3d-32/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3d-23/2023 2-23141673-01-3d-04102023 HOTĂRÂRE în numele Legii 15 mai 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi Cu participarea grefierului Natalia Pasat examinând în ședință de judecată publică, în ordinea contenciosului administrativ, acțiunea înaintată de Ion Guzun împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ individual defavorabil, constată: La 04 octombrie 2023, Ion Guzun a depus cerere de chemare în judecată în procedura de contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 341/20 din 25 august 2023 „Cu privire la cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție”.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 25 august 2023 în urma examinării chestiunii cu privire la cererea de demisie din funcție a judecatorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărît: Se acceptă parțial cererea de demisie a judecatorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție. Se eliberează Ion Guzun din funcția de judecator la Curtea Supremă de Justiție în baza art. 25 alin. (1) lit. a) și art. 26 din Legea cu privire la statutul judecatorului, din 25 august 2023. Reclamantul a considerat hotărîrea menționată contrară legislației în vigoare și pasibilă de anulare din următoarele motive.

1 Conform hotărârii contestate „La 10 august 2023 judecătorul Curții Supreme de Justiție a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii o cerere, prin care a solicitat demisia din funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) și lit. k), art. 26 alin. (1) și alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, cu achitarea indemnizației unice de concediere”. Contrar art. 16 și 17 din Codul administrativ, Consiliul Superior al Magistraturii, arbitrar a modificat temeiul cererii de demisie indicând, „Cererea de demisie înaintată de Ion Guzun, judecator al Curții Supreme de Justiție are loc prin efectul Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023, fiind depusă urmare a notificării de către Comisia vetting cu privire la inițierea evaluării externe.

Tot aici, a menționat Consiliul Superior al Magistraturii: „în acest context, cererea de demisie din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, depusă de Ion Guzun, urmează a fi examinată în baza prevederilor art. 3, alin. (4) din Legea 65/2023, potrivit cărora, la data recepționării cererii de demisie, Consiliul Superior al Magistraturii informează despre aceasta Comisia de evaluare. Consiliul Superior al Magistraturii examinează cererea de demisie, se pronunță asupra acesteia în cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut de alin. (3) și informează Comisia de evaluare despre hotărârea adoptată”. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii abuzând de dreptul său discreționar a modificat temeiul cererii de demisie depusă de judecătorul Ion Guzun, mai mult decât atât, a admis încălcări de procedură a normei incluse ca temei de demisie.

A menționat reclamantul, că la 10 august 2023 a depus o cerere la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a solicitat acceptarea demisiei onorabile din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție in baza art. 25 alin. (1) lit. a) și lit. k) și art. 26 alin. (1 )-(3) din Legea nr. 544-XII din 20 iulie 1995, modificata prin Legea nr. 246 din 29.07.2022 cu privire la statutul judecătorului. Legea menționată nu prevede așa temei de acceptare parțială a cererii de demisie. Mai mult, în cererea depusă nu a solicitat achitarea indemnizației unice de concediere. A solicitat ca cererea să fie examinată cu prezența sa pentru a se expune asupra demisiei.

Astfel, a considerat că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii este contrară principiului legalității, care se referă la emiterea actului administrativ individual doar în baza unui temei prevăzut de norma de drept material, ori, în cazul în care nu este clară cererea de demisie autoritatea publica este obligată să clarifice situația de fapt prin audierea sau solicitarea în scris de la persoana interesată, să 2 dispună toate măsurile permise de lege și să asigure desfășurarea cu celeritate a procedurii administrative. A susținut reclamantul că din hotărârea contestată „Potrivit informației deținute de CSM, la data de 26 iulie 2023 Curtea Supremă de Justiție a recepționat mesajele Comisiei vetting, cu privire la notificarea judecătorilor Curții privind inițierea evaluării, judecătorii având la dispoziție 20 de zile pentru a decide dacă acceptă evaluarea ori depun cerere de demisie”.

