2r-452/24 — contestarea încheierii executorului judecătoresc

La 27 iunie 2023, Gherghelaș Octavian a înaintat în instanța de judecată o cerere, în care a solicitat repunerea în termenul de înaintare a contestației și anularea încheierii executorului judecătoresc Arseni Vera nr. 132p/a-48r/23 din 12 iunie 2023 cu privire la stabilirea restanței la plata pensiei de întreținere în privința debitorului procedurii de executare Gherghelaș Octavian.

Prin încheierea din 6 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, a fost admisă contestația depusă de Gherghelaș Octavian, fiind anulată încheierea executorului judecătoresc Arseni Vera împotriva încheierii nr. 132p/a-48r/23 din 12 iunie 2023 privind stabilirea restanței la plata pensiei de întreținere.

La 1 decembrie 2023 de către executorul judecătoresc Arseni Vera, a fost contestată cu recurs încheierea instanței de fond.

Prin decizia din 23 februarie 2024 a Curții de Apel Cahul a fost admis recursul declarat de executorul judecătoresc Arseni Vera, s-a casat integral încheierea din 6 noiembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, pronunțată în cauza civilă intentată la contestația formulată de Gherghelaș Octavian cu privire la contestarea încheierii executorului judecătoresc.

La 24 mai 2024 avocatul Baran Victor în interesele lui Gherghelaș Octavian a depus cerere privind revizuirea deciziei din 23 februarie 2024 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea cererii de revizuire, cu casarea deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță.

Prin încheierea din 23 octombrie 2024 a Curții de Apel Cahul, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de reprezentantul lui Gherghelaș Octavian, avocatul Baran Victor, împotriva deciziei din 23 februarie 2024 a Curții de Apel Cahul.

La 7 noiembrie 2024, avocatul Baran Victor în interesele lui Gherghelaș Octavian, a declarat recurs împotriva încheierii din 23 octombrie 1 2024 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, cu admiterea cererii de revizuire.

În esență, a menționat examinarea cauzei în absența tuturor părților, iar unele nici nu au fost antrenate în proces. Acest fapt constituie temei expres de revizuire conform art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, iar ignorarea acestui fapt de către instanța de revizuire reprezintă o eroare gravă.

În plus, subliniază că procesul de judecată la care au participat părțile a avut loc în afara termenului legal, iar instanțele au ignorat acest fapt, admițând recursul fără o motivare temeinică.

Art. 449 din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii Moldova cu privire la depunerea unei cereri din care se deduce existența unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice privind corectitudinea soluției din hotărârea atacată; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.” 2

Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează să fie respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive:

În conformitate cu prevederile Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac și este guvernată de reguli speciale, prevăzute expres de legiuitor la art. 449 din Codul de procedură civilă. Aceasta poate fi utilizată doar în cazuri excepționale, determinate în mod exhaustiv de lege, pentru a asigura stabilitatea raporturilor juridice și a proteja dreptul la un proces echitabil.

Revizuirea are ca scop retractarea unei hotărâri definitive numai în situații în care există dovezi clare privind vicii fundamentale care afectează substanța soluției adoptate. Or, simplul dezacord cu soluția anterioară nu poate justifica desființarea unei hotărâri irevocabile.

În cererea de recurs, recurenta a reiterat argumentele formulate anterior, invocând că instanța a emis o hotărâre în absența părților și cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Cu toate acestea, instanța de revizuire a constatat corect că temeiurile invocate nu influențează în mod determinant soluția litigioasă, astfel cum se cere conform art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Astfel, revizuirea nu poate servi drept un recurs camuflat pentru a rediscuta fondul cauzei sau pentru a exprima un dezacord cu decizia din 23 februarie 2024. Lipsa unor circumstanțe noi, fundamentale și convingătoare justifică încheierea de inadmisibilitate emisă de instanța de revizuire.

Curtea de Apel Cahul a aplicat în mod corect principiul securității raporturilor juridice, consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv în cauzele „Brumărescu vs. România” și „Roșca vs. Moldova”, care statuează că o soluție definitivă nu trebuie rediscutată decât în situații excepționale. Admiterea unei revizuiri fără temei legal ar conduce la instabilitate juridică, încălcând prevederile art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 3

Argumentele precum că, greșit nu au fost atrase în proces persoane a căror interese au fost lezate prin hotărâre, nu pot fi reținute ca întemeiate, deoarece, prin emiterea deciziei Curții de Apel Cahul la 23 februarie 2024, fără a fi atrași în proces copilul și executorul judecătoresc Doagă Natalia, care s-a preocupat cu executare până la executorul judecătoresc Arseni Vera, nicicum nu au fost atinse careva drepturi a acestor persoane. Cu atât mai mult că, instanța de recurs nici nu s-a expus asupra drepturilor acestor persoane, fiind examinată doar legalitatea acțiunilor executorului judecătoresc Arseni Vera la executarea hotărârii instanței de judecată de încasare a unor sume bănești de la Gherghelaș Octavian în beneficiul Valentinei Gherghelaș.

Având în vedere că încheierea din 23 octombrie 2024 a fost adoptată în conformitate cu prevederile legale și că temeiurile invocate nu justifică admiterea recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Baran Victor în numele și interesele lui Gherghelaș Octavian, urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Baran Victor în numele și interesele lui Gherghelaș Octavian. Menține încheierea din 23 octombrie 2024 a Curții de Apel Cahul, emisă în cauza civilă intentată la contestația formulată de formulată Gherghelaș Octavian cu privire la contestarea încheierii executorului judecătoresc. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 4