3d-24/24 — contestarea actului administrativ

La 28 martie 2024, Igor Demciucin a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ, prin care a solicitat (f.d.1-5): - Anularea în parte a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024 „cu privire la cererea de recuzare a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă și a membrei CSP, Aliona Nesterov”; - Excluderea Președintelui CSP, Dumitru Obadă de la organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror general, anunțat prin hotărârea nr. 1-177/2023 din 23 octombrie 2023.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 23 octombrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a adoptat Hotărârea nr. 1- 177/2023, prin care a inițiat concursul public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General și stabilirea termenului-limită pentru depunerea dosarelor de către candidați – 22 noiembrie 2023. Drept urmare a acestui anunț, a aplicat la prezentul concurs, rezultând din dreptul la promovare reglementat de art. 54 alin. (11) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, precum și conformându-se la ordinea normativă de desfășurare a procedurilor stabilite de Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de Procuror General.

La data-limită stabilită prin hotărârea nr. 1-177/2023 din 23 octombrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a emis un comunicat oficial pe platforma sa online, informând că procesul de depunere a dosarelor de participare la concurs a luat sfârșit. Totodată, a fost comunicat că au fost înregistrate două dosare, depuse de Ilie Rotaru - avocat și subsemnatul Igor 1 Demciucin - procuror, fiind incluși în Lista candidaților la funcția de Procuror General, care a fost publicată pe aceeași platformă.

Ulterior, la două zile de la încheierea termenului-limită pentru depunerea dosarelor, în cadrul ședinței din 24 noiembrie 2023, prin adoptarea hotărârii nr. 1-197/2023 cu privire la aspecte organizatorice aferente concursului anunțat prin Hotărârea nr. 1-177/2023 din 23 octombrie 2023 în partea ce vizează selectarea candidatului la funcția de Procuror General, Consiliul Superior al Procurorilor a hotărât prelungirea termenului de depunere a dosarelor în cadrul concursului menționat, până la 29 decembrie 2023, inclusiv.

După expirarea termenului-limită stabilit, urmare a prelungirii concursului, Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor a anunțat înregistrarea dosarelor a șase candidați: Ilie Rotaru - avocat; Igor Demciucin - adjunct al Procurorului General interimar; Serghei Perju - avocat; Octavian Iachimovschi - adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție; Ion Munteanu - Procuror General interimar; Andrei Coca - șef Departament juridic, societatea comercială „Globalconstruct-Grup” Societate cu Răspundere Limitată.

Reclamantul a menționat că în ziua interviului, până la începerea nemijlocită a acestuia, a înaintat cerere de recuzare, prin care a solicitat excluderea Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă și a membrei Consiliului Superior al Procurorilor, Aliona Nesterov, de la organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, anunțat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-177/2023 din 23 octombrie 2023. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024, a fost admisă cererea de recuzare a membrei Consiliului Superior al Procurorilor, Aliona Nesterov, însă a fost respinsă cererea de recuzare a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă.

Reclamantul analizând în detaliu hotărârea adoptată, a reținut netemeinicia acesteia în partea respingerii cererii de recuzare a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă. În acest sens, a notat că într-un proces de selecție atât de crucial precum este concursul public la funcția de Procuror General, fiecare etapă trebuie să fie desfășurată cu cea mai înaltă integritate și obiectivitate. Evaluarea candidaților în cadrul interviului susținut în fata Consiliului Superior al Procurorilor este un moment esențial, unde se analizează atent competențele, abilitățile și viziunea fiecărui aspirant. Este absolut esențial ca fiecare candidat să 2 beneficieze de o evaluare imparțială și echitabilă din partea membrilor Consiliului Superior al Procurorilor. Orice îndoială privind obiectivitatea evaluării poate submina întregul proces și poate afecta credibilitatea și legitimitatea selecției.

