2ra-784/23 — cu privire la obligarea încheierii contractului individual de muncă, achitarea drepturilor salariale si a prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la obligarea încheierii contractului individual de muncă, achitarea drepturilor salariale si a prejudiciului moral
- Temei legal
- Consecintele depunerii recursului care nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432, alin.2,lit. a din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023, or instanta de apel a aplicat legea care urma să fie aplicată, a cercetat toate probele administrate, apreciindu-le corespunzător
2ra-784/23 — cu privire la obligarea încheierii contractului individual de muncă, achitarea drepturilor salariale si a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Ion Cioinac,
reprezentat de avocatul Victor Furnică,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Ion Cioinac împotriva ÎMSP „Centrul de Sănătate Publică Hîncești”,
intervenienți accesorii Consiliul Raional Hîncești, Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale, Inspectoratul de Stat al Muncii, privind
obligarea încheierii contractului individual de muncă, achitarea drepturilor
salariale și încasarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-784/23
nr. PIGD 2-20068698-01-2ra-07062023)
Consecințele depunerii recursului care nu se încadrează în temeiul prevăzut la
art. 432, alin. (2), lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023), or instanța de apel a aplicat legea care urma să fie aplicată,
a cercetat toate probele administrate, apreciindu-le corespunzător.
Judecătoria Hîncești, sediul central, jud. T. Mereuță
Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Cotruță, I. Țurcan, L. Pruteanu
11 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către Ion Cioinac, reprezentat de avocatul Victor Furnică.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 iunie 2020, Ion Cioinac a depus cerere de chemare în judecată,
concretizată ulterior, împotriva ÎMSP ,,Centrului de Sănătate Publică
Hîncești”, intervenienți accesorii din partea pârâtului Consiliul Raional
Hîncești, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, intervenient
accesoriu din partea reclamantului Inspectoratul de Stat al Muncii prin
intermediul Inspecției Teritoriale de Muncă Cimișlia, prin care a solicitat:
- obligarea ÎMSP „Centrului de Sănătate Publică Hîncești” să încheie cu
Ion Cioinac contractul individual de muncă pe perioada de activitate 01
noiembrie 2017 – 15 aprilie 2020, cu includerea mențiunilor în carnetul de
muncă;
- obligarea ÎMSP ,,Centrul de Sănătate Publică Hîncești” să recalculeze
și să achite lui Ion Cioinac pe perioada 01 noiembrie 2017-15 aprilie 2020
remunerația/salariul în sumă de 20 315,55 lei, îndemnizația privind
vechimea în muncă în sumă de 1 515 lei, sporul pentru activitatea în condiții
grele și vătămătoare în sumă de 1 860 lei, indemnizația pentru concediul
nefolosit în sumă de 4 018,95 lei, în total 27 709,50 lei;
- obligarea ÎMSP ,,Centrul de Sănătate Publică Hîncești” să calculeze și
să achite lui Ion Cioinac premiile și ajutorul material pe perioada de activitate
01 noiembrie 2017- 15 aprilie 2020;
- încasarea de la ÎMSP ,,Centrul de Sănătate Publică Hîncești” în
beneficiul lui Ion Cioinac a penalității pentru neachitarea plăților datorate,
16 aprilie 2020 – 14 februarie 2022 în sumă de 55 529,83 lei;
- încasarea de la ÎMSP ,,Centrul de Sănătate Publică Hîncești” în
beneficiul lui Ion Cioinac a prejudiciul moral evaluat la suma de 80 000 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată Ion Cioinac a menționat
că în perioada 11 noiembrie 2014 - 15 aprilie 2020 a exercitat funcția de
operator în cazangeria cu gaze a Centrului de Sănătate Mingir, entitate care
se află sub jurisdicția ÎMSP „Centrul de Sănătate Publică Hîncești”.
Activitatea în funcția sus-indicată se exercita în timpul sezonului rece, care
în fiecare an începea în octombrie - noiembrie și se finaliza la 15 aprilie anul
următor. Reclamantul a indicat că, cu excepția sezonului 2019-2020, a
exercitat atribuțiile de funcție pe o perioada de 5-6 luni.
