3ra-1017/23 — anularea actelor administrative

3ra-1017/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului depus de Igor Churoșca,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Igor Chiroșca împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

persoane terțe ÎI „Sîrbu Taivi” SRL „Basconlux” și Iuliana Chiroșca privind

anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1017/23

NR. PIGD 2-20062040-01-3ra-10102023)

Un act administrativ poate fi anulat numai dacă și sub condiția de a se dovedi

că a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori într-un interes legitim

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

30 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursului depus de Igor Chiroșca

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei municipiului

Chișinău, Consiliul municipiului Chișinău, persoane terțe ÎI „Sîrbu Taivi”

SRL „Basconlux” și Iuliana Chiroșca prin care a solicitat anularea deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 10/32-5 din 09 decembrie 2014 cu privire

la restabilirea relațiilor funciare de arendă a unui lot de pământ din str.

Nicolae Milescu Spătarul cu ÎI „Știrbu Taivi” și anularea contactului de

arendă nr. 6612/2015 din 26 ianuarie 2015 încheiat între Primăria

municipiului Chișinău și ÎI „Știrbu Taivi”, ca fiind emise cu încălcarea

legislației în vigoare

imobil cu nr. cadastral XXXX amplasat în mun. Chișinău, str. XXXX.

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pronunțată în cauza civilă la

acțiunea depusă de Ion Potlog, Iuliana Chiroșca, Grigore Chiroșca și Teodora

Chiroșca împotriva Primăriei mun. Chișinău Consiliul mun. Chișinău,

Agenției pentru Supraveghere Tehnică privind anularea certificatului de

urbanism, anularea autorizației de construire, anularea procesului-verbal de

recepție a lucrărilor de construcție, constatarea faptului ce are valoare

juridică, demolarea construcției și constatarea încălcării dreptului la

proprietate și a dreptului la respectarea vieții private și de familie, s-a dispus

atragerea lui Igor Chiroșca în calitate de terț.

a depistat existenta în dosar a unor acte administrative ilegale cum ar fi:

decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 10/32-5 din 09 decembrie 2014 cu

privire la restabilirea relațiilor funciare de arendă a unui lot de pământ din

str. Nicolae Milescu Spătarul cu ÎI „Știrbu Taivi” și contractul de arendă nr.

6612/2015 din 06 ianuarie 2015 încheiat între Primăria mun. Chișinău și ÎI

„Știrbu Taivi”.

1

Consiliul mun. Chișinău prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului

mun. Chișinău nr. 10/32-5 din 09 decembrie 2014 cu privire la restabilirea

relațiilor funciare de arendă a unui lot de pământ din str. Nicolae Milescu

Spătarul cu ÎI „Știrbu Taivi” și anularea contractului de arendă nr. 6612/2015

încheiat între Primăria mun. Chișinău și ÎI „Știrbu Taivi”, ca fiind emise cu

încălcarea legislației în vigoare, însă, în termenul legal de 15 zile, nu a primit

nici un răspuns de la administrația publică locală.

XXXX care se află în imediata apropiere a blocului locativ în care este

amplasat apartamentul ce îi aparține cu drept de proprietate, au început

lucrările de construire a unui complex rezidențial.

20.09.2019, efectuat de expertul Valeriu Ivanov se constată că construcțiile

complexului rezidențial de pe terenul cu nr. cadastral XXXX din str. Nicolae

XXXX, afectează nivelul stării sanitare de însorire iluminat natural a

apartamentului XX cu nr. cadastral XXXX din str. XXXX și din aceste

considerente, influența provenită de la construcțiile amplasate pe terenul cu

nr. cadastral XXXX împiedică folosirea normală a bunului imobil ce îi

aparține cu drept de proprietate.

decembrie 2014 și contractul de arendă nr. 6612/2015 din 26 ianuarie 2015

a luat cunoștință în cadrul examinării unui alt proces civil, intentat împotriva

Primăriei și Consiliului mun. Chișinău privind anularea certificatului de

urbanism, autorizației de construire, demolarea construcției, etc. (dosar nr.

3-2753/2019).

indicate expres în Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 428/15 din

04 august 2015 și Autorizația de construire nr. 380-c/16 din 22 decembrie

2016, care au fost contestate prin acțiunea în care a fost atras în calitate de

terț, unde printre altele se solicită și demolarea construcției, în calitate de

remediu de bază în vederea repunerii părților în poziția anterioară.

construire pe terenul cu nr. cadastral XXXX au stat decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 10/32-5 din 09 decembrie 2014 și contractul de arendă nr.