Prin urmare, cererea de recuzare a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă s-a bazat pe existența unor îndoieli referitoare la obiectivitatea lui în procesul de evaluare a contracandidaților - Ion Munteanu și Octavian Iachimovschi, în cadrul desfășurării concursului public privind selectarea candidatului pentru funcția de Procuror General. Din informațiile acumulate rezultă că Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, urma să se abțină de la desfășurarea concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General. Legăturile strânse, atât educaționale, profesionale, cât și personale, dintre Dumitru Obadă și ambii contracandidați, determină serioase semne de întrebare cu privire la imparțialitatea acestuia în evaluarea lor în coraport cu ceilalți candidați. Este evident că Dumitru Obadă, Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, este implicat într-o rețea complexă de interacțiuni și legături cu ambii contracandidați, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu. Această rețea de conexiuni ridică semne serioase de întrebare cu privire la imparțialitatea și obiectivitatea lor în procesul de evaluare a celor doi concurenți la funcția de Procuror General. Dumitru Obadă are legături strânse cu Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu, ceea ce a influențat percepția lui și deciziile în timpul concursului.

În opinia reclamantului, este evident că cererea de recuzare înaintată lui Dumitru Obadă trebuia să fie admisă, pentru a asigura un proces de evaluare just și corect, care să fie în interesul public și al integrității sistemului de justiție.

A mai subliniat faptul că hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024, contestată în prezenta cauză, reprezintă nu doar o simplă operațiune administrativă, ci un act administrativ individual defavorabil care a afectat în mod direct drepturile și interesele sale legitime. În așa mod, există o legătură de cauzalitate evidentă între hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024 cu privire la respingea cererii de recuzare a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă și hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-72/2024 din 28 februarie 2024 prin care s-a încetat concursul inițiat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1- 177/2023 din 23 octombrie 2023, cu prejudiciile aduse drepturilor și intereselor sale. Exprimarea unei conduite corecte de către Consiliul 3 Superior al Procurorilor ar fi condus la un cadru de selecție mai clar și mai predictibil, oferindu-i șanse mai mari de a concura în mod echitabil și de a- și valorifica dreptul fundamental la promovare în funcție.

Prin referința depusă la 2 iulie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a solicitat declararea acțiunii depuse de Igor Demciucin ca fiind inadmisibilă (f.d. 24-28).

La data de 26 noiembrie 2024, lui Igor Demciucin i-a fost transmisă o notificare prin care i s-a solicitat să clarifice cerințele formulate în cererea de chemare în judecată, având în vedere situația juridică creată în urma emiterii hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-72/2024 din 28 februarie 2024 și hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2024 din 30 mai 2024. Totodată, Igor Demciucin a fost obligat să prezinte clarificările solicitate până la data de 13 decembrie 2024 (f.d.40-42).

Prin cererea depusă la 13 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Igor Demciucin a solicitat transmiterea prezentei cauze nr. 3d- 24/24 spre conexare către cauza nr. 3d-62/23 (judecător raportor Ion Malanciuc), argumentând în acest sens evitarea pronunțării de hotărâri contradictorii, or, pe rolul Curții Supreme de Justiție se află cauze conexe prin pretenții, temeiuri de apariție și probe, iar drepturile și interesele legitime care formează obiectul acestor cauze, au la bază aceeași situație de fapt și același temei de drept (f.d.45-47).

Art. 2 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor de judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ, drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios administrativ. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

Art. 3 din Codul administrativ: „Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea 4 asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”

Art. 5 din Codul administrativ: „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

Art. 6 din Codul administrativ: „Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică. Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sînt părți ale procedurii administrative.”

Art. 10 din Codul administrativ: „Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual.”

Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ: „Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.”

Art. 15 din Codul administrativ: „Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț.”

Art. 17 din Codul administrativ: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă”

Art. 20 din Codul administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios 5 administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 39 alin (2) din Codul administrativ: „Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.”

Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

Art. 78 alin. (1) din Codul administrativ: „Procedura administrativă se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin emiterea unui act administrativ individual, respectiv încheierea unui contract administrativ.”

Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

Art. 206 alin. (1) din Codul administrativ: „O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).”

Art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu exceptia art. 169–171.”

