2r-11/25 — repararea prejudiciului

La 14 iunie 2023, Vitalie Țurcan, reprezentat de avocat Iuliana Pascal, a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, solicitând constatarea faptului că utilizarea de către pârâți a mărcii comerciale nr.30758 a cărui titular este Vitalie Țurcan, constituie o încălcarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, interzicerea folosirii neautorizate de către pârâți a mărcii comerciale nr.30758 în scopul oferirii ori prestării serviciilor sub acest semn, utilizarea semnului pe documentele de afaceri și publicitate; utilizarea semnului în rețeaua internet, inclusiv în calitate de nume de domen, încasarea despăgubirilor materiale în mărime de 1% din încasările obținute de către pârâți pentru perioada folosirii neautorizate a mărcii comerciale nr.30758, în sumă de 5 271 de lei, obligarea pârâților să publice în presă pe cheltuiala lor dispozitivul hotărârii judecătorești în două publicații de circulație națională, încasarea despăgubirilor morale în mărime de 1% din încasările obținute de către pârâți pentru perioada folosirii neautorizate a mărcii comerciale nr.30758, în sumă de 5 271 de lei, încasarea cheltuielilor pentru întocmirea procesului-verbal de constatare a faptelor în mărime de 1 500 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10 000 de lei.

Prin hotărârea din 26 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Țurcan. S-a constatat faptul că utilizarea mărcii comerciale nr.30758 de către S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR” a constituit o încălcare a drepturilor exclusive asupra mărcii titularului Vitalie Țurcan. S-a interzis S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR” folosirea neautorizată a mărcii nr. 30758. S-a încasat în mod solidar de la S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. 1 „JADORE TUR” în beneficiul lui Vitalie Țurcan suma de 5 271 de lei, cu titlu de despăgubiri materiale, suma de 5 271 de lei, cu titlu de despăgubiri morale, suma de 1 500 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru întocmirea procesului-verbal de constatare a faptelor și suma de 10 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a încasat în mod solidar de S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR” în beneficiul statului Republica Moldova taxa de stat în mărime de 150 de lei.

La 14 noiembrie 2024, S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR” au depus cererea de apel motivată și dovezile de plată a taxei de stat și de timbru.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, corectată prin încheierea din 31 decembrie 2024 a Curții de Apel Centru, s- a restituit cererea de apel depusă de S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR” împotriva hotărârii din 26 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea din 05 august 2024 a Curții de Apel Chișinău. S-a remis în adresa apelanților cererea de apel cu toate documentele anexate.

În susținerea recursului au invocat dezacordul cu încheierea contestată, motivând că instanța de apel eronat a reținut că apelanții au recepționat la 31 octombrie 2024 copia încheierii din 05 august 2024, expediată la adresa indicată în cererea de apel, conform semnăturii aplicate pe cotorul avizului de recepție, fiind înștiințați legal despre termenul limită în care urmau să lichideze incidentele cererii de apel, nu s-au conformat în termenul stabilit de instanță și anume în termenul de 7 zile, din momentul recepționării încheierii pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite. Deși data concretă până la expirarea căreia trebuiau să înlăture neajunsurile, nu este menționată în motivarea încheierii contestate. Astfel, pentru elucidarea aspectului întrunirii de către încheierea contestată a condițiilor de proporționalitate și legalitate, se conturează două aspecte: dacă într-adevăr anume apelanții, prin intermediul persoanelor învestite de lege sau de alt act juridic cu atribuții de reprezentare, au recepționat copia încheierii din 05 august 2024 și la ce dată și dacă termenul acordat de instanță pentru înlăturarea neajunsurilor este unul rezonabil și suficient pentru a asigura îndeplinirea cerințelor și asigurarea accesului la justiție a societăților apelante. La caz, au indicat că scrisoarea prin care a fost expediată încheierea de înlăturare a neajunsurilor, nu a fost recepționată de către societățile apelante, iar avizul de recepție pe care instanța de apel își întemeiază soluția, nu a fost semnat de acestea, adică de administrator sau de careva persoane împuternicite ale acestora.