6612/2015 din 26 ianuarie 2015 care au fost emise cu încălcarea flagrantă a

legislației în vigoare, consideră reclamantul că, acestea urmează a fi anulate,

iar interesul său rezidă în apărarea dreptului de proprietate și protecție a vieții

private și de familie garantate de Protocolul 1 art. 1 și art. 8 CEDO, or,

2

depunerea acțiunii în nulitate a autorizației de construire și a certificatului de

urbanism, precum și de demolare a construcțiilor neautorizate de pe terenul

cu nr. cadastral XXXX este o dovadă suficientă a „pretinsului drept încălcat”

din prezenta acțiune.

încalcă în mod evident drepturile sale, or, dacă nu ar fi existat aceste două

acte administrative ilegale, Primăria mun. Chișinău nu ar fi emis Certificatul

de urbanism pentru proiectare nr.428/15 din 04 august 2015 și Autorizația

de construire nr. 380-c/16 din 22 decembrie 2016, în baza cărora a fost

edificat complexul rezidențial.

contestat se constată că, acestea au fost emise anume în scopul obținerii

actelor permisive (certificatului de urbanism și autorizației de construire) în

vederea edificării complexului rezidențial, interesul reclamantului fiind de a-

și apăra dreptul de proprietate prin anularea tuturor actelor administrative

ilegale care au dus la ridicarea complexului a cărui existentă aduce atingere

drepturilor materiale ale acestuia.

Chișinău nr. 10/32-5 din 09 decembrie 2014 și contractului de arendă nr.

6612/2015 din 06 ianuarie 2015, se va constata odată în plus ilegalitatea

Certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 428/15 din 04 august 2015

și a Autorizației de construire nr. 380-c/16 din 22 decembrie 2016.

10/32-5 din 09 decembrie 2015 cu privire la restabilirea relațiilor funciare de

arendă a unui lot de pământ din str. Nicolae Milescu Spătarul cu ÎI „Sîrbu

Taivi” precizează că, prevederile imperative ale legii indică la faptul că,

arendarea terenurilor proprietate a mun. Chișinău se face doar prin licitație,

luând în considerare că, relațiile funciare de arendă între Primăria mun.

Chișinău și ÎI „Sîrbu Taivi” anterioare au expirat la 16.08.2005 (fapt ce reiese

din preambulul deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 10/32-5 din 09

decembrie 2014, consideră că Consiliul mun. Chișinău nu era în drept să

restabilească acele relații funciare peste 10 ani, eludând petrecerea licitației

publice, prin ce a fost prejudiciat bugetul municipal, iar ulterior a condus la

edificarea complexului rezidențial ce încalcă drepturile materiale ale

reclamantului.

și nu în parte, deoarece celelalte puncte incluse în decizie au un caracter

subsidiar deciziei de a fi restabilite relațiile funciare, deci nu ar fi putut

produce efecte juridice dacă nu erau ”restabilite relațiile funciare de arendă”.

3

din 26 ianuarie 2015 încheiat între Primăria mun. Chișinău și ÎI „Sîrbu Taivi”

invocă că, odată ce contractul de arendă, a avut la bază decizia Consiliului

mun. Chișinău nr, 10/32-5 din 09 decembrie 2014, care este una emisă

contrar legii, și ținând cont de faptul că, împuternicirile Primăriei mun.

Chișinău sânt în exclusivitate legate de executarea deciziei Consiliului mun.

Chișinău ca autoritate deliberativă locală, reiese cert că nulitatea actului de

bază, atrage și nulitatea actului subsecvent subordonat, precum este

contractul de arendă nr. 6612/2015 din 26 ianuarie 2015, încheiat între

Primăria mun. Chișinău și ÎI Sîrbu Taivi” motiv pentru care acesta urmează

a fi anulat.

5 din 09 decembrie 2014 și a contractului de arendă nr. 6612/2015 din 26

ianuarie 2015, reiese evident și din Raportul auditului conformității

evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a

impozitării bunurilor imobile și aprobat prin Hotărârea Curții de conturi nr.

2 din 13.02.2018 (documente publicate pe site-ul oficial al instituției) unde

se constată printre altele că, auditul a stabilit că în mun. Chișinău și în alte

APL majoritatea terenurilor destinate pentru construcție sunt date în arendă

și nu sunt comercializate prin licitație. Această situație, economic, nu este

justificată deoarece, la expirarea contractului de arendă, proprietarul acestuia

nu-l va mai putea utiliza în alt scop, pe acesta existând deja construcții

proprietate privată a altor persoane, și nu-l va putea da în arendă altor

persoane decât celor ce au efectuat construcția. Ulterior, după darea în

exploatare a construcțiilor, unele terenuri sunt privatizate aplicându-se

coeficienți de diminuare a prețurilor pentru terenurile aferente. Prin urmare,

cazurile descrise în continuare ne permit să concluzionăm despre gestiunea

ineficientă a acestor terenuri.

