2ac-130/25 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Conflictul de competenta între doua judecatorii din jurisdictia diferitor curti de apel
2ac-130/25 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău și Judecătoria Cahul, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS Fabrica de vinuri și divinuri „Молдавский Стандарт” SRL, ÎCS „Золотой аист” SRL, SRL „Natural Product”, SRL „Luxfarmol”, SRL „Vinsnabtrest” împotriva Biroul Vamal Sud, terț Serviciul Vamal, Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița”, privind recunoașterea ilegalității refuzului tacit și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Dosarul nr. 2ac-130/25 NR. PIGD 2-24094474-01-2cc-17042025) Conflictul de competență între două judecătorii din jurisdicția diferitor curți de apel.
30 aprilie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău. Sediul Râșcani și Judecătoria Cahul, sediul Central Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Ion Malanciuc, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 7 august 2024 ÎCS Fabrica de vinuri și divinuri „Молдавский Стандарт” SRL, ÎCS „Золотой аист” SRL, SRL „Natural Product”, SRL „Luxfarmol”, SRL „Vinsnabtrest” a depus la Judecătoria Cahul, sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Sud, terț Serviciul Vamal și Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița”, privind recunoașterea ca ilegal a refuzului tacit al Biroului Vamal Sud de a emite la cererea din 11 iunie 2024 și la cererea prealabilă din 12 iulie 2024, actul administrativ de acordare a tratamentului tarifar preferențial mărfurilor (serviciilor), importate/introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova de către orice agent economic de la reclamanți în cazurile și modul prevăzute de Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, până la data 1 ianuarie 2034; obligarea Biroului Vamal Sud de a emite actul administrativ de acordare a tratamentului tarifar preferențial mărfurilor (serviciilor), importate/introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova de către orice agent economic de la reclamanți în cazurile și modul prevăzute de Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, până la 1 ianuarie 2034.
Prin încheierea din 12 august 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a transmis după competență la Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de ÎCS Fabrica de vinuri și divinuri „Молдавский Стандарт” SRL, ÎCS „Золотой аист” SRL, SRL „Natural Product”, SRL „Luxfarmol”, SRL „Vinsnabtrest” împotriva Biroul Vamal Sud, terț Serviciul Vamal, Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița”, cu privire la obligarea emiterii actului administrativ.
Prin încheierea din 14 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a constatat existența unui conflict negativ de competență între Judecătorie Chișinău și Judecătoria Cahul. S-a transmis dosarul la Curtea Supremă de Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență. S-a suspendat examinarea cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență. 1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
4. Art. 200 din Codul administrativ: „Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre două judecătorii din jurisdicția aceleiași curți de apel se soluționează de către curtea de apel respectivă. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 58 alin. (2) din Codul administrativ: „Conflictele de competență pot fi: a) pozitive – cînd două sau mai multe autorități publice se declară competente să desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – cînd nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă.”
Art. 191 alin. (1) din Codul administrativ: „Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ.”
Art. 196 alin. (1) din Codul administrativ: „Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
8. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că prevederile art. 200, alin. (3) din Codul administrativ stabilește competența Curții Supreme de Justiție de a examina conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Judecătoria Cahul, sediul Central.
Materialele cauzei atestă că obiectul prezentului litigiu îl constituie recunoașterea ca ilegal a refuzului tacit al Biroului Vamal Sud de a emite la cererea din 11 iunie 2024 și la cererea prealabilă din 12 iulie 2024, actul administrativ de acordare a tratamentului tarifar preferențial mărfurilor (serviciilor), importate/introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova de către orice agent economic de la reclamanți în cazurile și modul prevăzute de Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, până la data 1 ianuarie 2034; obligarea Biroului Vamal Sud de a emite actul administrativ de acordare a tratamentului tarifar preferențial mărfurilor 2 (serviciilor), importate/introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova de către orice agent economic de la reclamanți în cazurile și modul prevăzute de Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, până la 1 ianuarie 2034.
Conform art. 2 alin. (1) din Codul vamal, Organizarea și funcționarea Serviciului Vamal se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal.
Potrivit art. 5 alin.(1) și (2) din Legea nr.302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal, Serviciul Vamal este o structură organizațională separată în sistemul administrativ al Ministerului Finanțelor. Din Serviciul Vamal fac parte: a) aparatul central; b) birourile vamale, ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea aparatului central; c) posturile vamale, ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea birourilor vamale.
