2ac-421/24 — Contestarea actului administrativ

La 16.01.2023 Gorgos Veronica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitînd anularea deciziilor nr. 522/4250 din 26.10.2022 și nr. 754/285 din 22.12.2022.

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s- a admis cererea de chemare în judecată a Veronicăi Gorgos. S-au anulat deciziile nr. 522/4250 din 26.10.2022 și nr. 754/285 din 22.12.2022ale Serviciului Fiscal de Stat.

Invocând dezacordul cu soluția instanței de fond, la 07 martie 2024 Serviciul Fiscal de Stat a depus apel împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

La 15 martie 2024 cauza nominalizată a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în ordine de apel judecătorului raportor Angela Braga (f.d. 187).

La data de 30 octombrie 2024, Gorgos Veronica, reprezentată de avocatul Jarovlea Veaceslav, a depus la Curtea de Apel Chișinău o cerere, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat strămutarea prezentei cauze de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad (f.d. 241).

În motivarea cererii, Gorgos Veronica, reprezentat de avocatul Jarovlea Veaceslav, a indicat că Curtea de Apel Chișinău prin decizia nr. 3r-115/23 din 27.04.2023 a admis recursul SFS și a anulat încheierea din 23 februarie 2023 emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins cererea Veronicăi Gorgos privind suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil, ceea ce în opinia, Veonică Gorgos trezește suspiciunii de imparțialitate și susținerea tacită a SFS a tuturor magistraților Curții de Apel Chișinău.

Art. 192 alin. (1) din Codul administrativ: „Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se instituie complete de judecători.”

Art. 193 alin. (2) din Codul administrativ: „Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”

Art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă: „Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

Art. 198 alin. (3) din Codul administrativ: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Art. 37 din Codul administrativ: „La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de judecată competente și judecătorii competenți sânt independenți și se supun numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.”

Art. 197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Art. 214 alin. (1) din Codul administrativ „Suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente suspendarea executării actului administrativ individual pînă la înaintarea acțiunii în contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în termenul stabilit la art.172 alin.(3)”.

Gorgos Veronica a solicitat, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, invocând că Curtea de Apel Chișinău prin decizia nr. 3r-115/23 din 27.04.2023 a admis recursul SFS și a anulat încheierea din 23 februarie 2023 emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins cererea Veronicăi Gorgos privind suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil, ceea ce în opinia, Veonică Gorgos trezește suspiciunii de imparțialitate și susținerea tacită a SFS a tuturor magistraților Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentul formulat pentru strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, în conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, nu poate fi reținut. Întrucât prezenta cauză și incidentele procedurale ce pot apărea în timpul examinării acesteia sunt reglementate exclusiv de prevederile Codului administrativ.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că art. 198 alin. (3) din Codul administrativ stabilește în mod exhaustiv temeiurile pentru strămutarea unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta de același grad.

Astfel, legiuitorul a prevăzut în mod limitativ circumstanțele care pot justifica strămutarea cauzei. În cererea depusă de Gorgos Veronica, argumentele invocate nu se încadrează în niciuna dintre circumstanțele enumerate în art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, ceea ce înseamnă că cererea de strămutare nu este întemeiată conform prevederilor legale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, potrivit sensului logico-juridic al art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad este posibilă doar atunci când, din cauza recuzării sau abținerii unuia sau mai multor judecători ori din alte motive bine întemeiate, nu este posibilă înlocuirea judecătorilor, sau atunci când, din circumstanțe excepționale, instanța nu poate funcționa pentru o perioadă îndelungată.

În condițiile speței, nu sunt identificate circumstanțe excepționale care să împiedice Curtea de Apel Chișinău să funcționeze pe o perioadă îndelungată, și nici motive care să facă imposibilă substituirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău pentru formarea unui complet care să examineze această cauză de contencios administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun să evidențieze prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, conform cărora un judecător trebuie să se abțină de la soluționarea oricărui dosar dacă constată că nu îl poate judeca într-o manieră imparțială sau dacă un observator rezonabil ar putea percepe că imparțialitatea sa este afectată. Printre aceste situații, fără ca lista să fie exhaustivă, se numără: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau prejudecată reală față de una dintre părți, cunoaște personal fapte relevante pentru proces, a fost anterior avocat sau martor în dosar, sau cazul în care judecătorul ori un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Astfel, având în vedere circumstanțele speței și argumentele formulate în susținerea cererii de strămutare a cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, pe baza materialelor din dosar, că niciunul dintre judecătorii din completul Curții de Apel Chișinău, căruia i-a fost repartizată cauza spre examinare în apel, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, pentru a asigura dreptul participanților la un proces imparțial în contencios administrativ, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 202 din Codul administrativ dreptul participanților la proces de a depune o cerere de recuzare. Acest drept poate fi exercitat în temeiul prevederilor din art. 49 și 50 ale aceluiași cod, care stabilesc motivele pentru care un judecător poate fi considerat incompatibil sau poate fi recuzat. Aceste prevederi asigură un cadru legal pentru protejarea dreptului la un proces echitabil și imparțial, contribuind astfel la menținerea încrederii în sistemul judiciar și garantând că nicio parte nu este dezavantajată din cauza unei posibile părtiniri a judecătorului.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că legislația în vigoare oferă participanților la proces mecanisme adecvate pentru a solicita recuzarea unui judecător, în situațiile în care există motive justificate de îndoială privind imparțialitatea acestuia.

În acest context, completul de judecată observă că, din documentele cauzei, reiese clar că aceste mecanisme nu au fost utilizate de către Gorgos Veronica.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că nu are dreptul de a substitui voința imperativă a legiuitorului, reflectată în normele de procedură administrativă, pentru a admite un demers lipsit de temeinicie.

Simple presupuneri invocate de o parte într-un proces, fără dovezi clare sau argumente întemeiate, nu sunt suficiente pentru a justifica strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. În cadrul legal, schimbarea instanței competente să examineze o cauză este o măsură excepțională, aplicabilă doar atunci când există motive bine întemeiate care pun la îndoială imparțialitatea sau capacitatea de a judeca obiectiv a judecătorilor desemnați inițial.

Legislația prevede că astfel de cereri de strămutare trebuie susținute de dovezi clare privind lipsa de imparțialitate sau de circumstanțe excepționale care împiedică completul desemnat să examineze obiectiv cazul. Simpla suspiciune sau percepția subiectivă a uneia dintre părți nu poate fi considerată un temei juridic suficient, întrucât, dacă ar fi acceptate astfel de argumente fără fundament solid, s-ar crea un precedent periculos. Astfel, orice parte nemulțumită ar putea solicita strămutarea procesului, ceea ce ar afecta stabilitatea sistemului judiciar și ar împiedica funcționarea eficientă a instanțelor.

Prin urmare, pentru a menține integritatea procesului judiciar și pentru a respecta competențele instanțelor desemnate, este esențial ca cererile de strămutare să fie întemeiate pe motive reale și demonstrabile. Fără un temei solid, instanța competentă rămâne aceea care a fost desemnată inițial pentru a judeca speța.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Gorgos Veronica, reprezentată de avocatul Jarovlea Veaceslav cu cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanță de judecată egală în grad.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Gorgos Veronica, reprezentată de avocatul Jarovlea Veaceslav cu cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad. Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gorgos Veronica împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actului administrativ, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinare în ordine de apel, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă