2r-204/24 — înregistrarea dreptului de proprietate

La 26 august 2022, Veronica Bodrug a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Elat Neocons”, intervenienți accesorii IP „Agenția Servicii Publice” și Tatiana Melinte, cu privire la înregistrarea dreptului de proprietate.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis acțiunea.

La 11 ianuarie 2024, lichidatorul SRL „Elat Neocons”, Manalati Tair, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea ei, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelantei cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu toate actele anexate, ca fiind depusă înafara termenului legal, iar apelanta nu solicită repunerea în termen.

La 16 aprilie 2024, lichidatorul SRL „Elat Neocons”, Manalati Tair, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Respectiv, recurentul a argumentat că, nefiind expirate termenele, nu era necesară o cerere de repunere în termen pentru apel. 1

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1-3) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art.116 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă: 2 „Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural”.

Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează să fie respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive:

Dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost pronunțat la data de 11 decembrie 2023. Conform art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

În speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă din ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului, respectiv 12 decembrie 2023. Conform prevederilor art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ziua în care evenimentul sau momentul determinant al curgerii termenului are loc nu se ia în calcul. Astfel, termenul de 30 de zile a expirat la 10 ianuarie 2024, ultima zi din acest interval fiind inclusă conform regulii generale prevăzute de Codul de procedură civilă. 3

Recurentul a susținut că Decizia Consiliului pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău nr. 9 din 8 ianuarie 2024, ar fi sistat activitatea Judecătoriei Chișinău în zilele de 8-10 ianuarie 2024 și, astfel, ar fi fost prelungit termenul de apel până la 11 ianuarie 2024. Totuși, Completul reține că reglementările deciziei menționate nu au efect asupra calculului termenelor procedurale stabilite de lege, în absența unei dispoziții legale exprese care să prevadă această prelungire. În cazul de față, decizia menționată nu modifică dispozițiile imperative ale art. 362 din Codul de procedură civilă, iar termenul legal de 30 de zile a expirat la data de 10 ianuarie 2024.

Prin urmare, apelul declarat la data de 11 ianuarie 2024 este vădit tardiv, fiind depus în afara termenului procedural prevăzut de lege. Iar, nerespectarea termenului atrage consecințele prevăzute de art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, respectiv restituirea cererii de apel.

Totodată, Completul menționează că la caz recurentul nu a formulat o cerere de repunere în termen. Conform art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie cererea de apel depusă tardiv, dacă partea nu solicită repunerea în termen. Recurentul avea obligația procesuală de a demonstra un motiv temeinic pentru întârziere și de a solicita în mod expres repunerea în termen, conform prevederilor art. 113 și 116 din Codul de procedură civilă.

Prin jurisprudența sa constantă CtEDO subliniază importanța principiului diligenței în protecția drepturilor procesuale. Părțile sunt obligate să se informeze cu privire la desfășurarea procesului și să acționeze cu bună-credință. În acest caz, apelanta, reprezentată de lichidatorul său, avea cunoștință de hotărârea instanței de fond și a avut posibilitatea reală de a declara apel în termenul legal. Nerespectarea acestei obligații procesuale nu poate fi justificată prin invocarea unor circumstanțe ce țin de sistarea activității unor instituții publice instituite de o comise pentru situații excepționale.

Conform art. 10 alin. (1) și art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, nerespectarea termenelor atrage sancțiuni procedurale, inclusiv decăderea din dreptul de a efectua actul procedural. Aplicarea acestor sancțiuni este justificată pentru a asigura disciplina procesuală și securitatea raporturilor juridice.

Având în vedere cele menționate, Completul consideră că recurentul nu a demonstrat motive întemeiate care să justifice depășirea termenului procedural și nici nu a formulat o cerere de repunere în termen a cererii de 4 apel conform cerințelor legale. În aceste condiții, recursul urmează a fi respins ca neîntemeiat, iar încheierea contestată urmează a fi menținută.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Elat Neocons”, Manalati Tair. Menține încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Veronica Bodrug împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Elat Neocons”, intervenienți accesorii Instiuția Publică „Agenția Servicii Publice” și Tatiana Melinte, cu privire la înregistrarea dreptului de proprietate. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5