Astfel, Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023, prevede obligativitatea notificării judecătorului vizat de către Comisia vetting și nicidecum a Curții Supreme de Justiție. Conform datelor din posta electronica personală secretariat veting.md i-a expediat notificarea privind inițierea evaluării în temeiul Legii nr. 65/2023, pe care a recepționat-o la 31 iulie 2023, fapt confirmat de secretariat la aceiași dată. A susținut reclamantul că, art. 3 alin. (3) și (4) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023 prevede că, „(3) Cererea de demisie depusă în condițiile alin. (2) lit. b) poate fi retrasă doar în interiorul termenului de 20 de zile.

Depunerea de către judecător a cererii de demisie după expirarea acestui termen, indiferent de motivul invocat, se echivalează cu nepromovarea evaluării.”, „(4) La data recepționării cererii de demisie, Consiliul Superior al Magistraturii informează despre aceasta Comisia de evaluare. Consiliul Superior al Magistraturii examinează cererea de demisie, se pronunță asupra acesteia în cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) și informează Comisia de evaluare despre hotărârea adoptată”. Deși judecătorul Ion Guzun nu a depus cerere în acest temei, Consiliul Superior al Magistraturii a admis discreționar încălcări de procedură în acest sens și anume a încălcat prevederile art. 32 din Codul administrativ.

A mai susținut că, Consiliul Superior al Magistraturii a motivat respingerea cererii de amânare prin faptul că „Potrivit informației deținute de Consiliul Superior al Magistraturii, la data de 26 iulie 2023 Curtea Supremă de Justiție a recepționat mesajele Comisiei vetting, cu privire la notificarea judecătorilor Curții privind inițierea evaluării, judecătorii având la dispoziție 20 de zile pentru a decide dacă acceptă evaluarea ori depun cerere de demisie. Termenul de 20 zile a expirat la data de 15 august 2023. Respectiv, termenul de 10 zile, în interiorul căruia Consiliul Superior al Magistraturii urma să examineze cererea expira la 25 august 2023”. Cererea de demisie a fost depusă la data de 10 august 2023, plus 20 de zile, 30 august 2023, astfel judecătorul Ion Guzun până la 30 august 2023 a avut dreptul de 3 a retrage cererea de demisie.

Astfel, la data examinării cererii de demisie 25 august 2023 era în drept de a-și retrage cererea de demisie. Având în vedere toate contradicțiile din hotărârea contestată, încălcările admise, au dus la încălcarea inclusiv a art. 119 alin. (1) din Codul administrativ, conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert. A constatat reclamantul existenta unei îndoieli serioase și rezonabile în privința legalității hotărârii contestate, or planează suspiciuni serioase referitor la certitudinea acestui act administrativ. Mai mult, din motivarea actului administrativ individual, prin care se realizează o ingerință în drepturile persoanei trebuie sa fie comprehensibil recunoscută proporționalitatea, egalitatea de tratament și securitatea juridică, ceea ce nu se atestă din analiza actului administrativ contestat.

Analiza incompletă a elementelor concrete și edificatoare vizând operațiunile administrative desfășurate reprezintă un motiv suficient pentru a pune la îndoială legalitatea exercitării dreptului discreționar al autorității publice.

De drept reclamantul Ion Guzun și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 16, 32, 119, 137, 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, 25 alin. (1) lit. a) și lit. k) și art. 26 alin. (1)-(3) din Legea nr. 544-XII din 20 iulie 1995, modificată prin Legea nr. 246 din 29.07.2022 cu privire la statutul judecătorului, art. 3 alin. (1) lit. b), (3) și (4), 12 alin. (3) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023 și a solicitat: admiterea acțiunii și declararea nulității hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 341/20 din 25 august 2023 Cu privire la cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție”.

Reclamatul Ion Guzun, în ședința de judecată nu s-a prezentat, procedura de citare legală a fost executată. În ședința de judecată, avocatul reclamantului Marian Domente, a susținut cererea de chemare în judecată solicitând admiterea acesteia, anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 341/20 din 25 august 2023 „Cu privire la cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție”, concretizînd în ședință acțiunea, menționînd că a aceasta este una de contestare a actului administrativ, conform art. 206 al.1 lit.a) Cod administrativ. Reprezentatul pârâtului, Consiliul Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu, în ședinta de judecată, a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ depusă de Ion Guzun, ca fiind neîntemeiată.