în spirit de diligență gospodărească, CMC și PMC puteau institui un PPP

asupra terenurilor date în arendă pentru construcție și să participe direct,

potrivit statutului de proprietar al terenurilor, la negocierea condițiilor oferite

de un potențial investitor, asigurându-și astfel o cotă mult mai mare din

bunurile imobile care ar trece în proprietatea municipală.

terenului din domeniul public cu nr. cadastral XXXX, cu destinația ”pentru

exploatarea ulterioară a parcării auto”, auditul denotă că, PMC, prin

nerespectarea mai multor prevederi legale, nu a combătut construcția ilegală

pe terenul cu suprafața de 0,4259 ha, a tolerat existenta relațiilor funciare cu

persoane intermediare în privința terenului în cauză, ceea ce a favorizat

4

însușirea ilegală de către acestea a unor venituri de 100,0 mii euro, prin

înscenarea înstrăinării terenului ca propriu, acestea de fapt fiind proprietate

municipală. Astfel, dacă PMC ar fi vândut din start terenul, prin licitație sau

concurs conform legislației în vigoare, ar fi putut încasa venituri în bugetul

municipal de circa 425,9 mii euro, sau 8730,9 mii lei (detalii suplimentare la

acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit)”. (...),

„(...) În privința terenului municipal, cu suprafața de 0,4259 ha, cu nr.

cadastral XXXX, se denotă că în baza Deciziei CMC nr. 10/32-5 din 09

decembrie 2014 au fost restabilite relațiile funciare de arendă pe termen de

5 ani cu ÎI „Știrbu Taivi”, destinația lotului fiind „pentru exploatarea parcării

auto, conform planului anexă”. Ca rezultat, a fost încheiat Contractul de

arendă funciară nr. 6612/2015 din 26.01.2015, mărimea arendei fiind

stabilită în sumă de 115,3 mii lei/an. Conform datelor DGAURF, până la

sfârșitul an. 2017, achitările în baza contractului în cauză au însumat 356,0

mii lei.

Contractul de societate civilă nr.3/d, între ÎI „Sîrbu Taivi” pe de o parte, și

Compania de construcții „Basconslux”, pe de altă parte, fără coordonarea cu

CMC, care este proprietarul terenului. Conform pct. 1.1 din contract, părțile

se angajează să verse contribuțiile lor și să lucreze împreună, fără a fi o

persoană juridică, împărțind între ele pierderile și câștigurile în scopul

construcției unui complex locativ pe adresa mun. Chișinău, str. XXXX, iar

conform pct. 1.2, ÎI „Sîrbu Taivi” pune la dispoziția CC „Basconslux”

terenul cu suprafața de 0,4259 ha, cu nr. cadastral XXXX”; La rândul său,

CC „Basconslux”, se obligă să efectueze proiectarea, construcția unui

Complex locativ pe terenul municipal și darea lui în exploatare. Conform

pct.2.3 din Contract, asociații au convenit că cotele părți din patrimoniul

social vor constitui: ÎI „Sîrbu Taivi”-1%; CC ”Basconslux”-99%. Potrivit

pct.4.1 și pct.4.2 din Contract, CC „Basconslux” obține în urma dării în

exploatare a complexului locativ dreptul de proprietate asupra întregului

complex, iar ÎI „Sîrbu Taivi” obține dreptul de proprietate, identificând

spațiile după aprobarea proiectului construcției, în sumă de 100 mii euro. De

asemenea, conform pct.3.2 din Contract, după darea în exploatare a

blocurilor de locuințe, ÎI „Sîrbu Taivi” se obligă să transmită dreptul de

folosință asupra terenului municipal condominiului format, dar cu păstrarea

dreptului de proprietate asupra lui, pe când de fapt ÎI avea doar relații

funciare cu acest teren, proprietar fiind CMC.

prin Decizia CMC nr.22/40 din 25 decembrie 2008, acest teren este amplasat

în zona cu codul „C7”, destinată prestării serviciilor, fiind incompatibilă cu

5

zona locativă, ceea ce nu permite construcția blocurilor de locuințe, iar în

lipsa deciziei CMC privind schimbarea destinației terenului arendat și

privind schimbarea funcționalității urbane, la 04 august 015, PMC contrar

cadrului legal a eliberat Certificatul de urbanism nr. 428/15, prin care se

certifică elaborarea documentației de proiect pentru „construirea unui

ansamblu rezidențial, cu parcare auto subterană, cu regimul pe verticală:

S+P+14E”, iar la 22 decembrie 2016 a fost emisă Autorizația de construcție

nr. 380-c/16.

Nicolae Milescu Spătaru și vânzarea locuințelor, ÎI „Sîrbu Taivi” sau CC

„Basconslux” nu va fi obligată să prelungească contractul de arendă a

terenului, iar CMC va fi proprietar al unui teren care nu va mai corespunde

stării inițiale, acesta fiind drastic limitat în acțiuni pentru a gestiona terenul.

În perioada 21.02.2017 - 03.03.2017, bunurile imobile au fost transmise în

condominiu ca „Bun viitor”, deci ulterior CMC va fi obligat să transmită

terenul aferent ACC conform prevederilor din Legea condominiului în

fondul locativ.