Reclamantul a evidențiat că, activitatea de operator în cazangeriile cu
gaze naturale este una specifică, care implică, pe lângă responsabilitate
1
maximă și modalitatea de angajare în funcție, exercitarea acesteia este expres
reglementată. Astfel, începând cu perioada de la 11 noiembrie 2014 până la
data de 15 aprilie 2020, ÎMSP ,,Centrul de Sănătate Publică Hîncești”, în
pofida reglementărilor exprese, propunea reclamantului semnarea
contractelor de prestări servicii sau de antrepriză, după cum urmează:
- Contractul de prestări servicii nr. 25 din 11 noiembrie 2014, obiectul
contractului „operator la sistema de gaze la CS Mingir”, remunerarea –
482,50 lei/lună;
- Contractul VM/2015 din 13 octombrie 2015, obiectul contractului
achiziționarea lucrărilor de construcție de stații de transfer termic-cod CPV
- 45232142-9, cu specificația - operator cazan gaze CSC Mingir pe perioada
15 octombrie 2015-15 aprilie 2017 – cu remunerarea 995 lei/lunar;
- Contractul 13/VM/2016 din 12 octombrie 2016 valabil până la data de
15 aprilie 2017, obiectul contractului-achiziționarea lucrărilor de construcție
de stații de transfer termic- cod CPV - 45232142-9 – cu remunerarea 950 lei;
- Contractul 13/VM/2017 din 01 noiembrie 2017 valabil până la data de
15 aprilie 2018, obiectul contractului-achiziționarea lucrărilor de construcție
de stații de transfer termic - cod CPV- 45232142-9 – cu remunerarea 950 lei;
- Contractul 13/VM/2018 din 05 noiembrie 2018 valabil până la data de
15 aprilie 2019, obiectul contractului-achiziționarea lucrărilor de construcție
de stații de transfer termic- cod CPV - 45232142-9 – cu remunerarea 950 lei;
- Contractul VM13/2020 din 15 ianuarie 2020 valabil până la data de
15 aprilie 2020, obiectul contractului-achiziționarea lucrărilor de construcție
de stații de transfer termic- cod CPV - 45232142-9 – cu remunerarea 950 lei.
Ion Cioinac a menționat că în toate contractele de prestări servicii sau
achiziție propuse de ÎMSP „Centrul de Sănătate Publică Hîncești” a introdus
mențiunile că acestea nu corespund activității de facto desfășurate și a
solicitat încheierea contractului individual de muncă propriu-zis. În pofida,
obiecțiilor formulate, în toată perioada de activitate, ÎMSP „Centrul de
Sănătate Publică Hîncești”, acționând contrar Legii refuza încheierea
contractului individual de muncă, cu achitarea remunerației corespunzătoare
și de fiecare dată propunea pentru semnare contracte de achiziție/antrepriză
a ,,lucrărilor de construcție de stații de transfer termic- cod CPV –
452321429”, în condițiile în care, reclamantul, ca persoană fizică, nu deținea
abilități și nici nu executa aceste lucrări, ba mai mult efectuarea lucrărilor cu
codul CPV 45232142-9, nici nu pot fi încredințate și executate de persoane
fizice.
Reclamantul a reiterat că în toată perioada de activitate, deși a fost
admis la muncă, exercitând fără loc de dubii funcția de operator în cazangeria
CS Mingir, cu acesta nu s-a încheiat în contractul individual de muncă.
Forma pe care a încercat ÎMSP ,,Centrul de Sănătate Publică Hîncești” să o
atribuie raporturilor juridice cu Ion Cioinac, sunt civile, însă, de facto și iure
acestea sunt raporturi de muncă, cu toate derivatele acesteia. În acest sens,
reclamantul a indicat că funcția pe care o exercita se afla în relații de
2
subordonare în raport cu angajatorul lui direct și cu șeful CS Mingir, mai
mult ca atât, reclamantul era obligat să respecte toate instrucțiunile și ordine
interne emise, plățile făcute de ÎMSP ,,Centrul de Sănătate Publică Hîncești”
erau cu titlu de salariu și din acesta se reținea inclusiv și cotizații sindicale.