Art. 187 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Dacă pe rolul aceleiași instanțe se află cauze conexe prin pretenții, temeiuri de apariție sau prin probe, la cererea motivată a părții sau din oficiu, instanța emite o încheiere de transmitere spre conexare către cauza acceptată mai devreme doar dacă conexarea se face în scopul evitării pronunțării de hotărîri contradictorii. Completul de judecată căruia i-a 6 fost transmisă cauza spre conexare emite o încheiere de acceptare a cererii pe rol pentru examinare concomitentă.”

Completul menționează în acest sens că, noțiunea de „act administrativ” este definită atât în legislația autohtonă, cât și în Rezoluția (77) Cu privire la protecția individului față de actele autorităților administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la data de 28 septembrie 1997.

În accepțiunea reglementărilor enunțate, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplini în cadrul exercitării unei funcții judiciare. Actele pregătitoare sau operațiunile administrative și tehnico-materiale stau la baza emiterii actului administrativ și nu pot constitui de sine stătător obiect al acțiunii în contenciosul administrativ, deoarece nu produc efecte juridice prin ele însele.

Completul reiterează că, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) din Codul administrativ citate la para. 29, în contextul verificării din oficiu al condițiilor de admisibilitate acțiunii în contenciosul administrativ, din actele cauzei se constată următoarea stare de fapt.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din 23 octombrie 2023 cu privire la inițierea concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, a fost inițiat concurs public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, și s-a stabilit data de 22 noiembrie 2023, inclusiv, ca fiind termenul-limită de depunere a dosarelor de către candidați.

Ulterior, termenul de depunere a dosarelor în cadrul concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, a fost prelungit până la data de 29 decembrie 2023, inclusiv, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-197/2023 din 24 noiembrie 2023. 7

După expirarea termenului limită, stabilit urmare a prelungirii concursului, Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor a anunțat înregistrarea dosarelor a șase candidați: 1. Ilie Rotaru, avocat; 2. Igor Demciucin, adjunct al Procurorului General interimar; 3. Serghei Perju – avocat; 4. Octavian Iachimovschi – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție; 5. Ion Munteanu – Procuror General interimar; 6. Andrei Coca – șef Departament juridic, SC „Globalconstruct-Grup” SRL.

Prin hotărârea nr.1-38/2024 din 5 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a constatat îndeplinirea de către candidații Andrei Coca, Igor Demciucin, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu, a condițiilor de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1- 177/2023 din 23 octombrie 2023. Potrivit aceleiași hotărâri, a fost stabilită data de 22 februarie 2024, ora 09.00 – ziua probei de interviu pentru candidații la funcția de Procuror General.

Succesiv, Consiliul Superior al Procurorilor prin hotărârea nr.1- 65/2024 din 22 februarie 2024, a luat act de informația privind punctajele finale acumulate de către candidații, care îndeplinesc condițiile de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din 23 octombrie 2023, cu indicarea acestora în ordine descrescătoare, după cum urmează: Octavian Iachimovschi – 8,53; Igor Demciucin – 8,19; Ion Munteanu – 8,16; Andrei Coca – 4,72, și a transmis Comisiei de evaluare a procurorilor informația privind candidatul Octavian Iachimovschi, în vederea evaluării externe a integrității etice și financiare a acestuia.

La 22 februarie 2024 Igor Demciucin a depus cerere cu privire la recuzarea Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă și membrului Consiliului Superior al Procurorilor Aliona Nesterov, precum și excluderea acestora de la organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024 a fost respinsă cererea de recuzare a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, depusă de Igor Demciucin, ca fiind neîntemeiată și s-a admis cererea de recuzare a membrului Consiliului Superior al Procurorilor Aliona Nesterov. S-a exclus membrul Consiliului Superior al Procurorilor, Aliona Nesterov, din componența Consiliului Superior al Procurorilor, la desfășurarea concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, și s-a exclus fișa de evaluare a candidatului Andrei Coca, completată de către membrul Consiliului Superior al Procurorilor, Aliona Nesterov. 8

La 28 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor prin hotărârea nr.1-69/2024 a respins cererea domnului Igor Demciucin de excludere a fișelor de evaluare a candidaților la funcția de Procuror General, completate de către președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, în rezultatul interviului susținut în fața Consiliului Superior al Procurorilor, în cadrul concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General.

