3ra-1226/23 — cu privire la anularea parțială a dispoziției nr.72 din 31 mai 2023

3ra-1226/23 — cu privire la anularea parțială a dispoziției nr.72 din 31 mai 2023 (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea

Mixtă „ Zernoff” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de

către Întreprinderea Mixtă „Zernoff” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova cu

privire la anularea pct. 1 și 2 al dispoziției nr. 72 din 31 mai 2023,

împotriva hotărârii din 16 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-1226/23

nr. PIGD 2-23078938-01-3ra-18122023)

Inadmisibilitatea cererii de recurs. Art. 246 din Codul administrativ.

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

11 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

către Întreprinderea Mixtă „Zernoff” Societate cu Răspundere

Limitată.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Răspundere Limitată (în continuare ÎM „Zernoff” SRL) a depus acțiune în

contencios administrativ împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale,

prin care a solicitat anularea pct. 1 și 2 al dispoziției nr. 72 din 31 mai 2023

a Comisiei pentru Situației Excepționale, ca fiind contrară legii.

Comisia pentru Situații Excepționale, prin dispoziția nr. 72, a stabilit măsuri

speciale pentru reglementarea pieței gazelor naturale, și anume, a dispus la

pct. 1, prin derogare de la art. 80, alin. (3) din Legea nr. 108 din 27 mai 2016

cu privire la gazele naturale, în scopul asigurării unui mecanism echitabil de

recuperare a devierilor financiare de la toți consumatorii finali, furnizorii

cărora le-a fost impusă obligația de serviciu public percep de la consumatorii

finali care își schimbă furnizorul de gaze naturale sau reziliază contractul de

furnizare a gazelor naturale plata unică determinată conform formulei

stabilite.

Totodată, prin pct. 2 al aceleiași dispoziții, Comisia pentru Situații

Excepționale a dispus sistarea recepționării cererilor consumatorilor finali

privind furnizarea gazelor naturale la un loc de consum, în baza mai multor

contracte de furnizare a gazelor naturale încheiate cu furnizori diferiți.

Consumatorii finali de gaze naturale care procură simultan atât pe piața

reglementată, cât și pe piața concurențială gaze naturale au obligația de a

alege, până la data de 30 iunie 2023, piața pe care urmează să rămână.

41 din 24 februarie 2022 pe teritoriul Republicii Moldova a fost declarată

stare de urgență pe o perioadă de 60 de zile, care a fost prelungită prin

hotărâri subsecvente al Parlamentului Republicii Moldova. Conform art. 2

din Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022, au fost stabilite

măsurile, în legătură cu care Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova va emite dispoziții.

pentru Situații Excepționale nr. 72 din 31 mai 2023 depășesc în mod evident

măsurile, pentru care a fost împuternicită Comisia de către Parlamentul

Republicii Moldova, deoarece, dispozițiile date nu se încadrează în lista

1

exhaustivă prevăzută la art. 2 al Hotărârii Parlamentului nr. 41 din 24

februarie 2022, nici sub aspectul unor alte acțiuni necesare în vederea

prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor situațiilor care au impus

declararea stării de urgență.

Excepționale nr. 72 din 31 mai 2023, nu sunt îndreptate spre diminuarea

consecințelor situațiilor care au impus declararea stării de urgență, ci la

diminuarea devierilor financiare ale furnizorului de serviciu public,

provocate de alți factori decât situațiile care au impus declararea stării de

urgență. Pe lângă aceasta, potrivit declarațiilor oficiale ale Ministrului

Energiei, făcute după publicarea dispoziției contestate „acest mecanism de

corecție a fost introdus azi de Comisia pentru Situații Excepționale. Trebuie

să găsim soluția ca acest mecanism să fie introdus în cadrul normativ

permanent”. Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale prin dispoziția

dată, utilizează atribuții excepționale, pentru a crea un mecanism permanent,

care se intenționează a fi utilizat și în afara stării de urgență, fapt ce

demonstrează depășirea vădită a atribuțiilor acordate Comisiei de către

Parlament.