Curții de conturi nr.2 din 13.02.2018 a hotărât: autorităților publice locale,

pentru informare, și se cere: neadmiterea în viitor a acordării terenurilor în

arendă pentru efectuarea construcțiilor, asigurând vânzarea acestora la

licitație sau transmiterea lor în parteneriat public-privat; revizuirea

contractelor de dare în arendă a terenurilor pentru efectuarea construcțiilor

(cu excepția celor acordate în baza licitațiilor publice), examinând

posibilitatea subrogării în drepturi și obligațiuni a arendatorului care a

transmis terenul unui investitor în baza contractului de societate civilă;.

respectarea întocmai a prevederilor art. 77 alin.(5) din Legea nr.436-XVI din

28.12.2006 la vânzarea, darea în arendă/locațiune a bunurilor imobile,

precum și la prelungirea termenului de arendă/locațiune.

conturi nr.2 din 13 februarie 2018 nu reprezintă un act juridic cu putere

juridică prestabilită, urmează de reținut că, activitatea de audit este efectuată

de auditori publici care sunt certificați în domeniul auditului public extern,

iar potrivit art. 3 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții de

Conturi a RM, Curtea de Conturi este instituția supremă de audit a Republicii

Moldova, care exercită controlul asupra modului de formare, administrare și

întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public prin

realizarea auditului public extern în conformitate cu standardele

Internaționale ale instituțiilor supreme de audit. Iar art. 5 alin. (1) lit. a) din

aceeași Lege, statuează că, misiunea Curții de Conturi constă în evaluarea

6

legalității, regularității, conformității, economicității, eficienței, eficacității

gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public.

de Conturi stabilește dacă activitatea entităților auditate este conformă cu

legislația și cu regulile stabilite de autorități. Auditul conformității se

finalizează cu o concluzie sau opinie a auditorului cu privire la conformitate.

de Conturi a RM au o credibilitate înaltă, iar faptul că, Consiliul și Primăria

mun. Chișinău nu au prezentat Curții de Conturi comentariile sale sau

dezacordul în condițiile art. 33 alin.( 4) din Legea nominalizată, dovedește

că, tacit admit ilegalitățile comise.

Râșcani, s-a atras în proces, în calitate de persoană terță, Iuliana Chiroșca

(f.d.196, V-I).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, acțiunea în contencios administrativ, depusă de către avocatul

Vladislav Jian în interesele lui Igor Chiroșca împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Consiliul mun. Chișinău, persoane terțe ÎI „Sîrbu Taivi”, SRL

„Basconlux” și Iuliana Chiroșca, cu privire la anularea actelor

administrative, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și

emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Igor Chiroșca împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău

sediul Râșcani din 02 februarie 2022.

Consiliului mun. Chișinău nr. 10/32-5 din 09.12.2014 „Cu privire la

restabilirea relațiilor funciare de arendă a unui lot de pământ din str. XXXX

cu ÎI „Sîrbu Taivi” și contractul de arendă nr. 6612/2015 din 26.01.2015,

încheiat între Primăria municipiului Chișinău și ÎI „Sîrbu Taivi”, s-au

restabilit relațiile funciare de arendă pe un termen de cinci ani cu ÎÎ „Sîrbu

7

Taivi”, pentru exploatarea parcării auto, conform planului anexă, iar, potrivit

pct. 3 al Deciziei CMC nr. 10/32-5 din 09.12.2014, între Primăria mun.

Chișinău și ÎI „Sîrbu Taivi” a fost încheiat contractul de arendă nr.6612/2015

a terenului cu nr. cadastral 010031103, cu suprafața de 0,4259 ha, din str.

Nicolae Milescu Spătaru, mun. Chișinău, pentru exploatarea parcării auto și

valorificarea terenului în scop de construcție conform Planului Urbanistic

General și Regulamentului local de urbanism, cu condiția elaborării planului

urbanistic zonal și aprobarea acestuia de către Consiliul mun. Chișinău.

reclamantului potrivit cărora, actele administrative contestate, îi încalcă în

mod evident drepturile acestuia, or, din conținutul acestor acte, se denotă că,

acestea au fost emise în vederea exploatării parcării auto și valorificării

terenului în scop de construcție, conform Planului Urbanistic General și

Regulamentului local de urbanism, cu condiția elaborării planului urbanistic

zonal și aprobarea acestuia de către Consiliul mun. Chișinău.

pentru proiectare nr. 428/15 din 04.08.2015, ca urmare a cererii adresate de

ÎI „Sîrbu Taivi”, înregistrate cu nr. 482-p, 1373-p din 26.02.2015 și

28.05.2015, s-a certificat elaborarea documentației de proiect pentru

construirea unui ansamblu rezidențial, cu parcare auto subterană cu regimul

pe verticală: S+P+14E, situat în mun. Chișinău, str. Nicolae Milescu Spătaru,

iar la data de 22.12.2016, ca urmare a cererii adresate de SRL „Basconslux”,

care acționează în baza contractului de societate civilă nr. 3/1 din

11.05.2015, Primăria mun. Chișinău a eliberat Autorizația de construire nr.