Totodată, inclusiv în apelul motivat au menționat că clădirea situată pe adresa mun. Chișinău, str. București, 41, este o clădire cu birouri unde activează mai multe întreprinderi, la moment pe această adresă își au sediul cel puțin 5 întreprinderi. Probabil scrisoarea enunțată a fost livrată de către factorul poștal uneia dintre societățile comerciale vecine care își desfășoară activitatea pe aceeași adresă, fiind ulterior transmisă de către administratorul clădirii către administratorul societăților apelante la 07 noiembrie 2024. Astfel, analizând concluziile instanței de apel în raport cu circumstanțele de drept, dar și cele de fapt, cât și în raport cu materialele pricinii, se poate constata că încheierea instanței de apel din 05 august 2024 nu a fost recepționată de către societățile apelante. Au luat cunoștință de încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel mult mai târziu, abia la 07 noiembrie 2024. Instanța de apel, la restituirea cererii de apel, a reținut faptul că a expediat copia încheierii din 05 august 2024 la adresa indicată în cererea de apel, însă acest fapt nu se confirmă de materialele pricinii. Conform adreselor indicate în cererea de apel și datelor din registrul electronic al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” își are sediul pe adresa: mun. Chișinău, sec. Centru, str. București, 41, ap.(of.) 3, iar S.R.L. „JADORE TUR” își are sediul pe 3 adresa: mun. Chișinău, sec. Centru, str. București, 41D, ap.(of.) 3, urmând ca ambelor societăți să le fi expediată copia încheierii conform sediului acestora, în temeiul rigorilor art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Recurenții au mai afirmat că în dispozitivul încheierii contestate este indicată greșit cauza civilă în care a fost declarat apelul restituit, constituind o încălcare a prevederilor 270 alin. (1) lit. c), f) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, au declarat că termenul de 7 zile oferit de instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor privind achitarea taxei de stat și celei de timbru, dar mai cu seamă de motivare a apelului, este unul disproporționat de mic în raport cu circumstanțele și complexitatea cauzei, dar și cu standardele în materie stabilite de legiuitor și de practica judiciară. Din totalitatea de 7 zile stabilite de către instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor, doar 5 zile sunt lucrătoare, care efectiv puteau fi utilizate de cele două societăți pentru achitarea taxelor și motivarea apelului. Caracterul disproporționat și abuziv al termenului acordat pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite prin încheierea din 05 august 2024 este evident și din faptul că însuși legiuitorul în legislația procesual civilă stabilește criterii și termene mult mai mari pentru întocmirea unor acte de procedură similare. Astfel, termenul pentru contestarea hotărârii primei instanțe, adică depunerea unei cereri de apel nemotivate este stabilit de lege de 30 zile de la pronunțarea dispozitivului, pe când la caz pentru motivarea acestui apel instanța stabilește un termen de câteva ori mai mic, de doar 7 zile. Aceeași situație este și în cauzele examinate în procedura contenciosului administrativ, în care prin lege este stabilit termenul de 30 zile pentru depunerea apelului motivat. Pentru contestarea unei încheieri în procedura civilă, legiuitorul a stabilit un standard de 15 zile, adică de două ori mai mare decât termenul stabilit de instanța de apel. Necesitatea asigurării de către instanțe a celerității procesului civil, nu poate fi realizată prin îngrădirea dreptului de acces la justiție, instanțele urmând a găsi un echilibru rezonabil între interesul public și dreptul părților în proces.

În circumstanțele constatate, în opinia recurenților, le-au fost lezate drepturile procedurale prevăzute de art. 56 din Codul de procedură civilă, fiind lipsiți de posibilitatea de a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime. Dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CtEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). În cazul Airey vs. Irlanda, Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție. Potrivit jurisprudenței 4 CtEDO, părților pe dosar le revine obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor de acces la justiție, însă, totodată, în conformitate cu principiile generale unanim recunoscute și normele dreptului internațional, instanța de judecată la fixarea termenului limită de înlăturare a neajunsurilor, precum și a celui de prezentare a părților în ședința de judecată urmează să țină cont de proporționalitatea raporturilor juridice legate de disponibilitatea părților și rolul judecătorului în procesul civil. Importanța acestui fapt este determinată de echilibrul care trebuie menținut între puterea pe care o deține partea și cea cu care este învestită instanța prin lege, în scopul de a exclude orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel încât să evite aplicarea sancțiunilor procedurale acolo unde este posibil. Încheierea contestată este una arbitrară, erorile comise de către instanța de apel au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, constituind un temei suplimentar de casare a acesteia.