Astfel, deși raportul juridic între ÎMSP ,,Centrul de Sănătate Publică
Hîncești” și Ion Cioinac nu au fost formalizate într-un contract denumit
generic contract individual de muncă, de facto și de iure aceste raporturi sunt
de muncă, iar contractele ,,de prestări servicii” „de achiziție”, „antrepriză”
conțin toate elementele contractului individual de muncă și aceste relații
urmează să fie tratate ca atare, prin prisma legislației muncii, or, de fapt,
contractele de prestări servicii/antrepriză/achiziții sunt acte juridice, care
camuflează raporturile de muncă între ÎMSP „Centrul de Sănătate Publică
Hîncești” și Ion Cioinac.
În acest sens, acordul formulat de Ion Cioinac în raport cu funcția
încredințată se referă exclusiv la un contract de muncă, iar, în sine, aceste
convenții, corespund întru totul prevederilor codului muncii.
Cu referire la pretenția privind recalcularea și plata integrală a
salariului/remunerației, reclamantul a menționat că modalitatea de salarizare
a funcției de ,,operator în cazangerie cu gaze” pentru perioada anilor 2014 –
01 decembrie 2018 a fost stabilită prin Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie
2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, precum și ale
Hotărârii Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condițiile de
salarizare din unitățile bugetare, ambele reglementări în vigoare până la 01
decembrie 2018.
Potrivit Anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 381 din 13 aprilie
2006 se stabilesc categoriile de salarizare pentru unele profesii al
muncitorilor auxiliari și personalului de deservire din unitățile bugetare,
unde se regăsește și funcția „operator în sala de cazane”, corespunzător
categoriei de salarizare 2-6.
În corespundere cu răspunsul Ministerului Finanțelor în perioada
relevantă, grila de salarizare pentru funcția „operator în sala de cazane”: de
la 01 octombrie 2014 până la 31 august 2017 este de la 910 - 930 lei (minimul
garantat este de 910 lei ); de la 01 septembrie 2017 până la 30 noiembrie
2017 este de la 1 110- 1 190 lei (minimul garant este de 1 110 lei ).
La 01 decembrie 2018 a intrat în vigoare noua Lege privind sistemul
unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018. Astfel,
în corespundere cu Legea indicată, Clasificatorul Ocupațiilor al Republicii
Moldova, clasa de salarizare și coeficientul de salarizare (codul funcției
H6177, clasa de salarizare 10 și coeficientul - 1,21), pentru funcția de
operator în cazangeria cu gaze în perioada: 01 decembrie 2018 – 01 ianuarie
2020, grila de salarizare este de 1 940 lei – 2 200 lei, minim garantat – 1 940
lei ), iar începând cu data de 01 ianuarie 2020 –este de 2 120 lei - 2400 lei,
minim garantat - 2 120 lei.
3
În baza celor relatate Ion Cioinac a susținut că salariul necalculat și
neachitat, în raport cu salariul minim garantat în sectorul bugetar constituie:
a) în baza contractului de prestări servicii nr. 25 din 11 noiembrie 2014,
pentru 5 luni x (1 010 lei - 482,50 lei ) = 2 637,5 lei;
b) în baza contractului VM/2015 din 13 octombrie 2015 pentru 12 luni
x (1 010 lei - 995 lei ) = 180 lei;
c) în baza contractului 13/VM/2017 din 01 noiembrie 2017 pentru 5,5
luni x (1 110 lei - 950 lei ) = 880 lei;
d) în baza contractului 13/VM/2018 din 05 noiembrie 2018 pentru 4,5
luni x ( 1 940 lei - 950 lei ) + 1 303,25 (salariul mediu pentru o zi x 25 zile)
= 5 758,25 lei;
e) în baza contractului VM13/2020 din 15 ianuarie 2020 pentru 45 zile
- 1 940 lei : 21.1 = 91,94 lei ( remunerația pentru 1 zi ) x 45 zile = 4 137,3
lei, pentru 4,5 luni x 2 120 lei = 9540 lei.
Mai mult reclamantul a menționat că în perioada 15 noiembrie 2019 –
15 aprilie 2020 în general nu a primit salariul.