380-c/16, prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire a

ansamblului rezidențial, cu parcare auto subterană, cu regimul pe verticală

S+P+14E, în următoarele condiții: conform prevederilor certificatului de

urbanism pentru proiectare nr. 428/15 din 04.08.2015; beneficiarul va iniția

procedura de aprobare a Planului urbanistic zonal cu privire la modificarea

codului de reglementare urbanistică, conform pct. 2 din decizia Consiliului

mun. Chișinău nr. 10/32-5 din 09.12.2014 și operarea de modificări în

contractul de arendă funciară referitor la destinația terenului.

din 09.12.2014 „Cu privire la restabilirea relațiilor funciare de arendă a unui lot

de pământ din str. Nicolae Milescu Spătaru cu ÎI „Sîrbu Taivi” și contractul de

arendă nr. 6612/2015 din 26.01.2015, încheiat între Primăria mun. Chișinău și

ÎI „Sîrbu Taivi”, nu se încalcă dreptul reclamantului la proprietate, prin

influența inadmisibilă prevăzută de principiile dreptului de vecinătate.

8

pretinde încălcarea dreptului său de proprietate prin actele administrative

menționate supra.

Hotărârea Curții de Conturi nr. 2 din 13.02.2018, la care face referire

reclamantul or, prin aceasta nu poate fi probată temeinicia pretențiilor formulate

de către ultimul.

titularului atributele de posesie, folosință și dispoziție asupra unui bun, atribute

pe care le poate exercita în plenitudinea lor, în putere proprie și în interes

propriu, cu respectarea normelor juridice în vigoare, caracterul absolut și

inviolabil al căruia este absolut, fiind recunoscut titularului său în raporturile

acestuia cu toți ceilalți și inviolabil, neputând fi încălcat de nimeni, cu excepția

cauzelor de utilitate publică, titularul dispunând astfel de toate cele trei atribute:

posesia, folosința, dispoziția.

proprietate, presupune că, titularul acestui drept își exercită prerogativele,

excluzând orice altă persoană de la acest exercițiu, iar caracterul perpetuu al

dreptului de proprietate presupune că, durata sa nu are limită în timp, el nu se

pierde prin neîntrebuințare sau prin moartea titularului.

din 09.12.2014 cu privire la restabilirea relațiilor funciare de arendă a unui lot

de pământ din str. XXXX cu ÎI ”Sîrbu Taivi”, și încheierea contractului de

arendă nr. 6612/2015 din 26.01.2015, nu poate fi calificată ca încălcare a

dreptului de proprietate al reclamantului cu referire la bunul imobil cu nr.

cadastral XXXX, amplasat în mun. Chișinău, str. XXXX.

îndreptățit pentru anularea actelor administrative contestate, or, acestea au fost

emise de autoritatea publică competentă, cu respectarea procedurii prevăzute

de lege, reclamantul solicitând anularea acestora, fără a aduce probe ce ar servi

temei pentru anulare. Or, încălcarea pretinsului drept de proprietate la caz poate

fi apărat printr-o altă cale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi

decizii prin care să fie admisă integral depusă.

9

ARGUMENTELE RECURSULUI

înaintată, a solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 10/32-5

din 09.12.2014 cu privire la restabilirea relațiilor funciare de arendă a unui

lot de pământ din str. Nicolae Milescul Spătarul cu ÎI „Sîrbu Taivi”, pe motiv

că a fost flagrant încălcată procedura de emitere a acesteia prevăzută de art.

77 alin. 5 din Legea privind administrația publică locală (în vigoare la

momentul emiterii actelor contestate).

a trece nemijlocit la examinarea fondului acțiunii de contencios administrativ

înaintat, au constatat că reclamantul nu dispune de un drept vătămat în sensul

art. 17 Cod administrativ, și respectiv, au respins acțiunea pe motive de

netemeinicie, ceea ce consideră că nu este corect.