La fel, Consiliul Superior al Procurorilor, prin hotărârea nr.1-70/2024 din 28 februarie 2024 a respins cererea domnului Igor Demciucin de excludere a fișelor de evaluare a candidaților la funcția de Procuror General, completate de către membra Consiliului Superior al Procurorilor, Veronica Mihailov-Moraru.

Prin hotărârea nr. 1-72/2024 din 28 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a luat act de fișele de evaluare a fiecărui candidat în concursul la funcția de Procuror General, de punctajul acordat pentru fiecare criteriu de evaluare și de argumentarea expusă de membrii Consiliului Superior al Procurorilor; a revocat hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1- 65/2024 din 22 februarie 2024, privind rezultatele probelor de interviu în cadrul concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, în legătura cu faptele survenite ulterior și pentru a nu periclita interesul public; a încetat concursul inițiat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din 23 octombrie 2023 și prelungit prin hotărârea nr.1-197/23 din 24 noiembrie 2023, cu inițierea ulterioară a unui nou concurs și a respins cererea candidatului Igor Demciucin privind transmiterea către Comisia de evaluare a procurorilor a informațiilor cu privire la candidatura sa pentru funcția de Procuror General, în vederea evaluării externe a integrității etice și financiare, ca fiind neîntemeiată.

Drept urmare, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-102/2024 din 15 aprilie 2024 s-a constatat îndeplinirea condițiilor de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1- 102/2024 din 15 aprilie 2024, de către candidații Alexandru Cernei, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu. S-a stabilit data de 30 mai 2024, ora 09:00 – ziua probei de interviu pentru candidații la funcția de Procuror General.

Prin hotărârea nr.1-157/2024 din 30 mai 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a constatat că domnul Ion Munteanu a acumulat cel mai mare punctaj final de 9,21 puncte, în baza fișelor de evaluare, în cadrul concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-102/2024 din 15 aprilie 2024; a luat act de promovarea evaluării externe de către domnul Ion 9 Munteanu; a propus Președintelui Republicii Moldova candidatura domnului Ion Munteanu pentru numirea în funcția de Procuror General.

Astfel, Completul de judecată menționează că hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024 specifică detaliat concluzia, motivele respingerii cererii lui Igor Demciucin privind recuzarea Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, de la organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror general, anunțat prin hotărârea nr. 1- 177/2023 din 23 octombrie 2023.

Completul de judecată atestă că actele emise de către Consiliul Superior al Procurorilor în cadrul etapei de selecție, sunt operațiuni administrative în sensul art. 15 din Codul administrativ, or, operațiunile administrative reprezintă acțiuni realizate de autoritățile publice și de funcționarii acestora prin care se ajunge la adoptarea (emiterea) sau la aplicarea actelor administrative.

În această ordine de idei, Completul de judecată conchide că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative.

Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească si să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă.

Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

Astfel, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul administrativ.

Astfel, prevederile art. 17 din Codul administrativ, se referă la orice drept subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică.

Coroborând prevederile normelor legale enunțate la circumstanțele cauzei și analizând actele contestate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a stabilit că obiectul acțiunii în contencios administrativ 10 înaintată de Igor Demciucin, constituie hotărârea emisă de Consiliul Superior al Procurorilor, și anume: hotărârea nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024, 1-67/2024 din 22 februarie 2024 „cu privire la cererea de recuzare a Președintelui CSP, Dumitru Obadă și a membrei CSP, Aliona Nesterov”, de la organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror general.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că hotărârea contestată, nu constituie în sine un act administrativ individual separat în sensul art. 10 din Codul administrativ, ci reprezintă o operațiune administrativă în sensul art. 15 din Codul administrativ.