Cu referire la sporul pentru vechimea în muncă, Ion Cioinac a indicat
că în această perioadă a activat 11 luni complete, prin urmare, sporul pentru
vechimea în muncă se va calcula după cum urmează: 1 010 lei x 10% x 11
luni = 1 111 lei.
Cu referire la sporul pentru activitatea în condiții grele și
vătămătoare, reclamantul a relatat că funcția deținută de către acesta este
inclusă în lista tip a lucrărilor și locurilor de muncă cu condiții grele și
deosebit de grele, vătămătoare și deosebit de vătămătoare pentru care
salariaților li se stabilește sporuri.
În perioada ianuarie 2018 – 15 aprilie 2020, Ion Cioinac a activat 15,5
luni, prin urmare, pe această perioada sporul pentru gradul de nocivitate se
va calcula după cum urmează: 15,5 luni x 120 lei - 1 860 lei.
De asemenea, în perioada 11 noiembrie 2014 – 31 decembrie 2017, 14
luni complete, se va calcula după cum urmează: 14 luni x 100 lei = 1 400 lei,
în total - 1 400 lei + 1 860 = 3 260 lei.
Cu referire la indemnizația pentru concediul nefolosit reclamantul a
susținut că potrivit art. 121, alin.(l) din Codul muncii și Anexa nr. 3 pct. 6
din tabel la Convenția Colectivă (nivel de ramură) pentru anii 2018 – 2021
acesta urma să beneficieze de un concediu suplimentar de 4 zile, iar în total
32 zile. Prin urmare, în toată perioada de activitate reclamantul nu a
beneficiat de concediu și nu i s-a compensat concediul nefolosit.
Astfel, efectuând o medie pe întreaga activitate, rezultă că Ion Cioinac
a lucrat complet 29 luni calendaristice, respectiv 2 ani și 4 luni, respectiv
avea dreptul la 74 zile de concediu pentru care se consideră îndreptățit de a
solicita achitarea indemnizației pentru concediu nefolosit, calculată după
cum urmează: 2 120 lei : 21,1 x 74 zile = 7 435,07 lei.
Cu referire la premiile de activitate și ajutorul material reclamantul a
relatat că, conform pct. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 180 din 11 martie 2013,
4
beneficiază de un premiu anual de ce puțin un salariu lunar de bază,
cuantumul premiului anual urma să fie calculat proporțional cu timpul
efectiv lucrat, obligație care nu a fost executată de ÎMSP ,,Centrului de
Sănătate Publică Hîncești”.
Totodată în temeiul art. 330, alin.(2) din Codul muncii și având în
vedere plățile datorate de pârât și neachitate reclamantului la data de 15
aprilie 2020 constituie 34 849, 05 lei, astfel solicită încasarea penalității
calculată pe perioada 16 aprilie 2020 până la data de 22 iunie 2020 ( 67 zile
), în mărime de 7 004,65 lei.
Reclamantul a menționat că până la depunere în instanța de judecată
a prezentei acțiuni, a încercat să soluționeze acest conflict individual de
muncă cu pârâtul, însă, nu a primit vreun răspuns.