XXXX care se află în imediata apropiere a blocului locativ în care este

amplasat apartamentul nr. 4 cu nr. cadastral XXXX din str. XXXX ce

aparține reclamantului au început lucrările de construire a unui complex

rezidențial.

septembrie 2019 efectuat de expertul Valeriu Ivanov s-a constatat că

„construcțiile complexului rezidențial de pe terenul cu nr. cadastral XXXX

din str. XXXX, afectează nivelul stării sanitare de însorire și iluminat natural

a apartamentului XX cu nr. cadastral XXXX din str. XXXX.

pe terenul cu nr. cadastral XXXX, împiedică folosirea normală a bunului

imobil ce aparține cu drept de proprietate reclamantului.

actelor administrative în privința terenului cu nr. cadastral XXXX, este

dreptul de proprietate, prin influența inadmisibilă prevăzută de principiile

dreptului de vecinătate, în speță reclamantul fiind limitat în dreptul său de a

se folosi conform normativelor sanitare de insolare și iluminare al bunul său

imobil.

unui drept vătămat veritabil îl constituie faptul că, pe rolul instanței de

judecată se mai află un litigiu civil, între aceleași părți, prin care Primăriei si

Consiliului local Chișinău solicită anularea certificatului de urbanism,

autorizației de construire, demolarea construcțiilor de pe terenul cu nr.

cadastral XXXX si altele (Dosar nr. 3-2753/2019).

10

expres în Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 428/15 din 04 august

2015 și Autorizația de construire nr. 380-c/16 din 22 decembrie 2016, și care,

ambele au fost contestate în Dosarul nr. 3-2753/2019 unde printre altele se

solicită și demolarea construcției, în calitate de remediu de bază în vederea

repunerii părților în poziția anterioară.

construire pe terenul cu nr. cadastral XXXX au stat decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 10/32- 5 din 09 decembrie 2014 si contractul de arendă nr.

6612/2015 din 26 ianuarie 2015, care au fost emise cu încălcarea flagrantă a

legislației în vigoare, consideră că interesul reclamantului rezidă în apărarea

dreptului său de proprietate și protecție a vieții private și de familie garantate

de Protocolul 1 art. 1 si art. 8 CEDO, or depunerea acțiunii în nulitate a

autorizației de construire și a certificatului de urbanism, precum și de

demolare a construcțiilor neautorizate de pe terenul cu nr. cadastral XXXX

este o dovadă suficientă a „pretinsului drept încălcat” din prezenta acțiune.

prezenta acțiune încalcă în mod evident drepturile reclamantului, or dacă nu

ar fi existat aceste două acte administrative ilegale, Primăria mun. Chișinău

nu ar fi emis Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 428/15 din 04

august 2015 și Autorizația de construire nr. 380-c/16 din 22 decembrie 2016

în baza cărora a fost edificat complexul rezidențial.

contestat prin prezenta acțiune se constată că acestea au fost emise anume în

scopul obținerii actelor permisive (certificatului de urbanism și autorizației

de construire) în vederea edificării complexului rezidențial în litigiu, iar

interesul reclamantului este de a-și apăra dreptul de proprietate prin anularea

tuturor actelor administrative ilegale care au dus la ridicarea complexului a

cărui existență aduce atingere drepturilor materiale ale reclamantului.

faptul că, anulând decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 10/32-5 din

09.12.2014 și contractul de arendă nr. 6612/2015 din 26.01.2015, se va

constata încă odată în plus ilegalitatea Certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 428/15 din 04.08.2015 și Autorizația de construire nr. 380-c/16

din 22.12.2016, acte administrative individuale ce formează obiectul

litigiului între aceleași părți privind anularea acestora.

nr. 10/32-5 din 09 decembrie 2014 și, cu titlu subsidiar, contractul de arendă

nr. 6612/2015 din 26 ianuarie 2015 au fost întocmite contrar prevederilor art.

11

77 alin. 5 din Legea privind administrația publică locală (în vigoare la

momentul emiterii actelor contestate), deci fără licitație publică, ceea ce

reprezintă o încălcare flagrantă a procedurii, și atrage nulitatea absolută, per

se, acestor acte administrative chiar de la momentul emiterii acestora, fiind

lipsit de conotație juridică faptul dacă emitentul cunoștea sau nu despre

viitoarea construcție, dar și de faptul când această nulitate a fost constatată,

și ce efecte a generat actul administrativ ilegal pe perioada cât a produs efecte

juridice. Iar faptul că în conținutul acestora era indicat scopul de exploatare

a parcării auto, nu exclude prezența dreptului vătămat al reclamantului, atât

timp cât scopul declarat nici măcar nu a fost în intenția intimaților, iar în

2016 a fost inițiată din start construirea unui bloc locativ rezidențial.

încălcat ar putea fi apărat printr-o altă cale, or discreția alegerii metodei de

apărare este atributul exclusiv al reclamantului. Dacă reclamantul consideră

că va fi efectiv satisfăcut prin admiterea pretenției formulate în ordinea

contenciosului administrativ, respingerea acesteia pe motiv că poate cere

despăgubiri într-un alt proces, împotriva unui alt pârât, este lipsită de logică

juridică. Și aceasta deoarece, reclamantul consideră că, pentru prejudiciul

cauzat dreptului său de proprietate este responsabil nu doar antreprenorul

care a edificat construcțiile, ci și autoritățile publice, care prin inacțiunile lor

au tolerat abuzurile antreprenorului, și au participat activ la edificarea

construcțiilor prin emiterea de acte administrative cu încălcarea vădită a

procedurilor legale, precum cele contestate prin prezenta acțiune. Ceea ce

inevitabil duce la răspunderea solidară a tuturor actorilor, actuali intimați, și

potențial (inclusiv alți) pârâți, în acțiunea de încasare a prejudiciului.