Acțiunea este admisibilă și neîntemeiată. În privința admisibilității acțiunii în contenciosul administrativ Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. 4 Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. În sensul respectiv, art. 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată inter alia de revendicarea de către reclamant a încălcării unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice. La caz, aceste condiții de încălcare a unui drept prin activitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii sunt întrunite. Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.34/20 din 25 august 2023 „Cu privire la cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție” constituie în sine un act administrativ individual defavorabil pentru reclamant. Or, conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Totodată, art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ prevede că, actul administrativ individual defavorabil este actul care impune destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Potrivit art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Astfel, din conținutul acțiunii, prin prisma cadrului legal citat, rezultă că, reclamantul, Ion Guzun, revendică apărarea dreptului la carieră și a garanțiilor 5 juridice ce asigură independența și inamovibilitatea judecătorului, precum și dreptul la un proces echitabil. Acțiunea în contencios administrativ este înaintată de reclamantul, Ion Guzun la instanța competentă jurisdicțional și teritorial. Or, în conformitate cu prevederile art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.

Totodată, conform art. 208 și 163 lit. c) din Codul administrativ acțiunea în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii se depune nemijlocit în instanța de judecată în termen de 30 zile de la comunicarea actului administrativ individual, astfel, procedura prealabilă nu se efectuează. În sensul enunțat, art. 209 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, acțiunea în contestare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă.

Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător. Art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19.07.1996, prevede că, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia. Conform art. 191 al.5) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează:a) în primă instanță, prin hotărîri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, conform materialelor cauzei, acțiunea în contencios administrativ este înaintată de reclamantul, Ion Guzun la instanța competentă să judece cauza și în termenul legal de 30 zile, or din actele cauzei rezultă că actul administrativ contestat i-a fost adus la cunotință reclamantului la cererea sa depusă la data de 05 septembrie 2023, iar acțiunea a fost depusă la 04 octombrie 2023. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, reclamantul, Ion Guzun a utilizat corect tipul acțiunii în contestare, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ pentru revendicarea drepturilor sale, or reclamantul prin acțiunea sa solicită anularea actului administrativ defavorabil acestuia, adică, hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.34/20 din 25 august 2023 6 „Cu privire la cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție”.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, la caz, motive de inadmisibilitate a prezentei acțiuni, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din Codul administrativ nu sunt, deci acțiunea este admisibilă și urmează a fi examinată în fond. În privința netemeiniciei acțiunii în contenciosul administrativ Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Conform art. 224 alin.(1) lit. f) din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri: f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a) – e). Conform prevederilor art.219 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Potrivit prevederilor art.220 alin.(1) din Codul administrativ se explică că, obținerea probelor în procedura contenciosului administrativ are loc conform art. 87–93, iar potrivit art.221 alin.(1) al aceluiași act normativ, autoritățile publice sînt obligate să prezinte instanței de judecată, concomitent cu referința, dosarele administrative.

La solicitarea instanței de judecată, autoritățile publice sînt obligate să prezinte suplimentar și alte documente pe care le dețin, inclusiv cele electronice, și să acorde informații. În virtutea art.93 din Codul administrativ, care stabilește sarcina probațiunii, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale. În cadrul dezbaterilor judiciare, din analiza probelor administrate în conformitate cu legea, s-a stabilit cu certitudine următoarele fapte. Reclamantul Guzun Ion la 14.02.2014 a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

La 26 iulie 2023 Ion Guzun a fost notificat de Comisia de evaluare privind inițierea procedurii de evaluare conform Legii nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. 7 La acest capitol Completul respinge ca lipsit de suport legal argumentul reclamantului că pentru acesta termenul de 20 zile penrtu depunerea cererii de demisie curge de la 31.07.2023, cînd personal a recepționat notificarea, or, potrivit prevederilor pct. 1 lit.a) din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei independente de evaluare externă a judecătprilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție aprobat la 26.09.2023 termenul curge de la expedierea notificării, dar nu de la citirea acesteia.