Prin hotărârea din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul
central s-a respins cererea lui Ion Cioinac împotriva ÎMSP „Centrul de
Sănătate Publică Hîncești”, intervenienți accesorii din partea pârâtului
Consiliul Raional Hîncești, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,
intervenienți accesorii de partea reclamantului: Inspectoratul de Stat al
Muncii prin intermediul Inspecției Teritoriale de Muncă Cimișlia despre
obligarea de a încheia contract individual de muncă, recalcularea și
încasarea salariului, îndemnizațiilor, premiilor, ajutorului material,
penalităților și a prejudiciului moral. S-a încasat din contul lui Ion Cioinac,
în folosul statului taxa de stat în sumă de 100 lei. (f.d.246,vol. I)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 19
aprilie 2022, de către Ion Cioinac. (f.d. 248, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 14 februarie 2023 a respins
apelul declarat de către Ion Cioinac, a menținut hotărârea din 12 aprilie 2022
a Judecătoriei Hîncești, sediul central. (f.d.70,71-84, vol.I)
Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut
răspunsul Inspecției Teritoriale de Muncă Cimișlia nr. 05/C din 27 februarie
2020, prin care i s-a comunicat reclamantului că în baza datelor acumulate
în cadrul controlului efectuat la ÎMSP „Centrul de Sănătate Publică
Hîncești”, conform deciziei de control nr. CM-2020-DIS-01 din 14 ianuarie
2020, s-a stabilit că în statele de personal ale ÎMSP „Centrul de Sănătate
Publică Hîncești” pentru anul 2019 aprobate prin decizia nr. 01/07 din 05
aprilie 2019 a Consiliului raional Hîncești aplicate în prezent, nu figurează
funcția de ,,operator al cazangeriei cu gaze naturale la ÎMSP „Centrul de
Sănătate Mingir”. Totodată, s-a indicat că modificarea statelor de personal
ale instituției, inclusiv prin includerea unor funcții, ține de competența
administrației ÎMSP „Centrul de Sănătate Hîncești” și a Consiliului raional
Hîncești.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău în temeiul art. 56, art. 58 din Codul
muncii, art. 992 din Codul civil a concluzionat că pretenția lui Ion Cioinac
privind obligarea ÎMSP „Centrul de Sănătate Hîncești” de a încheia
contractul individual de muncă pe perioada de activitate 01 noiembrie 2017-
5
15 aprilie 2020, este neîntemeiată, or, în statele de personal ale ÎMSP
„Centrul de Sănătate Hîncești” pentru anul 2019 aprobate prin decizia nr.
01/07 din 05 aprilie 2019 a Consiliului raional Hîncești nu figurează funcția
de „operator al cazangeriei cu gaze naturale la ÎMSP „Centrul de Sănătate
Mingir” și ca efect, ÎMSP „Centrul de Sănătate Hîncești” era în
imposibilitate de a-l angaja pe Ion Cioinac în calitate de operator la
cazangeria de gaze naturale.
Totodată, instanța de apel a reținut că raporturile juridice în perioada
de referință între Ion Cioinac și ÎMSP „Centrul de Sănătate Hîncești” derivă
din contractele de prestări servicii încheiate între cele două părți, pe perioada
executării volumului de lucru necesar și de fapt raporturi de muncă în ce
privește funcția de operator în perioada de referință între reclamant și pârât
nu existau.
Curtea de Apel Chișinău a mai constatat că potrivit contractelor de
prestări servicii nr. 13/VM/S/2017 din 01 noiembrie 2017 și nr.
13/VM/S/2018 din 05 noiembrie 2018, reclamantul Ion Cioinac a prestat
servicii de operator la ÎMSP „Centrul de Sănătate Hîncești”, fiind remunerat
conform sumelor negociate între părți.
În aceste circumstanțe instanța de apel nu a stabilit careva temeiuri
sau circumstanțe faptice, din care să rezulte că în perioada indicată de Ion
Cioinac a fost angajat la ÎMSP „Centrul de Sănătate Hîncești”, or, din
materialele cauzei rezultă că acesta a activat în instituția respectivă în baza
contractelor de prestări servicii pentru operator de cazane și nu în baza
cărorva raporturi de muncă.
Astfel, pe cale de consecință și având în vedere că s-a constatat
netemeinicia pretenției de bază, precum și lipsa raporturilor de muncă între
reclamant și instituția pârâtă, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind
nejustificate și pretențiile subsecvente privind încasarea salariului, sporului
pentru vechimea în muncă, sporului pentru activitatea în condiții grele și
vătămătoare, indemnizației pentru concediul nefolosit, premiilor de
activitate și ajutorului material, a penalităților și a prejudiciului moral, or
aceste drepturi salariale și despăgubiri se cuvin salariatului, în baza existenței
unui raport individual de muncă, ceea ce în speță nu a fost stabilit. Totodată,
legislația muncii reglementează expres condițiile de retribuire a muncii
precum și forma contractului individual de muncă care este unicul temei
legal de a recompensa munca prestată.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Ion Cioinac,
reprezentat de avocatul Victor Furnică, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,
cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii formulate de către
Ion Cioinac. (f.d.87-97, vol.II)
În motivarea recursului Ion Cioinac a reiterat circumstanțele de fapt
și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel,
6
indicând că instanța de apel nu a aplicat legea care urma a fi aplicată și în
mod arbitrar a apreciat probele administrate și cercetate.