nr. 10/32-5 din 09 decembrie 2014 cu privire la restabilirea relațiilor funciare

de arendă a unui lot de pământ din str. Nicolae Milescul Spătarul cu ÎI „Sîrbu

Taivi”, indică la faptul că arendarea terenurilor proprietate a mun. Chișinău

se face doar prin licitație, luând în considerație că relațiile funciare de arendă

între Primăria mun. Chișinău și ÎI „Sîrbu Taivi” anterioare au expirat la 16

august 2005 (fapt ce reiese din preambulul deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 10/32-5 din 09.12.2014), consideră că, Consiliul mun. Chișinău

nu era în drept să restabilească acele relații funciare peste 10 ani, eludând

petrecerea licitației publice, prin ce a fost prejudiciat bugetul municipal, iar

ulterior a condus la edificarea complexului rezidențial ce încalcă drepturile

materiale ale reclamantului.

în parte, deoarece celelalte puncte incluse în decizie au un caracter subsidiar

12

deciziei de a fi restabilite relațiile funciare, deci nu ar fi putut produce efecte

juridice dacă nu erau „restabilite relațiile funciare de arendă”.

6612/2015 din 26 ianuarie 2015 încheiat între Primăria mun. Chișinău și ÎI

„Sîrbu Taivi” menționează că odată ce contractul de arendă menționat supra

a avut la baza sa decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 10/32-5 din 09

decembrie 2014 care este una emisă contrar legii, și ținând cont de faptul că

împuternicirile Primăriei mun. Chișinău sunt în exclusivitate legate de

executarea deciziei Consiliului mun. Chișinău ca autoritate deliberativă

locală, reiese cert că nulitatea actului de bază, atrage și nulitatea actului

subsecvent subordonat, precum este contractul de arendă nr. 6612/2015 din

26 ianuarie 2015 încheiat între Primăria mun. Chișinău si ÎI „Sîrbu Taivi”,

motiv pentru care acesta urmează a fi anulat.

decembrie 2014 si a contractului de arendă nr. 6612/2015 din 26 ianuarie

2015 reiese evident și din Raportul auditului conformității evidenței,

înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării

bunurilor imobile și aprobat prin Hotărârea Curții de conturi nr. 2 din 13

februarie 2018.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a

prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești”.

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia;

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces”.

13

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i

se aduce atingere prin activitate administrativă.„

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în

sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa

instanței de judecată competente.”

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.”

„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau

în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității

publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la

acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea

existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual

sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte

a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).”

februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019),

„Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei ce ia fost cauzată”.

februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019)

„Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-

un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu

a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de

contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate”.

14

„Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act

administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să

obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei ”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

recurs, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra respingerii

recursului declarat de Igor Chiroșca, din următoarele considerente.

dreptului material și procedural, completul reține starea de fapt constatată de

instanțe și confirmată de părți.

decembrie 2014 Consiliul mun. Chișinău a emis Decizia nr.10/32-5 „Cu privire

la restabilirea relațiilor funciare de arendă a unui lot de pământ din str. Nicolae

Milescu Spătaru cu ÎI „Sîrbu Taivi”.

beneficiar, soluția urbanistică, contractul de arendare nr. 2312/2000 din

16.08.2000 (expirat la 16.08.2005) încheiat în baza deciziei Primăriei mun.

Chișinău nr. 16/23-11 din 03.08.2000, deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr.3/32 din 06.05.2011, în baza art. 41, art. 42 și art. 46 Cod funciar, art. 911-

922 Cod Civil, art. 4 alin. (9) din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997 privind

prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, art. 9 alin. (2) lit.

h) din Legea nr. 121 din 04.05.2007 privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice, art. 14 alin. (2) lit. b) - lit. e), art. 19 alin.(4) și art.77 (2),

(3) din Legea nr. 436-XIV din 28.12.2006 privind administrația publică locală,

Consiliul mun. Chișinău a decis restabilirea relațiilor funciare de arendă pe un

termen de cinci ani cu ÎI „Sîrbu Taivi” a lotului cu suprafața de 0,4259 ha din

str. XXXX, pentru exploatarea parcării auto, conform planului anexă.