În acest context, instanța relevă că, operațiunile administrative sunt acțiuni realizate de autoritățile administrației publice și de funcționarii acestora prin care se ajunge la adoptarea, emiterea sau la aplicarea actelor administrative fie pentru realizarea puterilor respective, fie pentru emiterea unor acte administrative.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție deduce că trăsăturile principale ale faptelor juridice materiale și ale operațiunilor administrative sunt că ele nu concretizează o manifestare de voință, deci sunt forme concrete, materiale, prin care se acționează asupra realității existente, faptele materiale și operațiunile administrative au ca trăsătură dominantă scopul pentru care se realizează, și care poate consta în mijlocirea emiterii (adoptării) actelor administrative, determinând și condiționând validitatea, emiterea, sau acest scop poate consta în realizarea celuilalt obiectiv al administrației – executarea legii.

Operațiunile administrative pot interveni în diferite faze ale procesului de elaborare și de executare a actelor administrative – în faza pregătirii, emiterii, executării actului administrativ și în cea a controlului executării.

Prin urmare, instanța conchide că faptele și operațiunile administrative nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ, în scopul verificării legalității lor.

Relaționând prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ la circumstanțele de fapt relatate supra, instanța de judecată atestă că, hotărârea contestată a cărei anulare se solicită, nu întrunește elementele obligatorii proprii ale actului administrativ, or, la caz, contrar prevederilor imperative din art. 10 alin. (1), în cumul cu cerințele art.15 din Codul administrativ, reclamantul Igor Demciucin a contestat un act care nu reprezintă altceva decât o operațiune administrativă, care nu poate constitui individual obiect al acțiuni în contencios administrativ, nu produce efecte juridice. 11

Privită din acest punct de vedere, în coroborare cu art.207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, în accepțiunea Completului, cererea formulată este vădit inadmisibilă, or, la caz, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă preparatorie, a unui drept în sensul art.17, din același cod, devreme ce actul contestat constituie o operațiune administrativă și nu constituie act administrativ, care prin prisma prevederilor art. 15 alin. (2) din Codul administrativ este exceptată prin lege, în sensul în care instituția anularea actului administrativ se aplică doar în privința actelor administrative individuale, nu și operațiunilor administrative.

Legea recunoaște că obiect al acțiunii poate fi doar actul administrativ și nesoluționarea unei cereri în termenul prescris. De asemenea, ar fi eronată concluzia precum că legalitatea faptelor și operațiunilor administrative este totalmente neglijată, or, instanța de contencios administrativ este în drept să se pronunțe, în limitele competenței sale, din oficiu sau la cerere și asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative, care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat.

Instanța va reține că soluționarea diverselor cereri în cadrul unei proceduri administrative, la caz, concursul la funcția de Procuror General și cererea lui Igor Demciucin privind recuzarea Președintelui CSP, Dumitru Obadă, este o pre-condiție, un element prealabil obligatoriu pe care Consiliul Superior al Procurorilor trebuie să îl îndeplinească.

După cum rezultă din actele dosarului, Igor Demciucin nu a contestat rezultatele concursului public de selectare a candidatului la funcția de Procuror General, la caz, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-157/2024 din 30 mai 2024.

Respectiv, Igor Demciucin invocând un drept vătămat al său personal prin acțiunea de contestare în parte a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024 „cu privire la cererea de recuzare a Președintelui CSP, Dumitru Obadă și a membrei CSP, Aliona Nesterov”, nu a contestat finalitatea procedurii administrative ”Concursul public de selectare a candidatului la funcția de Procuror General”.

Instanța de judecată nu poate reține argumentele reclamantului cu privire la pretinsa vătămare a drepturilor sale prin respingerea cererii privind recuzarea Președintelui CSP, Dumitru Obadă și excluderea acestuia de la organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror general, or, din cele constatate în paragrafele de mai sus, raportate la prevederile legale relevante speței, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024 reprezintă operațiune administrativă și nu poate fie separată de însăși actul administrativ individual emis, ca finalitate a procedurii administrative. 12

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că este contrară normelor legale, emiterea în cadrul unei și aceleiași proceduri administrative a două hotărâri judecătorești, or, principiul legalității indică expres că autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

În așa mod, legalitatea procedurii administrative se examinează în cadrul acțiunii în contencios administrativ privind anularea actului administrativ emis la finele procedurii administrative. În acest sens Completul de judecată reiterează că în cazul în care, o anumită persoană își manifestă dezacordul cu rezultatele activității administrative, sau a procedurii administrative, aceasta este în drept să-și apere drepturile sale prin intentarea unei acțiuni în contencios administrativ privind anularea actului administrativ emis, la caz să fie contestat actul administrativ care produce efecte juridice.

