2ac-464/24 — apararea onoarei, demintatii si reputatiei profesionale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- apararea onoarei, demintatii si reputatiei profesionale
- Temei legal
- temeiul de stramutare prevazut la art. 43 alin.2, lit. f
2ac-464/24 — apararea onoarei, demintatii si reputatiei profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
ÎNCHEIERE
cu privire la respingerea cererii de strămutare a cauzei de la
Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Evghenia Guțul împotriva lui Igor Grosu, Președintele
Parlamentului Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei,
demnității și reputației profesionale,
(Dosarul nr. 2ac-464/24
NR. PIGD 2-24063764-01-2ac-28112024)
Incidența temeiului de strămutare prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. f) din
Codul de procedură civilă, potrivit căruia nepărtinirea judecătorilor ar
putea fi știrbită de calitatea participanților la proces
23 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea privind strămutarea cauzei de la
Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad, depusă
de Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 11 iunie 2024, Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA
Găgăuzia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Grosu,
Președintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei,
demnității și reputației profesionale.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 iunie 2024, s-
a refuzat în primirea cererii înaintată de Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al
UTA Găgăuzia împotriva lui Grosu Igor, Președintele Parlamentului Republicii
Moldova cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. S-
a explicat deponentului faptul că nu se admite o nouă adresare în judecată a
aceleiași părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.
Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, la data de 2 iulie 2024
prin intermediul oficiului poștal, Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA
Găgăuzia, a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul
Central din 17 iunie 2024, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea
încheierii instanței de fond, cu emiterea unei decizii prin care să fie remisă cauza
la rejudecare în instanța de fond.
Potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza a fost repartizată spre
examinare în ordine de recurs, judecătorului Ana Panov în mod automat-
aleatoriu la 29 iulie 2024.
Prin Încheierea din 1 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat
curs cererii de recurs depusă de Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA
Găgăuzia. S-a comunică recurentei Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al
UTA Găgăuzia, despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de timbru
în mărime de 200 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile
calendaristice calculat din momentul comunicării prezentei încheieri. S-a
explicat recurentei Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia, că
în caz dacă nu va lichida neajunsul indicat, cererea de recurs va fi restituită
La 21 noiembrie 2024, Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA
Găgăuzia, a depus, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă,
cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță
egală în drept.
1
În motivarea cererii a indicat că are îndoieli cu privire la obiectivitatea și
imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău motiv pentru care intervine
cu prezenta cerere de strămutare a acțiunii într-o altă instanță egală în grad.
Strămutarea este, prin urmare, remediul procesual reglementat de CPC în
vederea înlăturării situațiilor care pun în pericol desfășurarea normală a
procesului judiciar datorită unor stări de fapt neconvenabile existente la locul
unde urmează să fie judecata acțiunea care face obiectul acelui proces.
A susținut că necesitatea strămutării cauzei este dictată de faptul că nici
unul din aceste scopuri nu poate fi realizat pe motivul existenței unei suspiciuni
colective de imparțialitate a magistraților acestei instanțe, ori presiunea politică
în privința dosarelor îndreptate contra reclamantă există permanent, inclusiv prin
mass-media.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„ Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la
proces”.
Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„ Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f), și g) se efectuează de
către instanța ierarhic superioară a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea
depusă de Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia cu privire la
strămutarea cauzei civile, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază cererea ca neîntemeiată, din motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prezenta
cauză civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Evghenia
Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia împotriva lui Igor Grosu,
Președintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei,
demnității și reputației profesionale, se află în procedura Curții de Apel Chișinău,
drept urmare a examinării cererii de recurs depuse de Evghenia Guțul,
Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de legislația
procesuală civilă și bazată pe argumente plauzibile, probe ce confirmă temeinicia
cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei care ar permite constatarea
acestui fapt ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea drepturilor
procesuale ale părților.
2
Raportând la caz prevederile normei enunțate supra la circumstanțele
cauzei, Completul de judecată apreciază neîntemeiat motivul invocat în cererea
depusă de Evghenia Guțul, precum că există riscul ca judecătorii să nu fie
imparțiali, deoarece poate fi pusă în pericol desfășurarea normală a procesului
judiciar, or, acesta poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în prevederile
art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată reține că, simplele bănuieli nu pot motiva eventuala
părtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei, în situația
în care judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire
a justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii sunt independenți,
imparțiali și inamovibili și se supun numai legii, iau decizii în mod independent
și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni,
amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități,
inclusiv judiciare.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare
caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica
îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că
sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de
circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui
temei de admitere a cererii de strămutare.
În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie
imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau
părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o
abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau
interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă,
determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială
legitimă în acest sens. În situația în care într-o anumită cauză există motive
legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor
care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce
este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Evghenia Guțul,
cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, cauza
urmând a fi restituită la Curtea de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 269-270 din Codul
de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Evghenia Guțul, cu privire la strămutarea
examinării cererii de strămutare a cauzei, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă
instanță de judecată egală în grad.
3
Se remite la Curtea de Apel Chișinău, cauza civilă intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Evghenia Guțul împotriva lui Igor Grosu,
Președintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei,
demnității și reputației profesionale, pentru examinare în ordine de recurs.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
4