09.12.2014 Cu privire la restabilirea relațiilor funciare de arendă a unui lot de

pământ din str. Nicolae Milescu Spătaru cu ÎI ”Sîrbu Taivi”, la data de 26

ianuarie 2015, între Primăria mun. Chișinău și ÎI ”Sîrbu Taivi” a fost încheiat

contractul de arendă nr. 6612/2015 a terenului cu nr. cadastral XXXX, cu

suprafața de 0,4259 ha, din str. Nicolae Milescu Spătaru, mun. Chișinău pentru

exploatarea parcării auto și valorificarea terenului în scop de construcție

conform Planului Urbanistic General și Regulamentului local de urbanism, cu

condiția elaborării planului urbanistic zonal și aprobarea acestuia de către

Consiliul mun. Chișinău.

sediul Râșcani prin hotărârea din 02 februarie 2022, a respins ca fiind

15

neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ, depusă de către avocatul

Vladislav Jian în interesele lui Igor Chiroșca împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Consiliul mun. Chișinău, persoane terțe ÎI „Sîrbu Taivi”, SRL

„Basconlux” și Iuliana Chiroșca, cu privire la anularea actelor

administrative.

cu apel, prin decizia din 06 iunie 2023, s-a respins apelul declarat de Igor

Chiroșca împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 02

februarie 2022.

administrative contestate nu încalcă dreptul reclamantului la proprietate, la caz

reclamantul nu și-a justificat interesul îndreptățit pentru anulare actelor

administrative.

că soluția emisă de către instanțele ierarhic inferioare de judecată este justă

și întemeiată, având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost

data o apreciere juridică cuvenită.

argumentelor din hotărârii instanței de judecată și a deciziei instanței de apel.

apreciază critic și respinge argumentele recurentului, deoarece acestea sunt

declarative, lipsite de suport legal și probatoriu.

în care, o anumită persoană își manifestă dezacordul cu rezultatele activității

administrative, sau a procedurii administrative, aceasta este în drept să-și

apere drepturile sale prin intentarea unei acțiuni în contencios administrativ

privind anularea actului administrativ emis. Revendicarea dreptului trebuie

să se deducă din susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată,

în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu.

legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ

subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv

propriu al reclamantului, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni în contencios

administrativ prevăzute la articolul 206, alin. (1) din Codul administrativ

evocă pentru admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al

reclamantului.

prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi

16

invocată vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul

articolelor 17, 38 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de

„încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete.

din memoriul cererii de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a

fi invocată vătămarea dreptului propriu, or, sintagmele utilizate în textul

articolelor 17, 38 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de

„încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete.

Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată

declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare

ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind

insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi.

dovedi că a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori într-un interes

legitim, potrivit art. 17 Cod administrativ.

conchide că în speță de către reclamant nu au fost prezentate suficiente probe

în vederea demonstrării propriului drept vătămat prin emiterea actelor

administrative contestate în sensul art. 17 Cod administrativ, or, acestea au

fost emise de autoritatea publică competentă, cu respectarea procedurii

prevăzute de lege. Iar încălcarea pretinsului drept de proprietate la caz a

apărut printr-o altă cale.

reclamantului emiterea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.10/32-5 din 09

decembrie 2014 cu privire la restabilirea relațiilor funciare de arendă a unui

lot de pământ din str. Nicolae Milescu Spătaru cu ÎI ”Sîrbu Taivi”, și

încheierea contractului de arendă nr. 6612/2015 din 26 ianuarie 2015.

emise în vederea exploatării parcării auto și valorificării terenului în scop

de construcție, conform Planului Urbanistic General și Regulamentului

local de urbanism, cu condiția elaborării planului urbanistic zonal și

aprobarea acestuia de către Consiliul mun. Chișinău, astfel, la momentul

emiterii nu se cunoștea despre viitoare construcție și caracteristicile ei.

Aceste acte administrative, în sine nicidecum nu pot fi calificate ca atentând

la drepturile reclamantului protejate de reglementările referitoare la dreptul

de vecinătate. Doar în dependență de autorizația de construcție aprobată,

când deja este clar ce construcție urmează a fi ridicată (una care atentează la

17

drepturile vecinilor sau nu), poate fi pusă în discuție posibila atentare la

raporturile de vecinătate.

coincid cu argumentele lui Igor Chiroșca, indicate în cererea de chemare în

judecată, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de

apel și prima instanță, având la bază cumulul de probe apreciate cu

respectarea normelor de drept material și procedural.

formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va

analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se

vedea cauza Garda Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag.

26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017,

parag. 84, 98).

argumente invocate în recursul declarat nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurată și urmează a fi

respinse.

hotărârea primei instanțe sunt legale și întemeiate, iar motivele recursului

invocate în speță în esență sunt similare celor indicate în procesul judecării

cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat în modul corespunzător,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul declarat de Igor Chiroșca și de a menține decizia din 06

iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul depus de Igor Chiroșca.

Menține decizia din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Igor Chiroșca împotriva Primăriei municipiului Chișinău, persoane terțe

ÎI „Sîrbu Taivi” SRL „Basconlux” și Iuliana Chiroșca privind anularea

actelor administrative.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

18

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

19