2ac-464/24 — Apărarea onoarei, demintatii și reputației profesionale

La data de 11 iunie 2024, Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 iunie 2024, s- a refuzat în primirea cererii înaintată de Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia împotriva lui Grosu Igor, Președintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. S- a explicat deponentului faptul că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, la data de 2 iulie 2024 prin intermediul oficiului poștal, Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia, a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 17 iunie 2024, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea încheierii instanței de fond, cu emiterea unei decizii prin care să fie remisă cauza la rejudecare în instanța de fond.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza a fost repartizată spre examinare în ordine de recurs, judecătorului Ana Panov în mod automat- aleatoriu la 29 iulie 2024.

Prin Încheierea din 1 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de recurs depusă de Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia. S-a comunică recurentei Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia, despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile calendaristice calculat din momentul comunicării prezentei încheieri. S-a explicat recurentei Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia, că în caz dacă nu va lichida neajunsul indicat, cererea de recurs va fi restituită

La 21 noiembrie 2024, Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia, a depus, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în drept. 1

În motivarea cererii a indicat că are îndoieli cu privire la obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău motiv pentru care intervine cu prezenta cerere de strămutare a acțiunii într-o altă instanță egală în grad. Strămutarea este, prin urmare, remediul procesual reglementat de CPC în vederea înlăturării situațiilor care pun în pericol desfășurarea normală a procesului judiciar datorită unor stări de fapt neconvenabile existente la locul unde urmează să fie judecata acțiunea care face obiectul acelui proces.

A susținut că necesitatea strămutării cauzei este dictată de faptul că nici unul din aceste scopuri nu poate fi realizat pe motivul existenței unei suspiciuni colective de imparțialitate a magistraților acestei instanțe, ori presiunea politică în privința dosarelor îndreptate contra reclamantă există permanent, inclusiv prin mass-media.

Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „ Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f), și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prezenta cauză civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia împotriva lui Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, se află în procedura Curții de Apel Chișinău, drept urmare a examinării cererii de recurs depuse de Evghenia Guțul, Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de legislația procesuală civilă și bazată pe argumente plauzibile, probe ce confirmă temeinicia cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei care ar permite constatarea acestui fapt ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale ale părților. 2

Raportând la caz prevederile normei enunțate supra la circumstanțele cauzei, Completul de judecată apreciază neîntemeiat motivul invocat în cererea depusă de Evghenia Guțul, precum că există riscul ca judecătorii să nu fie imparțiali, deoarece poate fi pusă în pericol desfășurarea normală a procesului judiciar, or, acesta poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată reține că, simplele bănuieli nu pot motiva eventuala părtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei, în situația în care judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii, iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens. În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Evghenia Guțul, cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, cauza urmând a fi restituită la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Evghenia Guțul, cu privire la strămutarea examinării cererii de strămutare a cauzei, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad. 3 Se remite la Curtea de Apel Chișinău, cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Evghenia Guțul împotriva lui Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, pentru examinare în ordine de recurs. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 4