2ac-130/25 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Conflictul de competenta între doua judecatorii din jurisdictia diferitor curti de apel
2ac-130/25 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la conflictul negativ de competență dintre Judecătoria
Chișinău și Judecătoria Cahul,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
depusă de ÎCS Fabrica de vinuri și divinuri „Молдавский Стандарт” SRL,
ÎCS „Золотой аист” SRL, SRL „Natural Product”, SRL „Luxfarmol”, SRL
„Vinsnabtrest” împotriva Biroul Vamal Sud, terț Serviciul Vamal,
Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița”, privind
recunoașterea ilegalității refuzului tacit și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil
(Dosarul nr. 2ac-130/25
NR. PIGD 2-24094474-01-2cc-17042025)
Conflictul de competență între două judecătorii din jurisdicția diferitor curți
de apel.
30 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre
Judecătoria Chișinău. Sediul Râșcani și Judecătoria Cahul, sediul
Central
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 7 august 2024 ÎCS Fabrica de vinuri și divinuri „Молдавский
Стандарт” SRL, ÎCS „Золотой аист” SRL, SRL „Natural Product”, SRL
„Luxfarmol”, SRL „Vinsnabtrest” a depus la Judecătoria Cahul, sediul
Central, cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Sud, terț
Serviciul Vamal și Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița”,
privind recunoașterea ca ilegal a refuzului tacit al Biroului Vamal Sud de a
emite la cererea din 11 iunie 2024 și la cererea prealabilă din 12 iulie 2024,
actul administrativ de acordare a tratamentului tarifar preferențial mărfurilor
(serviciilor), importate/introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova de către orice agent economic de la reclamanți în cazurile și modul
prevăzute de Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful
vamal, până la data 1 ianuarie 2034; obligarea Biroului Vamal Sud de a emite
actul administrativ de acordare a tratamentului tarifar preferențial mărfurilor
(serviciilor), importate/introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova de către orice agent economic de la reclamanți în cazurile și modul
prevăzute de Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful
vamal, până la 1 ianuarie 2034.
Prin încheierea din 12 august 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul
Central, s-a transmis după competență la Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de ÎCS Fabrica de
vinuri și divinuri „Молдавский Стандарт” SRL, ÎCS „Золотой аист” SRL,
SRL „Natural Product”, SRL „Luxfarmol”, SRL „Vinsnabtrest” împotriva
Biroul Vamal Sud, terț Serviciul Vamal, Administrația Zonei
Antreprenoriatului Liber „Tvardița”, cu privire la obligarea emiterii actului
administrativ.
Prin încheierea din 14 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a constatat existența unui conflict negativ de competență între
Judecătorie Chișinău și Judecătoria Cahul. S-a transmis dosarul la Curtea
Supremă de Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de
competență. S-a suspendat examinarea cauzei până la soluționarea
conflictului negativ de competență.
1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 200 din Codul administrativ:
„Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui
definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței
competente să soluționeze conflictul de competență.
Conflictul de competență dintre două judecătorii din jurisdicția aceleiași curți de
apel se soluționează de către curtea de apel respectivă.
Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție.
Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,
printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 58 alin. (2) din Codul administrativ:
„Conflictele de competență pot fi:
a) pozitive – cînd două sau mai multe autorități publice se declară competente să
desfășoare o anumită activitate administrativă;
b) negative – cînd nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o
anumită activitate administrativă.”
Art. 191 alin. (1) din Codul administrativ:
„Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond
toate acțiunile în contencios administrativ.”
Art. 196 alin. (1) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei
rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă
contestată, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că
prevederile art. 200, alin. (3) din Codul administrativ stabilește competența
Curții Supreme de Justiție de a examina conflictul negativ de competență
apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Judecătoria Cahul, sediul
Central.
Materialele cauzei atestă că obiectul prezentului litigiu îl constituie
recunoașterea ca ilegal a refuzului tacit al Biroului Vamal Sud de a emite la
cererea din 11 iunie 2024 și la cererea prealabilă din 12 iulie 2024, actul
administrativ de acordare a tratamentului tarifar preferențial mărfurilor
(serviciilor), importate/introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova de către orice agent economic de la reclamanți în cazurile și modul
prevăzute de Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful
vamal, până la data 1 ianuarie 2034; obligarea Biroului Vamal Sud de a emite
actul administrativ de acordare a tratamentului tarifar preferențial mărfurilor
2
(serviciilor), importate/introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova de către orice agent economic de la reclamanți în cazurile și modul
prevăzute de Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful
vamal, până la 1 ianuarie 2034.
Conform art. 2 alin. (1) din Codul vamal, Organizarea și funcționarea
Serviciului Vamal se realizează în conformitate cu prevederile Legii
nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal.