Copia recursului declarat a fost expediată intimatului prin scrisoarea datată cu 15 ianuarie 2025 (f.d.150).

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 din Codul de procedură civilă: „(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 368 din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. (2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale. (3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.”

Art. 369 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).” 5

Art. 100 din Codul de procedură civilă: (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 112 din Codul de procedură civilă: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 115 din Codul de procedură civilă: „La cererea participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit, fiind aplicabil art.116.”

Art. 10 din Codul de procedură civilă: (1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. 6 (3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Art.183 din Codul civil: „(1) Persoana juridică are un sediu, indicat în actele de constituire. (2) Stabilirea și schimbarea sediului sînt opozabile terților din momentul înregistrării de stat. (3) Adresa poștală a persoanei juridice este cea de la sediu. Persoana juridică poate avea și alte adrese pentru corespondență. (4) Toate documentele și scrisorile intrate la sediu se consideră recepționate de către persoana juridică.”

Art. 427 din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

Din materialele cauzei civile rezultă că, la 20 mai 2024, S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR”, prin intermediul administratorului Tatiana Burlac, au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 26 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.87).

În contextul prevederilor art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prin încheierea din 05 august 2024, instanța de apel nu a dat curs cererii de apel depuse de S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR” și le-a acordat un termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii pentru prezentarea, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, a cererii de apel motivate pe suport de hârtie, în atâtea copii câți participanți la proces sunt, plus câte o copie pentru instanța de apel, a originalului dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 150 de lei și a originalului dovezii taxei de timbru în mărime de 200 de lei (f.d.106- 109). 7

Prin intermediul poștei terestre, cu scrisoare recomandată (f.d.110), instanța de apel a expediat apelanților S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR” la adresa din mun.Chișinău, str. București, nr. 41D, of.3, copia încheierii din 05 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, de altfel, adresa fiind reflectată în cererea de apel depusă prealabil ca fiind a S.R.L. „JADORE TUR” (f.d.87). Corespondența destinată apelanților a fost recepționată la 31 octombrie 2024 la adresa din mun.Chișinău, str. București, 41D, of.3, conform avizelor de recepție (f.d.112-113).

Prin încheierea din 19 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, corectată prin încheierea din 31 decembrie 2024 a Curții de Apel Centru, s- a restituit, în temeiul art. 369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de apel depusă de S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR” împotriva hotărârii din 26 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea din 05 august 2024 a Curții de Apel Chișinău. S-a remis în adresa apelanților cererea de apel cu toate documentele anexate (f.d.123-126, 131-133).

Din criticile aduse în recursul declarat, instanța de recurs identifică dezacordul recurenților cu încheierea contestată, motivat prin faptul că sediile apelanților sunt înregistrate la adrese diferite, iar avizele de recepție reținute de instanța de apel în confirmarea primirii copiei încheierii 05 august 2024 prin care nu s-a dat curs cererii de apel, au fost semnate de altă persoană decât destinatarul, despre încheierea enunțată au luat cunoștință doar la 07 noiembrie 2024, precum și că termenul de 7 zile pentru înlăturarea neajunsurilor indicate, acordat de instanță, este insuficient și disproporționat în raport cu termenele stabilite de legislația procesul civilă pentru întocmirea unor acte de procedură.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel drept urmare a neîndeplinirii în termen a indicațiilor din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

În context, instanța de recurs reiterează că în virtutea prevederilor art. 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a expediat S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR” la sediul ultimei din mun.Chișinău, str. București, 41D, ap. (of.) 3, indicat în cererea de apel, copia încheierii din 05 august 2024 prin care nu s-a dat curs cererii de apel, prin scrisoare recomandată, cu avize de recepție. Or, legislația în vigoare permite comunicare actelor procedurale emise prin orice mijloace care asigură recepționarea textului de către destinatar.

Referitor la alegațiile recurenților precum că au sedii diferite, S.R.L. „JADORE TUR” la adresa din mun.Chișinău, str. București, 41D, ap. (of.) 3, iar S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM”- mun.Chișinău, str. București, 8 41, ap. (of.) 3, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că într-adevăr conform extraselor din Registrul de stat al persoanelor juridice din 30 septembrie 2022 și din 26 aprilie 2023, existente la materialele cauzei (f.d.16,17) se atestă că S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” și S.R.L. „JADORE TUR” au sediile la adresele enunțate, iar codul poștal este identic MD-2012.

Totodată, aceleași extrase denotă că ambele societății apelante au același administrator, asociat și beneficiar efectiv-Tatiana Burlac (f.d.16,17). Mai mult, atât S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM”, cât și S.R.L. „JADORE TUR” au formulat apelul inițial la 20 mai 2024 în aceeași cerere, prin intermediul administratorului (f.d.87).

În atare circumstanțe, instanța de recurs nu exclude obligația instanței de apel de a comunica actele judecătorești ambelor societăți apelante la sediile acestora, însă acest aspect nu justifică afirmația recurenților precum că nu li s-a comunicat copia încheierii prin care nu s-a dat curs cererii de apel, în situația în care aceasta a fost trimisă inclusiv apelantului S.R.L. „JADORE TUR” la sediul din mun.Chișinău, str. București, 41D, ap. (of.) 3, reflectat în cererea de apel (f.d.87,110) și recepționată la adresa respectivă la 31 octombrie 2024, conform avizelor de recepție (f.d.111-112). Deși S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM” are sediul în mun.Chișinău, str. București, 41, ap. (of.) 3, însă avizul de recepție pe numele S.R.L. „S.V.R. CONSULTING PRIM”, care reflectă adresa identică cu cea a S.R.L. „JADORE TUR”, nu conține nicio mențiune precum că destinatarul nu se afla la adresa respectivă. Or, ambele avize de recepție deși conțin aceeași adresă, indică expres destinatarul, care este în ambele diferit.

În ceea ce vizează alegația recurenților precum că semnătura pe avizele de recepție nu ar fi efectuată de persoana împuternicită a destinatarilor, instanța de recurs notează că aceasta este lipsită de suport probant, or, trimiterile poștale fiind livrate la sediul S.R.L. „JADORE TUR” din mun.Chișinău, str. București, 41D, ap. (of.) 3, se consideră a fi recepționate de ultima. Or, conform art. 183 alin. (4) din Codul civil, toate documentele și scrisorile intrate la sediu se consideră recepționate de către persoana juridică.

La fel, nu este relevant argumentul recurenților precum că la adresa din mun.Chișinău, str. București, 41, se află o clădire cu birouri, în care activează mai multe întreprinderi, în condițiile în care trimiterile poștale au destinatari concreți. Or, acestea nu conțin doar adresa, însă și denumirea entității căreia i se livrează.

În altă ordine de idei, deși recurenții au declarat că au luat cunoștință la 07 noiembrie 2024 de încheierea instanței de apel din 05 august 2024 prin care nu s-a dat curs cererii de apel înaintate de aceștia, ultimii nu au solicitat în temeiul art. 115 din Codul de procedură civilă prelungirea termenului de procedură. Or, pe lângă faptul că au pretins că au aflat de încheierea enunțată 9 la 07 noiembrie 2024, au mai indicat că termenul de 7 zile acordat de instanță este insuficient pentru înlăturarea neajunsurilor și disproporționat în raport cu alte termene stabilite de legislația procesuală civilă pentru întocmirea anumitor acte de procedură, însă nu au făcut uz de pârghiile legale în vedere obținerii o prelungire a termenului de procedură acordat de instanță.

De altfel, argumentul recurenților precum că au luat cunoștință de încheierea instanței de apel doar la 07 noiembrie 2024 este declarativ, nefiind dovedit prin anumite înscrisuri. Însă, totodată, instanța de recurs reiterează că recurenții nu au fost lipsiți de dreptul de a solicita prelungirea termenului de procedură în vederea înlăturării neajunsurilor, prin formularea unei solicitări în acest sens către instanța de apel.