La caz, reclamantul nu poate invoca vătămarea unui drept al său printr- o operațiune administrativă, fără a contesta însăși actul administrativ individual defavorabil, hotărârea autorității publice prin care a fost desemnată câștigător al concursului public altă persoană decât reclamantul.

Constatările enunțate și descrise supra denotă faptul că, reclamantul nu poate revendica încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă, or, hotărârea nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024, a cărei anulare se solicită, constituie o operațiune administrativă, fiind susceptibilă contestării doar concomitent cu actul administrativ adoptat ulterior ce vizează rezultate concursului, premisă ce nu poate fi supusă controlului de legalitate prin prisma contenciosului administrativ.

În sensul celor relatate, instanța desprinde convingerea că, în sensul condițiilor prevăzute de lege ce urmează a fi întrunite de către un act administrativ pentru a produce efecte juridice, hotărârea 1-67/2024 din 22 februarie 2024, prin care a fost respinsă cererea privind recuzarea președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, și excluderea acestuia de la organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror general, reprezintă o manifestare a activității autorității publice conform competenței, care constituie o etapă a procedurii administrative îndreptate spre pregătirea emiterii unui act administrativ final, la caz, rezultatele concursului, care nu au fost contestate.

Instanța menționează că printre condițiile generale de legalitate ale actului administrativ se regăsește și cerința ca actul să fie emis în forma și procedura prevăzută de lege. Respectiv, la examinarea dezacordului 13 manifestat de persoana interesată, cu rezultatele activității administrative, reflectate într-un act administrativ emis, instanța de contencios administrativ va examina întreaga procedură administrativă desfășurată până la emiterea actului administrativ, verificând legalitatea tuturor operațiunilor administrative efectuate în cadrul acestei activități administrative.

În caz de contestare a actului administrativ emis la finele procedurii administrative, persoana lezată într-un drept al său, poate să conteste și operațiunile administrative, fapt prevăzut expres în art. 15 din Codul administrative.

Subsidiar, instanța relevă că deși, însăși Consiliul Superior al Procurorilor a indicat în hotărârea sa nr. 1-67/2024 din 22 februarie 2024, că aceasta poate fi atacată cu acțiune în contencios administrativ în termen de 10 zile la Curtea Supremă de Justiție, această mențiune nu presupune că, în speță, hotărârea contestată ar îmbracă forma unui act administrativ individual, conform art. 10 din Codul administrativ.

Prin prisma art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană, precum și prin prisma jurisprudenței Curții Europene, dreptul de acces la justiție nu poate fi absolut, el poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural, cât timp acestea sunt rezonabile și proporționale cu scopul urmărit.

În același context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându- se o proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guérin contra Franței, 29 iulie 1998, § 37).

Reieșind din cele expuse mai sus, instanța concluzionează că, acțiunea înaintată de Igor Demciucin împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ, nu corespunde exigențelor de admisibilitate, motiv din care urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Cât privește cererea lui Igor Demciucin de transmitere a prezentei cauze nr. 3d-24/24 spre conexare către cauza nr. 3d-62/23 (judecător raportor Ion Malanciuc), se reține că aceasta nu poate fi acceptată, odată ce se constată că condițiile impuse de prevederile art. 187 din Codul de procedură civilă, nu sunt întrunite.

Totodată, instanța ține să menționeze că, declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de contencios administrativ atât din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept. 14

În conformitate cu art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) și art. 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea lui Igor Demciucin de transmitere a prezentei cauze nr. 3d-24/24 spre conexare către cauza nr. 3d-62/23. Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Igor Demciucin împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 15