În acest sens a menționat că în toată perioada de activitate, deși a fost
admis la muncă, exercitând fără loc de dubii funcția de operator în cazangeria
Centrului de Sănătate Mingir, cu acesta nu s-a încheiat în contract individual
de muncă. Astfel, pentru a evidenția această concluzie, instanțelor ierarhic
inferioare l-au fost prezentate mijloace de probă în care au fost reținute
caracterul raporturilor juridice reale, or, în funcția pe care o exercita se afla
în relații de subordonare în raport cu angajatorul lui direct și cu șeful
Centrului de Sănătate Mingir, mai mult ca atât, acesta era obligat să respecte
toate instrucțiunile și ordine interne emise. La fel a menționat că plățile
făcute de ÎMSP „Centrul de Sănătate Publică Hîncești” erau cu titlu de
salariu și din acesta se reținea inclusiv și cotizații sindicale.
Recurentul a indicat că prin referința depusă și explicațiile date,
ÎMSP „Centrul de Sănătate Publică Hîncești” nu a recunoscut în general că
Ion Cioinac, pe perioada 10 ianuarie 2020 – 15 aprilie 2020, a activat în
calitate de operator în cazangeria cu gaze naturale a Centrului de Sănătate
Mingir. Însă, Șefului Centrului de Sănătate Mingir a comunicat instanței de
judecată, că în perioada sus-indicată Ion Cioinac a activat în calitate de
operator în cazangeria cu gaze a Centrului de Sănătate Mingir, dar nu a fost
remunerat.
Totodată, Ion Cioinac a invocat dezacordul cu concluzia că ÎMSP
„Centrul de Sănătate Publică Hîncești” nu putea să-l angajeze în funcția de
operator în cazangeria cu gaze, pe motiv că această funcție nu era prevăzută
în Statele de personal, menționând că omisiunea de a fi introdusă în statele
de personal funcția de „operator în cazangerie” și neexecutarea unei obligații
legale, nu poate fi pusă pe seama recurentului și tratată această în defavoarea
acestuia, în condițiile în care și-a executat obligațiile ce rezultă din funcția
încredințată.
La 04 iulie 2023 Consiliul raional Hîncești a depus referință asupra
recursului înaintat de către Ion Cioinac, reprezentat de avocatul Victor
Furnică, prin care a solicitat respingerea recursului, menționând că
recurentul nu a invocat nici un motiv de fapt și de drept plauzibil pentru a
casa hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel. (f.d. 107-108,
vol.II)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:
7
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) reglementează că:
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432, alin. (2), lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare
până la 01 septembrie 2023) prevede că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.”
Art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) statuează că:
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) stabilește că:
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, prevăzut la art. 434,
alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
recurentul a respectat acest termen, or decizia instanței de apel a fost adoptată
la 14 februarie 2023, expediată avocatului Victor Furnică, prin intermediul
poștei electronice, la 04 mai 2023. (f.d. 86, vol.I)
Ion Cioinac, reprezentat de avocatul Victor Furnică, a declarat recurs la
8
18 mai 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 18 mai
2023.
Din analiza recursului declarat de către Ion Cioinac, reprezentat de
avocatul Victor Furnică, rezultă că recurentul a invocat temei de
admisibilitate a recursului prevederile indicate la art. 432, alin. (2), lit. a) și
alin. (4) din Codul de procedură civilă menționat mai sus.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că
recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin. (2)
alin. (2), lit. a) din Codul de procedură civilă, nu a stabilit că normele aplicate
suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective,
ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3)
din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a
stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât
mai mult că recurentul nu indică în concret asupra unor încălcări de ordin
procedural.
Cu referire la argumentul invocat de către recurent privind aprecierea
în mod arbitrar a probelor administrate, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că instanța de apel a cercetat toate probele
administrate și le-a dat o apreciere corespunzătoare, inclusiv prin poziția
reclamantului.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză
conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
9
Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate
de către Ion Cioinac, reprezentat de avocatul Victor Furnică, nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art. 433,
lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor,
art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de către Ion Cioinac,
reprezentat de avocatul Victor Furnică, împotriva deciziei din data de 14
februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
10