În speță notificarea a fost expediată în adresa electronică a reclamantului la 26.07.2023, prin urmare de aici curg termenele pentru subiect, care sunt de decădere și nu pot fi nici prelungite, nici restabilite. Aceleași prevederi se regăsesc și în art. 22 raportat la art. 383 și 385 Cod civil. Astfel că, la 10 august 2023, judecătorul Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii o cerere, prin care a solicitat acceptarea demisiei onorabile din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) și lit. k), art. 26 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Totodată, judecatorul Ion Guzun a solicitat să fie informat despre examinarea cererii deoarece dorește să fie prezent la ședință. Suplimentar a adus la cunoștință Consiliului că, începînd cu 14 august pînă la 08 septembrie 2023 se va afla în concediu de odihnă, fiind în afara țării. S-a stabilit, că examinarea chestiunii privind cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție a fost inclusă în agenda ședinței nr. 20 din 25 august 2023 ora 09:00. La ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 20 din 25 august 2023 s-au prezentat 6 ( șase) membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din 8 (opt) membri în funcție. Ședința s-a considerat deliberativă și s-a declarat deschisă.

Cu 6 (șase) voturi pro ale membrilor prezenți a fost votată și aprobată agenda ședinței nr. 20 din 25 august 2023 și a celei suplimentare cu propunerile de rigoare. Potrivit agendei, a doua chestiune se referea la cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție. În ședința Plenului nu s-a prezentat judecătorul Curții Supreme de Justiție, Ion Guzun, care a solicitat amînarea examinării chestiunii în cauză. În urma deliberării și exprimării votului deschis al membrilor prezenți la ședință cu 6 (șase voturi) pro și 0 (zero) voturi împotrivă s-a respins cererea de amînare a examinării subiectului privind cererea de demisie a judecatorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție.

8 Din actele anexate la lucrările dosarului este cert faptul că Consiliul Superior al Magistraturii, examinând cererea de demisie și dosarul personal al magistratului, audiind informația membrului raportor, cu 6 (șase) voturi pro și 0 (zero) voturi împotrivă ale membrilor CSM cu drept de vot, prezenți la ședință, prin hotărîrea nr. 341/20 din 25 august 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a acceptat parțial cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție și l-a eliberat din funcție, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) și art. 26 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, din data de 25 august 2023. Nefiind de acord cu hotărîrea în cauză, la 04 octombrie 2023 Ion Guzun a depus o cerere de chemare în judecată, în ordinea contenciosului administrativ prin care a solicitat anularea Hotărîrii Plenului CSM nr. 341/20 din 25 august 2023. Conform art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului, judecătorul este eliberat din funcție în cazul: a) depunerii cererii de demisie.

Conform alin. (2) al aceluiași articol (modificat prin Legea nr. 246 din 29.07.2022, în vigoare 26.08.2022), eliberarea judecătorului din funcție se face prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 26 alin. (1) din aceeași Lege, se consideră demisie a judecătorului plecarea onorabilă a acestuia din funcție dacă, în exercițiul funcțiunii și în afara relațiilor de serviciu, el nu a comis fapte care discreditează justiția sau compromit cinstea și demnitatea de judecător. În corespundere cu art. 3 alin. (1)-(4) din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, subiecții evaluării sunt: a) judecătorii Curții Supreme de Justiție în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv cei suspendați din funcție; b) candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Nu sunt supuși evaluării: a) judecătorii Curții Supreme de Justiție și candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care au promovat evaluarea integrității prevăzută de Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor; b) judecătorii care, în termen de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării, depun cerere de demisie. Cererea de demisie depusă în condițiile alin.(2) lit.b) poate fi retrasă doar în interiorul termenului de 20 de zile. Depunerea de către judecător a cererii de demisie după expirarea acestui termen, indiferent de motivul invocat, se echivalează cu nepromovarea evaluării.

9 La data recepționării cererii de demisie, Consiliul Superior al Magistraturii informează despre aceasta Comisia de evaluare. Consiliul Superior al Magistraturii examinează cererea de demisie, se pronunță asupra acesteia în cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(3) și informează Comisia de evaluare despre hotărârea adoptată. Este de notat că materialele cauzei confirmă că reclamantul Ion Guzun s-a încadrat în termenul legal de 20 zile pentru depunerea cererii de demisie, astfel că, fiind notificat cu privire la începerea evaluării la 26.07.2023, acesta a formulat cererea respectivă la 10.08.2023.