2023, Comisia a derogat de la art. 80, alin. (3) al Legii nr.108 din 27 mai

2016 cu privire la gazele naturale, care reglementează în general principiul

de bază al pieței libere, iar în particular stabilește interdicția la plata unor

taxe la schimbarea furnizorului, instituind ad litteram un mecanism punitiv

pentru consumatorii de gaze naturale, care au beneficiat de posibilitățile

acordate regimul liberalizat al pieței gazelor naturale.

Legea nr. 151 din 09 iunie 2022, în interiorul perioadei stării de urgență,

astfel, reiterând intenția legiuitorului de a continua procesul de liberalizare a

pieței gazelor naturale, astfel creând o speranță legitimă perpetuă pentru

participanții pieței, iar pe de altă parte Comisia pentru Situații Excepționale

emite dispoziții contrare defavorabile, fapt ce contravine direct prevederilor

art. 9, alin. (3), din Constituția Republicii Moldova.

a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către ÎM „Zernoff” SRL

împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale cu privire la anularea pct. 1

și 2 al dispoziției nr. 72 din 31 mai 2023.

a subliniat că prin prisma art. 224, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ, la

examinarea acțiunii de control normativ, legalitatea actului administrativ

normativ urmează a fi verificată prin verificarea dacă actul dat contravine

legii.

Hotărârea nr. 17 din 23 iunie 2020, unde Curtea a examinat

constituționalitatea prevederilor contestate ... și a conchis că acestea sunt

2

constituționale în măsura în care: (a) autoritățile responsabile de gestionarea

stării de urgență îndeplinesc doar atribuții, măsuri sau acțiuni necesare

realizării scopurilor care au stat la baza declarării stării de urgentă; (b)

atribuțiile, măsurile sau acțiunile necesare nu depășesc sfera de competență

a puterii executive și (c) Parlamentul poate exercita un control efectiv al

măsurilor în discuție (a se vedea punctul 2 din Dispozitiv).

În această Hotărâre Curtea a reținut, la § 110, că autoritățile

responsabile de gestionarea stării de urgență fac parte, prin natura lor, din

puterea executivă. Astfel, chiar dacă legislatorul a utilizat formulări flexibile

la descrierea măsurilor care pot fi dispuse de către aceste autorități, acestea

nu pot depăși domeniul de competență al executivului, deoarece singurele

competențe pe care le dețin de la Parlament sunt executive. Textele de lege

contestate nu conțin prevederi care le-ar permite acestor autorități să preia

din atribuțiile puterii legislative, i.e. să adopte, să modifice sau să abroge

legi.

Referirea la texte ca „alte atribuții necesare” sau „alte acțiuni necesare”

nu este suficientă pentru a oferi Executivului puterea de a legifera, deoarece

legiferarea nu este o funcție care poate fi acordată de către Parlament prin

asemenea proceduri. Autoritățile competente să legifereze sunt stabilite

expres în Constituție. Astfel, dacă autoritățile responsabile de gestionarea

stării de urgență ar dori să legifereze, ele ar trebui să o facă în baza unei

norme din Constituție. Așa cum nicio prevedere din Constituție nu le permite

să legifereze nemijlocit, autoritățile în discuție trebuie să respecte voința

constituantei de a încredința puterea legiferării – atât în situații ordinare, cât

și pe durata stării de urgență, de asediu sau de război – doar Parlamentului

(a se vedea § 111 din Hotărârea citată).

dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr.72 din 31 mai 2023, s-a

instituit anumite restricții ce se referă la scopul asigurării securității

energetice a țării, prin menținerea stabilității și continuitatea aprovizionării,

în conjunctura actualei configurații a piețelor energetice și ținând cont de

situația din regiune.

