror General.
Succesiv, Consiliul Superior al Procurorilor prin hotărârea nr.1-
65/2024 din 22 februarie 2024, a luat act de informația privind punctajele
finale acumulate de către candidații, care îndeplinesc condițiile de participare
la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General,
inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din
23 octombrie 2023, cu indicarea acestora în ordine descrescătoare, după cum
urmează: Octavian Iachimovschi – 8,53; Igor Demciucin – 8,19; Ion
Munteanu – 8,16; Andrei Coca – 4,72, și a transmis Comisiei de evaluare a
procurorilor informația privind candidatul Octavian Iachimovschi, în
vederea evaluării externe a integrității etice și financiare a acestuia.
La 22 februarie 2024 Igor Demciucin a depus cerere cu privire la
recuzarea Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă
și membrului Consiliului Superior al Procurorilor Aliona Nesterov, precum
și excluderea acestora de la organizarea și desfășurarea concursului pentru
selectarea candidatului la funcția de Procuror General.
Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din
22 februarie 2024 a fost respinsă cererea de recuzare a Președintelui
Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, depusă de Igor
Demciucin, ca fiind neîntemeiată și s-a admis cererea de recuzare a
membrului Consiliului Superior al Procurorilor Aliona Nesterov. S-a exclus
membrul Consiliului Superior al Procurorilor, Aliona Nesterov, din
componența Consiliului Superior al Procurorilor, la desfășurarea concursului
pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, și s-a exclus
fișa de evaluare a candidatului Andrei Coca, completată de către membrul
Consiliului Superior al Procurorilor, Aliona Nesterov.
8
La 28 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor prin hotărârea
nr.1-69/2024 a respins cererea domnului Igor Demciucin de excludere a
fișelor de evaluare a candidaților la funcția de Procuror General, completate
de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă,
în rezultatul interviului susținut în fața Consiliului Superior al Procurorilor,
în cadrul concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de
Procuror General.
La fel, Consiliul Superior al Procurorilor, prin hotărârea nr.1-70/2024
din 28 februarie 2024 a respins cererea domnului Igor Demciucin de
excludere a fișelor de evaluare a candidaților la funcția de Procuror General,
completate de către membra Consiliului Superior al Procurorilor, Veronica
Mihailov-Moraru.
Prin hotărârea nr. 1-72/2024 din 28 februarie 2024, Consiliul Superior
al Procurorilor a luat act de fișele de evaluare a fiecărui candidat în concursul
la funcția de Procuror General, de punctajul acordat pentru fiecare criteriu
de evaluare și de argumentarea expusă de membrii Consiliului Superior al
Procurorilor; a revocat hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-
65/2024 din 22 februarie 2024, privind rezultatele probelor de interviu în
cadrul concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror
General, în legătura cu faptele survenite ulterior și pentru a nu periclita
interesul public; a încetat concursul inițiat prin hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din 23 octombrie 2023 și prelungit
prin hotărârea nr.1-197/23 din 24 noiembrie 2023, cu inițierea ulterioară a
unui nou concurs și a respins cererea candidatului Igor Demciucin privind
transmiterea către Comisia de evaluare a procurorilor a informațiilor cu
privire la candidatura sa pentru funcția de Procuror General, în vederea
evaluării externe a integrității etice și financiare, ca fiind neîntemeiată.
Drept urmare, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.
1-102/2024 din 15 aprilie 2024 s-a constatat îndeplinirea condițiilor de
participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror
General, inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-
102/2024 din 15 aprilie 2024, de către candidații Alexandru Cernei, Octavian
Iachimovschi și Ion Munteanu. S-a stabilit data de 30 mai 2024, ora 09:00 –
ziua probei de interviu pentru candidații la funcția de Procuror General.
Prin hotărârea nr.1-157/2024 din 30 mai 2024, Consiliul Superior al
Procurorilor a constatat că domnul Ion Munteanu a acumulat cel mai mare
punctaj final de 9,21 puncte, în baza fișelor de evaluare, în cadrul concursului
public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat
prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-102/2024 din 15
aprilie 2024; a luat act de promovarea evaluării externe de către domnul Ion
9
Munteanu; a propus Președintelui Republicii Moldova candidatura domnului
Ion Munteanu pentru numirea în funcția de Procuror General.
Astfel, Completul de judecată menționează că hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024 specifică
detaliat concluzia, motivele respingerii cererii lui Igor Demciucin privind
recuzarea Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă,
de la organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea
candidatului la funcția de Procuror general, anunțat prin hotărârea nr. 1-
177/2023 din 23 octombrie 2023.
Completul de judecată atestă că actele emise de către Consiliul
Superior al Procurorilor în cadrul etapei de selecție, sunt operațiuni
administrative în sensul art. 15 din Codul administrativ, or, operațiunile
administrative reprezintă acțiuni realizate de autoritățile publice și de
funcționarii acestora prin care se ajunge la adoptarea (emiterea) sau la
aplicarea actelor administrative.
În această ordine de idei, Completul de judecată conchide că, unul
dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este
revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității
administrative.
Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ
trebuie să urmărească si să justifice procesual pentru testul de admisibilitate
revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin
activitatea administrativă.
Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios
administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv
vătămat.
Astfel, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ,
reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin
activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei
cereri.
În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul
administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din
Codul administrativ.
Astfel, prevederile art. 17 din Codul administrativ, se referă la orice
drept subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume
dreptul substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce
caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică.
Coroborând prevederile normelor legale enunțate la circumstanțele
cauzei și analizând actele contestate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție a stabilit că obiectul acțiunii în contencios administrativ
10
înaintată de Igor Demciucin, constituie hotărârea emisă de Consiliul
Superior al Procurorilor, și anume: hotărârea nr. 1-67/2024 din 22 februarie
2024, 1-67/2024 din 22 februarie 2024 „cu privire la cererea de recuzare a
Președintelui CSP, Dumitru Obadă și a membrei CSP, Aliona Nesterov”, de
la organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea
candidatului la funcția de Procuror general.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
hotărârea contestată, nu constituie în sine un act administrativ individual
separat în sensul art. 10 din Codul administrativ, ci reprezintă o operațiune
administrativă în sensul art. 15 din Codul administrativ.
În acest context, instanța relevă că, operațiunile administrative sunt
acțiuni realizate de autoritățile administrației publice și de funcționarii
acestora prin care se ajunge la adoptarea, emiterea sau la aplicarea actelor
administrative fie pentru realizarea puterilor respective, fie pentru emiterea
unor acte administrative.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție deduce că
trăsăturile principale ale faptelor juridice materiale și ale operațiunilor
administrative sunt că ele nu concretizează o manifestare de voință, deci sunt
forme concrete, materiale, prin care se acționează asupra realității existente,
faptele materiale și operațiunile administrative au ca trăsătură dominantă
scopul pentru care se realizează, și care poate consta în mijlocirea emiterii
(adoptării) actelor administrative, determinând și condiționând validitatea,
emiterea, sau acest scop poate consta în realizarea celuilalt obiectiv al
administrației – executarea legii.
Operațiunile administrative pot interveni în diferite faze ale procesului
de elaborare și de executare a actelor administrative – în faza pregătirii,
emiterii, executării actului administrativ și în cea a controlului executării.
Prin urmare, instanța conchide că faptele și operațiunile administrative
nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ, în scopul verificării
legalității lor.
Relaționând prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ
la circumstanțele de fapt relatate supra, instanța de judecată atestă că,
hotărârea contestată a cărei anulare se solicită, nu întrunește elementele
obligatorii proprii ale actului administrativ, or, la caz, contrar prevederilor
imperative din art. 10 alin. (1), în cumul cu cerințele art.15 din Codul
administrativ, reclamantul Igor Demciucin a contestat un act care nu
reprezintă altceva decât o operațiune administrativă, care nu poate constitui
individual obiect al acțiuni în contencios administrativ, nu produce efecte
juridice.
11
Privită din acest punct de vedere, în coroborare cu art.207 alin. (2) lit.
e) din Codul administrativ, în accepțiunea Completului, cererea formulată
este vădit inadmisibilă, or, la caz, reclamantul nu poate revendica încălcarea,
prin activitatea administrativă preparatorie, a unui drept în sensul art.17, din
același cod, devreme ce actul contestat constituie o operațiune administrativă
și nu constituie act administrativ, care prin prisma prevederilor art. 15 alin.
(2) din Codul administrativ este exceptată prin lege, în sensul în care
instituția anularea actului administrativ se aplică doar în privința actelor
administrative individuale, nu și operațiunilor administrative.
Legea recunoaște că obiect al acțiunii poate fi doar actul administrativ
și nesoluționarea unei cereri în termenul prescris. De asemenea, ar fi eronată
concluzia precum că legalitatea faptelor și operațiunilor administrative este
totalmente neglijată, or, instanța de contencios administrativ este în drept să
se pronunțe, în limitele competenței sale, din oficiu sau la cerere și asupra
legalității actelor sau operațiunilor administrative, care au stat la baza
emiterii actului administrativ contestat.
Instanța va reține că soluționarea diverselor cereri în cadrul unei
proceduri administrative, la caz, concursul la funcția de Procuror General și
cererea lui Igor Demciucin privind recuzarea Președintelui CSP, Dumitru
Obadă, este o pre-condiție, un element prealabil obligatoriu pe care Consiliul
Superior al Procurorilor trebuie să îl îndeplinească.
După cum rezultă din actele dosarului, Igor Demciucin nu a contestat
rezultatele concursului public de selectare a candidatului la funcția de
Procuror General, la caz, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.
1-157/2024 din 30 mai 2024.
Respectiv, Igor Demciucin invocând un drept vătămat al său personal
prin acțiunea de contestare în parte a hotărârii Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024 „cu privire la cererea de
recuzare a Președintelui CSP, Dumitru Obadă și a membrei CSP, Aliona
Nesterov”, nu a contestat finalitatea procedurii administrative ”Concursul
public de selectare a candidatului la funcția de Procuror General”.