Conform art. 15 alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, ședința Consiliului al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcției și nu se află în situațiile menționate la art. 18 alin.(1). Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut în art. 19 alin. 4). Hotărârea motivată se redactează în cel mult 30 de zile și se semnează de președintele ședinței. În hotărâre se menționează numărul de voturi exprimate în favoarea și împotriva hotărârii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge argumentul reclamantului cu privire la faptul că ”hotărârea CSM în partea acceptării parțiale a cererii de demisie și anume eliberarea reclamantei din data de 25 august 2023 este ilegală, ea fiind contrară principiului independenței și inamovibilității judecătorului, deoarece Legea nr. 544 XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, modificată prin Legea nr. din 29.07.2022, în vigoare din 26.08.2022 nu reglementează așa temei de admitere sau demisie parțială a judecătorului, din considerentele ce succed.

Este cert că prin hotărârea Plenului CSM nr. 341/20 din 25 august 2023, obiect al contestării, a fost acceptată parțial cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție și s-a eliberat Ion Guzun din funcția de judecător de la Curtea Supremă de Justiție, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) și art. 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului, din data de 25 august 2023. Motivele pentru care s-a decis acceptarea parțială a cererii de demisie sunt expuse detaliat în conținutul hotărîrii contestate.

Or, din esența argumentelor invocate în Hotărîrea contestată se deduce că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a acceptat drept temei de demisie a Judecatorului Ion Guzun exclusiv prevederile dispoziției lit. k) alin. (1) art. 25 din Lgea nr. 544/1995 pe motiv că judecatorii pot solicita 10 demisia în baza acestei norme doar la atingerea plafomului de vîrstă, care în acord cu prevederloe art. 11 din Legea nr. 544/1995, constituie atingerea vîrstei de 65 de ani, iar la data examinării cererii de demisie judecatorul Ion Guzun nu a atins vîrsta necesară pentru a solicita demisia pe temeiul dat.

În acest sens, Completul de judecată reține faptul că, demisia judecătorului Ion Guzun este generată nu doar de Legea nr. 544- XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, modificată prin Legea nr. 246 din 29.07.2022, în vigoare 26.08.2022, ci inclusiv și de prevederile Legii nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Astfel, Completul de judecată relevă că, procedura și termenii de examinare a cererii de demisie, în baza art. 3 alin. (2) lit. b) din Lege nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, este reglementată de alin.(4) art.3 din lege.

Această normă pune în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii obligația ca la data recepționării cererii de demisie, să informeze despre aceasta Comisia de evaluare, să examineze cererea de demisie, să se pronunțe asupra acesteia în cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(3) și să informeze Comisia de evaluare despre hotărârea adoptată.

Or, din esența dispoziției art. 3 din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, cât și din scopul urmărit de legislator la adoptarea acestei legi, este evident faptul că în interiorul termenului de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării, judecătorii urmau să decidă dacă acceptă evaluarea ori depun cererea de demisie, iar termenul de 10 zile este un termen în care cererea de demisie a judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție urmează a fi examinată cu eliberarea din funcție a judecătorului din data adoptării hotărârii. În circumstanțele stabilite, dispoziția art. 3 din Legea nr. 65/2023 nu condiționează data eliberării judecătorului de anumite situații cum ar fi data intervenirii plafonului de vîrstă a acestuia.

Această concluzie rezidă și din prevederile alin. (3) art. 3 din Lege, potrivit cărora cererea de demisie depusă în condițiile alin. (2) lit. b) poate fi retrasă doar în interiorul termenului de 20 de zile. Depunerea de către judecător a cererii de demisie după expirarea acestui termen, indiferent de motivul invocat, se echivalează cu nepromovarea evaluării. Prin prisma prevederilor legale ce reglementează scopul Legii nr.65/2023, termenul de examinare a cererii de demisie a judecătorului Curții Supreme de Justiție și termenul de retragere a acestei cereri, solicitarea judecătorului Ion Guzun 11 la Curtea Supremă de Justiție, cu privire la demisia din funcția de judecător, în baza art.25 alin. (1) lit. k) nu poate fi acceptată.