Astfel, măsurile întreprinse au vizat gestionarea crizei umanitare și a

crizei energetice, privind îmbunătățirea condițiilor de trai pentru cetățenii

țării, asigurarea funcționarii statului și îndeplinirea obiectivelor strategice

asumate.

a fost emisă de o autoritate competentă, conform art.21, al Legii nr.212 din

24 iunie 2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război.

observat că acestea vizează, în mod evident, situația critică survenită și

anume criza în care se află Republica Moldova ce se datorează tuturor

fenomenelor economice și tuturor proceselor care au loc în țară, în regiune

și la nivel mondial, ce pune în discuție intervenții ferme din partea

3

autorităților competente ale statului – prin acțiuni și măsuri coerente și

adecvate pentru a asigura o economie în domeniul produselor economice,

care pot implica și restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau al unor

libertăți fundamentale.

Securitatea statului și a instituțiilor sale democratice, securitatea,

inclusiv asigurarea continuă a populației a aprovizionării cu energie electrică

- reprezintă interese publice și private vitale care merită și trebuie protejate

și care pot conduce la o derogare provizorie de la anumite drepturi ale

omului.

Aceste măsuri se pot concretiza într-o multitudine de acțiuni specifice

prin care autoritatea administrativă este chemată să intervină în aria sa de

resort, respectiv aplicarea reglementărilor comerciale specifice perioadelor

de stare de urgență, inclusiv măsuri prompte de modificări normative, care

vor veni în susținerea măsurilor anti-criză.

neîntemeiate alegațiile societății reclamante că actul contestat este contrar

legii, or, instanța acceptă că în cazul existenței unei situații de risc major

pentru criza economică, cum este la caz, se pot impune unele limitări ale

drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, dar în limitele

prescrise de Constituție și de lege. Cu privire la alegerea acestor măsuri,

organelor de stat competente trebuie să li se recunoască o largă marjă de

apreciere, tocmai ca urmare a faptului că ele sunt confruntate cu o situație de

risc cu caracter de noutate și cu o evoluție imprevizibilă.

contestate din actul normativ Comisia pentru Situații Excepționale a ținut

cont de faptul că, în conformitate cu art.7, alin.(2), lit. d) din Legea cu privire

la gazele naturale nr.108 din 27 mai 2016, în domeniul de reglementare a

prețurilor și a tarifelor, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică

aprobă tarifele reglementate pentru serviciul de transport al gazelor naturale,

pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale, inclusiv tarifele diferențiate

în funcție de nivelul presiunii în rețelele de gaze naturale, tariful reglementat

pentru serviciul de stocare a gazelor naturale, precum și prețurile

reglementate pentru furnizarea de ultimă opțiune și pentru furnizarea gazelor

naturale anumitor categorii de consumatori finali în contextul obligației de

serviciu public stabilite la art.89, calculate în conformitate cu metodologiile

respective de calculare a prețurilor și a tarifelor reglementate.

La 13 august 2021, Agenția Națională pentru Reglementare în

Energetică a aprobat prin Hotărârea nr.355 - Metodologia de calculare,

aprobare și aplicare a prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor

naturale care reglementează modul de calcul, aprobare și aplicare a prețurilor

reglementate pentru furnizarea de ultimă opțiune și pentru furnizarea gazelor

naturale în contextul îndeplinirii obligației de serviciu public (în continuare

– serviciul reglementat de furnizare).

4

prețurilor de achiziție a gazelor naturale în anii 2021-2022, Agenția

Națională pentru Reglementare în Energetică a purces la ajustarea prețurilor

reglementate pentru furnizarea gazelor naturale în anul 2022, ultima ajustare

fiind efectuată prin Hotărârea ANRE nr. 736 din 23 septembrie 2022.

Astfel, prețurile reglementate includeau și devieri financiare negative

semnificative acumulate în perioada 2021-2022, atât de consumatorii

casnici, cât și non-casnici, care urmau a fi recuperate în perioada următoare.