Potrivit art. 5 alin.(1) și (2) din Legea nr.302 din 21.12.2017 cu privire
la Serviciul Vamal, Serviciul Vamal este o structură organizațională separată
în sistemul administrativ al Ministerului Finanțelor. Din Serviciul Vamal fac
parte: a) aparatul central; b) birourile vamale, ca subdiviziuni teritoriale
aflate în subordinea aparatului central; c) posturile vamale, ca subdiviziuni
teritoriale aflate în subordinea birourilor vamale.
În același timp, aliniatul (3) și (4) al articolului 5 din aceeași Lege,
statuează că, Serviciul Vamal este persoană juridică de drept public, care
dispune de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de cont
trezorerial și este finanțat de la bugetul de stat. Regulamentul privind
organizarea și funcționarea Serviciului Vamal și efectivul- limită al acestuia
se aprobă de către Guvern, la propunerea ministrului finanțelor. Structura de
ansamblu a Serviciului Vamal se aprobă de către ministrul finanțelor, iar
structura organizatorică a subdiviziunilor teritoriale ale Serviciului Vamal se
aprobă de către directorul acestuia.
Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă
reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a
contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică,
prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.
Reieșind din prevederile art. 7 din Codul administrativ, autoritate
publică se consideră orice structură organizatorică sau organ
instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în
regim de putere publică în scopul realizării unui interes public.
În același timp, regimul de putere publică este reglementat de art. 8
din Codul administrativ, care statuează că, reprezintă ansamblul
competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităților
publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică
obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.
Din normele legale citate supra rezultă indubitabil calitatea de
autoritate publică, în sensul legii, a Serviciului Vamal, cu obligații și drepturi
depline în exercitarea atribuțiilor sale în regim de putere publică în scopul
realizării interesului public ce vizează satisfacerea necesităților sociale
rezultate din implementarea politicii vamale, și asigurarea securității
economice a statului, în limita competențelor sale.
3
Totodată se reține că, activitatea birourilor vamale, care sunt organe
vamale în sensul Legii nr. 302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal,
de asemenea se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea legii,
în conformitate cu principiile legalității, imparțialității, nediscriminării,
profesionalismului, independenței, integrității, transparenței, obiectivității,
eficienței, loialității și responsabilității și toate rigorile impuse procedurii
administrative, având în competenta sa inclusiv atribuții de examinare a
petițiilor, cererilor, plângerilor, proceselor contravenționale etc., la nivelul
unităților administrativ-teritoriale. În exercitarea acestora, birourile vamale
colaborează cu societatea civilă, asigurând accesul la informațiile oficiale,
cu excepția celor cu accesibilitate limitată, publicarea pe pagina sa web
oficială a informațiilor cu caracter public și transparența procesului
decizional, în modul stabilit de legislație.
Deși, prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la
modificarea unor acte normative a fost modificat art. 5 din Legea nr. 302 din
21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul vamal, excluzându-se la alin. (2),
litera b), textul „cu personalitate juridică ” birourile vamale reprezintă în
continuare organe de drept care își desfășoară activitatea ca subdiviziuni
teritoriale, inclusiv cea administrativă, iau decizii ce produc efecte juridice
și răspund conform legii pentru acestea.
Birourile vamale exercită activitate administrativă la nivel de unități
administrativ teritoriale, ce este supusă controlului judecătoresc de către
instanțele judecătorești din aceleași unități administrativ-teritoriale, adică în
limita razei teritoriale în care organul vamal a desfășurat procedura
administrativă propriu-zisă, în sensul art. 6 din Codul administrativ.
Drept urmare, competentă de a examina cauza dată este instanța
judecătorească în a cărei rază teritorială își are sediul pârâtul Biroul Vamal
Sud, adică Judecătoria Cahul, sediul Central, întrucât potrivit datelor din
dosar, sediul biroului vamal respectiv se află în: or. Cahul, str. Prieteniei, 1.
Din considerentul că, un prim aspect al procesului echitabil este
înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de
competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Cahul, sediul Central,
la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. Or, prin prisma
art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării
procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,
cu excepțiile expres stabilite de lege.
În conformitate cu art.191 alin.(1), art. 200 alin.(3) și (4), și art. 230
din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
4
Constată competența Judecătoriei Cahul, sediul Centru, pentru
examinarea cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de ÎCS Fabrica de vinuri și divinuri
„Молдавский Стандарт” SRL, ÎCS „Золотой аист” SRL, SRL „Natural
Product”, SRL „Luxfarmol”, SRL „Vinsnabtrest” împotriva Biroul Vamal
Sud, terț Serviciul Vamal, Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber
„Tvardița”, privind recunoașterea ilegalității refuzului tacit și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil.
Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de ÎCS Fabrica de vinuri și divinuri „Молдавский
Стандарт” SRL, ÎCS „Золотой аист” SRL, SRL „Natural Product”, SRL
„Luxfarmol”, SRL „Vinsnabtrest” împotriva Biroul Vamal Sud, terț
Serviciul Vamal, Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița”,
privind recunoașterea ilegalității refuzului tacit și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil, se remite spre examinare Judecătoriei
Cahul, sediul Central.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
5