La fel, instanța de recurs apreciază ca fiind irelevantă critica recurenților privind lipsa în încheierea instanței de apel a datei concrete până la expirarea căreia trebuiau să înlăture neajunsurile, or, instanța de apel a acordat un termen de 7 zile de la recepționarea încheierii prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Iar art.110-art.116 din Codul de procedură civilă reglementează termenele de procedură, inclusiv modalitatea de calcul a termenului de procedură și expirarea acestuia.

Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Subsecvent, instanța ierarhic inferioară având la materialele cauzei avizele de recepție din 31 octombrie 2024 semnate, a stabilit că s-a realizat comunicarea actului judecătoresc apelanților prin care nu s-a dat curs cererii de apel și în termenul acordat nu au fost înlăturate neajunsurile. Or, instanța de apel a ținut cont de materialele existente la materialele cauzei civile, în special că nu au parvenit anumite solicitări de prelungire a termenului de procedură, fiind irelevantă critica recurenților referitor la caracterul disproporționat a termenului acordat de instanță în raport cu alte termene stabilite de legislația procesuală civilă.

De altfel, circumstanțele conturate supra confirmă intrarea trimiterilor poștale la sediul S.R.L. „JADORE TUR”, unul dintre apelanți. Mai mult, persoanele juridice apelante au același administrator, aspect reiterat supra. La fel, nu au fost prezentate anumite înscrisuri, care să confirme că recurenții s-au adresat oficiului poștal în vederea clarificării situației create, în special că au pretins că avizele de recepție nu ar fi fost semnate de destinatar sau persoana împuternicită în acest sens, deși se consideră intrate la sediul apelantului S.R.L. „JADORE TUR”.

Instanța de recurs reiterează că recurenții au cunoscut despre litigiul în cauza, precum și de hotărârea primei instanțe, împotriva căreia au exercitat calea de atac-apelul, prin depunerea apelului inițial la 20 mai 2024. Deși prevederile legii procedurale sunt exprese și certe în cazul declarării apelului, 10 precum și obligația apelanților de a se conforma prevederilor legale în acest sens, cuprinse în art.365 din Codul de procedură civilă, pentru a evita sancțiunile procedurale, apelanții înregistrând inițial apelul nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, au eludat de a se conforma normelor procedurale și de a depune cererea de apel motivată și dovezile de plată a taxelor de stat și de timbru, având în vedere natura litigiului.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună- credință de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Inițiind procedura de apel, apelantul urmează să se intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile trebuie să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.

Subsecvent, alegațiile recurenților nu pot determina casarea actului judecătoresc contestat, în situația în care circumstanțele conturate supra denotă că nevalorificarea drepturilor procedurale în termenul acordat de instanța de apel, le este imputabilă. De altfel, instanța de apel a întreprins măsurile prevăzute de legislația în vigoare în vederea comunicării actului procedural emis și acordarea posibilității apelanților de a-și valorifica drepturile procesuale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor sau, după caz, de instanță, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată constatarea instanței de apel precum că, apelanții nu au îndeplinit în termen indicațiile din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, ceea ce a determinat restituirea cererii de apel. Respectiv alegațiile recurenților nu justifică casarea încheierii contestate, în condițiile în care instanța de apel la adoptarea actelor judecătorești a ținut cont de materialele cauzei și prevederile legale pertinente. 11

În ceea ce vizează argumentul recurenților referitor la pretinsă eroare ce ține de cauza civilă examinată, comisă în dispozitivul încheierii din 19 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs reține că această a fost corectată prin încheierea din 31 decembrie 2024 a Curții de Apel Centru și viza obiectul litigiului (f.d.131-133).

Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurenții și-au neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procesuale în termenul acordat de instanță și nici nu au solicitat prelungirea acestuia.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „S.V.R. CONSULTING PRIM” și Societatea cu Răspundere Limitată „JADORE TUR”, reprezentate de avocatul Alexandru Goiman. Menține încheierea din 19 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, corectată prin încheierea din 31 decembrie 2024 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Țurcan împotriva Societății cu Răspundere Limitată „S.V.R. CONSULTING PRIM” și Societății cu Răspundere Limitată „JADORE TUR”, intervenienți accesorii Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Tatiana Burlac cu privire la repararea prejudiciului. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 12