Iar urmare a micșorării prețurilor pentru furnizarea gazelor naturale aprobate

prin Hotărârea ANRE nr. 312 din 07 iunie 2023, ANRE a comunicat că:

,,modificarea prețului mediu anual de achiziție al gazelor naturale a permis

recalcularea gradului de recuperare a devierilor tarifare generate în

perioadele precedente de reglementare, astfel că ,,la data de 31 mai 2023,

valoarea componentei de corectare a venitului reglementat (devieri tarifare)

de 2,5 miliarde lei, necesar a fi recuperată prin prețurile reglementate de

furnizare în anul 2023, a fost complet recuperată”.

Prin urmare, reieșind din faptul că, prețurile reglementate pentru

furnizarea gazelor naturale de furnizori, ce au impus de Agenția Națională

pentru Reglementare în Energetică obligația de serviciu public, nu sunt

competitive cu prețurile sezoniere de achiziție a gazelor naturale importate

în Republica Moldova de alți furnizori, tot mai mulți consumatori non-

casnici purced la schimbarea furnizorului de gaze naturale, rămânând astfel

povara de returnare a devierilor financiare negative incluse în tarif, în mare

parte pe consumatorii casnici și parțial pe consumatorii non-casnici care

achiziționează în continuare gaze naturale la prețuri reglementate.

Astfel, lipsa reglementărilor clare a procedurii de ieșire în piața liberă a

creat condiții discriminatorii și inechitabile între diferite categorii de

consumatori, iar întru redresarea situației create Ministerul Energiei prin

scrisoarea nr. 07/2-212 din 18 aprilie 2023 s-a adresat către reglementator și

a solicitat examinarea și inițierea modificării actelor normative de

reglementare relevante aprobate de Agenție, inclusiv a Regulamentelor

privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale și de energie

electrică, Regulamentelor privind furnizarea gazelor naturale și a energiei

electrice, Metodologiile de calculare, de aprobare și de aplicare a prețurilor

reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și energie electrică, care ar

crea premisele necesare în cazul trecerii de la un furnizor ce activează la

prețuri reglementate către un furnizor la prețuri nereglementate, acești

consumatori finali să fie responsabili pentru rambursarea devierilor

financiare create.

întemeiat argumentul invocat de Comisia pentru Situații Excepționale

precum că, lipsa intervenției Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică în circumstanțele create, sporea riscul distorsionării pieței de gaze

și drept rezultat majorarea inechității între consumatori, încălcarea

5

principiilor egalității, fapt care a impus să intervină de urgență prin actul

contestat care a statuat că furnizorii cărora le-a fost impusă obligația de

serviciu public să perceapă de la consumatorii finali care își schimbă

furnizorul de gaze naturale sau reziliază contractul de furnizare a gazelor

naturale o plată unică determinată conform unei formule prestabilite.

nu restricționează dreptul consumatorului de gaze naturale de a-și schimba

furnizorul, or aceasta doar vine să introducă un element de corecție/echitate

față de toți consumatorii de gaze naturale, inclusiv cei casnici, care

presupune că un consumator trebuie să achite devierile tarifare neachitate sau

invers, în cazul deciziei de schimbare a furnizorului.

vederea creării premiselor necesare în cazul trecerii de la un furnizor ce

activează la prețuri reglementate către un furnizor la prețuri nereglementate,

acești consumatori finali să fie responsabili pentru rambursarea devierilor

financiare create și a considerat că măsurile întreprinse de Comisie sunt

unele rezonabile, dat fiind faptul că ingerința produsă prin ea este

proporțională în raport cu pericolul situației care a generat instituirea

acesteia, cât și cu scopul urmărit de a asigura o maximă protecție a interesului

public în fața unei crize energetice.

drept sau al unei libertăți fundamentale poate fi reglementată, cu respectarea

prevederilor art. 54 din Legea fundamentală, potrivit căruia, exercițiul

drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor

prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale

dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale,

integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul

prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor,

libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor

confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.

că, la emiterea prevederilor contestate din dispoziția nr. 72 din 31 mai 2023,

Comisia s-a bazat pe analiza situației economice la nivel național, iar

restricțiile impuse au un caracter temporar, dar nu permanent cum relatează

societatea reclamantă, fiind determinate de analiza situației creată și evoluția

acesteia, precum și în scopul eficientizării măsurilor de combatere a

circumstanțelor ce au stat la baza instituirii stării de urgență.