În același timp, aliniatul (3) și (4) al articolului 5 din aceeași Lege, statuează că, Serviciul Vamal este persoană juridică de drept public, care dispune de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de cont trezorerial și este finanțat de la bugetul de stat. Regulamentul privind organizarea și funcționarea Serviciului Vamal și efectivul- limită al acestuia se aprobă de către Guvern, la propunerea ministrului finanțelor. Structura de ansamblu a Serviciului Vamal se aprobă de către ministrul finanțelor, iar structura organizatorică a subdiviziunilor teritoriale ale Serviciului Vamal se aprobă de către directorul acestuia.
Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.
Reieșind din prevederile art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public.
În același timp, regimul de putere publică este reglementat de art. 8 din Codul administrativ, care statuează că, reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.
Din normele legale citate supra rezultă indubitabil calitatea de autoritate publică, în sensul legii, a Serviciului Vamal, cu obligații și drepturi depline în exercitarea atribuțiilor sale în regim de putere publică în scopul realizării interesului public ce vizează satisfacerea necesităților sociale rezultate din implementarea politicii vamale, și asigurarea securității economice a statului, în limita competențelor sale. 3
Totodată se reține că, activitatea birourilor vamale, care sunt organe vamale în sensul Legii nr. 302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal, de asemenea se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea legii, în conformitate cu principiile legalității, imparțialității, nediscriminării, profesionalismului, independenței, integrității, transparenței, obiectivității, eficienței, loialității și responsabilității și toate rigorile impuse procedurii administrative, având în competenta sa inclusiv atribuții de examinare a petițiilor, cererilor, plângerilor, proceselor contravenționale etc., la nivelul unităților administrativ-teritoriale. În exercitarea acestora, birourile vamale colaborează cu societatea civilă, asigurând accesul la informațiile oficiale, cu excepția celor cu accesibilitate limitată, publicarea pe pagina sa web oficială a informațiilor cu caracter public și transparența procesului decizional, în modul stabilit de legislație.
Deși, prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative a fost modificat art. 5 din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul vamal, excluzându-se la alin. (2), litera b), textul „cu personalitate juridică ” birourile vamale reprezintă în continuare organe de drept care își desfășoară activitatea ca subdiviziuni teritoriale, inclusiv cea administrativă, iau decizii ce produc efecte juridice și răspund conform legii pentru acestea.
Birourile vamale exercită activitate administrativă la nivel de unități administrativ teritoriale, ce este supusă controlului judecătoresc de către instanțele judecătorești din aceleași unități administrativ-teritoriale, adică în limita razei teritoriale în care organul vamal a desfășurat procedura administrativă propriu-zisă, în sensul art. 6 din Codul administrativ.
Drept urmare, competentă de a examina cauza dată este instanța judecătorească în a cărei rază teritorială își are sediul pârâtul Biroul Vamal Sud, adică Judecătoria Cahul, sediul Central, întrucât potrivit datelor din dosar, sediul biroului vamal respectiv se află în: or. Cahul, str. Prieteniei, 1.
Din considerentul că, un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Cahul, sediul Central, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. Or, prin prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
În conformitate cu art.191 alin.(1), art. 200 alin.(3) și (4), și art. 230 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 4 Constată competența Judecătoriei Cahul, sediul Centru, pentru examinarea cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS Fabrica de vinuri și divinuri „Молдавский Стандарт” SRL, ÎCS „Золотой аист” SRL, SRL „Natural Product”, SRL „Luxfarmol”, SRL „Vinsnabtrest” împotriva Biroul Vamal Sud, terț Serviciul Vamal, Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița”, privind recunoașterea ilegalității refuzului tacit și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS Fabrica de vinuri și divinuri „Молдавский Стандарт” SRL, ÎCS „Золотой аист” SRL, SRL „Natural Product”, SRL „Luxfarmol”, SRL „Vinsnabtrest” împotriva Biroul Vamal Sud, terț Serviciul Vamal, Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița”, privind recunoașterea ilegalității refuzului tacit și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, se remite spre examinare Judecătoriei Cahul, sediul Central. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.