Instanța de judecată nu poate reține argumentele reclamantului cu
privire la pretinsa vătămare a drepturilor sale prin respingerea cererii privind
recuzarea Președintelui CSP, Dumitru Obadă și excluderea acestuia de la
organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea candidatului
la funcția de Procuror general, or, din cele constatate în paragrafele de mai
sus, raportate la prevederile legale relevante speței, hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024 reprezintă
operațiune administrativă și nu poate fie separată de însăși actul
administrativ individual emis, ca finalitate a procedurii administrative.
12
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține
să menționeze că este contrară normelor legale, emiterea în cadrul unei și
aceleiași proceduri administrative a două hotărâri judecătorești, or, principiul
legalității indică expres că autoritățile publice și instanțele de judecată
competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte
normative.
În așa mod, legalitatea procedurii administrative se examinează în
cadrul acțiunii în contencios administrativ privind anularea actului
administrativ emis la finele procedurii administrative. În acest sens
Completul de judecată reiterează că în cazul în care, o anumită persoană își
manifestă dezacordul cu rezultatele activității administrative, sau a
procedurii administrative, aceasta este în drept să-și apere drepturile sale prin
intentarea unei acțiuni în contencios administrativ privind anularea actului
administrativ emis, la caz să fie contestat actul administrativ care produce
efecte juridice.
La caz, reclamantul nu poate invoca vătămarea unui drept al său printr-
o operațiune administrativă, fără a contesta însăși actul administrativ
individual defavorabil, hotărârea autorității publice prin care a fost
desemnată câștigător al concursului public altă persoană decât reclamantul.
Constatările enunțate și descrise supra denotă faptul că, reclamantul
nu poate revendica încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă, or, hotărârea nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024, a cărei
anulare se solicită, constituie o operațiune administrativă, fiind susceptibilă
contestării doar concomitent cu actul administrativ adoptat ulterior ce
vizează rezultate concursului, premisă ce nu poate fi supusă controlului de
legalitate prin prisma contenciosului administrativ.
În sensul celor relatate, instanța desprinde convingerea că, în sensul
condițiilor prevăzute de lege ce urmează a fi întrunite de către un act
administrativ pentru a produce efecte juridice, hotărârea 1-67/2024 din 22
februarie 2024, prin care a fost respinsă cererea privind recuzarea
președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, și
excluderea acestuia de la organizarea și desfășurarea concursului public
pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror general, reprezintă o
manifestare a activității autorității publice conform competenței, care
constituie o etapă a procedurii administrative îndreptate spre pregătirea
emiterii unui act administrativ final, la caz, rezultatele concursului, care nu
au fost contestate.
Instanța menționează că printre condițiile generale de legalitate ale
actului administrativ se regăsește și cerința ca actul să fie emis în forma și
procedura prevăzută de lege. Respectiv, la examinarea dezacordului
13
manifestat de persoana interesată, cu rezultatele activității administrative,
reflectate într-un act administrativ emis, instanța de contencios administrativ
va examina întreaga procedură administrativă desfășurată până la emiterea
actului administrativ, verificând legalitatea tuturor operațiunilor
administrative efectuate în cadrul acestei activități administrative.
În caz de contestare a actului administrativ emis la finele procedurii
administrative, persoana lezată într-un drept al său, poate să conteste și
operațiunile administrative, fapt prevăzut expres în art. 15 din Codul
administrative.
Subsidiar, instanța relevă că deși, însăși Consiliul Superior al
Procurorilor a indicat în hotărârea sa nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024, că
aceasta poate fi atacată cu acțiune în contencios administrativ în termen de
10 zile la Curtea Supremă de Justiție, această mențiune nu presupune că, în
speță, hotărârea contestată ar îmbracă forma unui act administrativ
individual, conform art. 10 din Codul administrativ.
Prin prisma art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană, precum și prin
prisma jurisprudenței Curții Europene, dreptul de acces la justiție nu poate fi
absolut, el poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural, cât timp
acestea sunt rezonabile și proporționale cu scopul urmărit.
În același context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat
că accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de
admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de
apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-
se o proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit
(Guérin contra Franței, 29 iulie 1998, § 37).
Reieșind din cele expuse mai sus, instanța concluzionează că, acțiunea
înaintată de Igor Demciucin împotriva Consiliului Superior al Procurorilor
cu privire la contestarea actului administrativ, nu corespunde exigențelor de
admisibilitate, motiv din care urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul
art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Cât privește cererea lui Igor Demciucin de transmitere a prezentei
cauze nr. 3d-24/24 spre conexare către cauza nr. 3d-62/23 (judecător raportor
Ion Malanciuc), se reține că aceasta nu poate fi acceptată, odată ce se constată
că condițiile impuse de prevederile art. 187 din Codul de procedură civilă,
nu sunt întrunite.
Totodată, instanța ține să menționeze că, declararea inadmisibilă a
acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de contencios administrativ atât
din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.
14
În conformitate cu art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) și art. 230 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea lui Igor Demciucin de transmitere a prezentei cauze nr.
3d-24/24 spre conexare către cauza nr. 3d-62/23.
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Igor
Demciucin împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la
contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
15