SRL, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii contestate

cu adoptarea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. (f.d. 60-63)

a recursului prevederile art. 2451, alin. (1), lit. d) din Codul administrativ și

anume că hotărârea este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

6

făcut uz de atribuții excepționale, pentru a crea un mecanism permanent, care

se intenționează a fi utilizat și în afara stării de urgență, fapt ce demonstrează

depășirea vădită a atribuții lor acordate Comisiei de către Parlament,

argument care nu a fost combătut de către instanța de fond, ba chiar mai mult,

Curtea de Apel Chișinău a considerat neîntemeiate acțiunile comisiei drept

nefiind act de legiferare.

La acest aspect a indicat că la 01 noiembrie 2023 prin Hotărârea

Guvernului nr. 837, a fost aprobat și prezentat Parlamentului spre examinare

proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 108 din 27 mai 2016 cu privire

la gazele naturale, care transpune în legislația permanentă a Republicii

Moldova, prevederile pct. 1 al dispoziției nr. 72 din 31 mai 2023. Astfel,

Comisia pentru Situații Excepționale cu certitudine a efectuat un act de

legiferare, în contradicție cu atribuțiile sale prevăzute la art. 2 al Hotărârii

Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 și art. 22 al Legii nr. 212 din 24

iunie 2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război.

critică a poziției societății reclamante, privind lipsa legăturii de cauzalitate

între acțiunile necesare în vederea prevenirii, diminuării și lichidării

consecințelor situațiilor care au impus declararea stării de urgență și acțiunile

întreprinse de către Comisia pentru Situații Excepționale prin dispoziția nr.

72 din 31 mai 2023, or instanța s-a rezumat doar la explicarea declarativă și

neîntemeiată a importanței acțiunilor întreprinse de către Comisie în

contextul crizei energetice, fără a demonstra de fapt această legătură cauzală.

În explicațiile scrise ale ÎM „Zernoff” SRL s-a indicat asupra faptului,

că formula de calcul stabilită în pct. 1 al dispoziției nr. 72 din 31 mai 2023,

prevede calcularea devierilor financiare începând cu 01 ianuarie 2021, care

precedă perioada stării de urgență, fapt ce în mod repetat denotă lipsa

legăturii de cauzalitate și proporționalitate între actele Comisiei și premisele

care au stat la baza declarării stării de urgență.

referință asupra recursului înaintat de către ÎM „Zernoff” SRL, prin care a

solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil, sau respingerea cererii de

recurs ca fiind neîntemeiată, menționând că motivele indicate în recurs nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 2451, alin. (1), lit. d) din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul cu soluția adoptată. (f.d. 140-

120)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

7

„Recursul este admis dacă:

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată public la 16 octombrie 2023. Conform extrasului din poșta

electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată

recurentului la 26 octombrie 2023. (f.d.56)

decembrie 2023.

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal.

analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în

vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

8

de casare, invocate în recursul depus de către ÎM „Zernoff” SRL nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451, alin. (1), lit. d) din Codul

administrativ, deoarece instanța de fond a suspus analizei depline situația de

caz, a analizat-o cu suficientă precizie, s-a expus asupra tuturor argumentelor

invocate de către societatea reclamantă și de către autoritatea intimată și le-

a analizat inclusiv prin prisma competenței Comisiei stabilite prin Hotărârea

Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022, precum și a hotărârii Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică privind aprobarea metodologia

de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate pentru furnizarea

gazelor naturale primind o motivare convingătoare, ceea ce exclude

caracterul arbitrar al hotărârii, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate

„Zernoff” SRL, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

acțiune, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău,

fiind apreciate în mod corespunzător.

recurente la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei

în instanța de fond, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

9

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de ÎM

„Zernoff” SRL

lit. a1) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Întreprinderea Mixtă

„Zernoff” Societate cu Răspundere Limitată.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10