Or, la data examinării cererii de demisie judecatorul Ion Guzun nu a atins plafonul de vîrstă, care în acord cu prevederile art. 11 din Legea cu privire la statului judecatorului, constituie atingerea vîrstei de 65 ani, iar la data examinării cererii de demisie judecătorul Ion Guzun nu a atins vîrsta necesară pentru a solicita demisia în acest temei. Deși în cadrul ședinței de judecată reprezentantul reclamantului a susținut că este o coincidență depunerea cererii de demisie după notificarea Comisiei de evaluare, dar nu a solicitat demisia în temeiul Legii nr. 65 din 30 martie 2023 nu poate fi reținută, deoarece din analiza evenimentelor care au precedat depunerea cererii de demisie se atestă fără dubii că judecătorul Curții Supreme de Justiție Ion Guzun a fost notificat privind inițierea evaluării la data de 26 iulie 2023 de către Comisia vetting, și doar ulterior acesteia la data de 10 august 2023 ultimul a depus în adresa Consiliului o cerere de demisie.

Totodată se atestă că reclamantul nu a depus la Comisie declarația de avere și interese personale, declarația privind lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică, conform art. 12 al.3 Legea nr. 65/2023, în termen de 20 zile de la notificare (fapt care nu a fost negat de către reclamant), fapt denotă că cererea de demisie a fost depusă anume în termenul și în legătură cu notificarea privind inițierea evaluării și denotă consimțămîntul acestuia de a-i fi acceptată cererea de demisie anume pentru a nu fi supus evaluării în condițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023. Prin urmare, la caz sunt aplicabile temeiurile și condițiile demisiei stabilite de Legea nr. 65 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar nu exclusiv cele menționate în Legea nr. 544/20.07.1995.

Într-adevăr, Legea nr. 65/2023 nu prevede expres din ce dată urmează a fi demis judecătorul: cu data examinării cererii sau cu data indicată în cererea de demisie de ultimul. Sub acest aspect reținem Hotărîrea Curții Constituționale nr. 21 din 24 iunie 2015 precum și nr. 9 din 07.04.202 în care Curtea reține că actul trebuie interpretat în sensul în care poate produce efecte, nu în sensul în care nu produce efecte. Altfel spus, o normă juridică trebuie interpretată în sensul său pozitiv, care generează efecte juridice, astfel încât rezultatul aplicării practice a normei juridice să fie cât mai aproape de finalitatea urmărită de text în contextul său.

Prin urmare, Completul de judecată reține că, Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție este o lege specială care stabilește o procedură specială de demisie a judecătorilor acestei instanțe, care nu doresc să fie supuși evaluării 12 externe. Astfel, prin derogare de la prevederile Codului administrativ, Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, Legea 65/2023 stabilește termeni restrânși de depunere și examinare a cererii de demisie și de expunere asupra acesteia, procedura restrînsă fiind impusă prin scopul urmărit la adoptarea Legii-demisia imediată a judecătorului care nu dorește să fie supus evaluării în interiorul termenului de 10 zile pentru stabilit de lege pentru examinarea cererii.

Este evident faptul că, odată ce judecătorul Curții Supreme de Justiție, Ion Guzun, a refuzat să treacă testul de evaluare externă, cererea de demisie a acestuia a fost examinată și admisă necondiționat în interiorul termenului de 10 zile stabilit prin lege, or, scopul legii este anume acela ca judecătorul care nu vrea să treacă prin procedura de evaluare să nu mai poată să activeze în instanța superioară imediat după acceptarea demisiei. Legea 65/2023, în esență, impune judecătorului Curții Supreme de Justiție să facă o alegere: fie să se abțină de la orice schimbare în mod voluntar a statutului profesional în cadrul sistemului judiciar pe durata procesului de verificare, fie să depună cerere de demisie și să nu mai activeze din data admiterii acesteia.

Completul constată faptul că există o diferențiere a tipurilor de demisii în condițiile Legii 65/2023 și a Legii nr. 544/1995, iar argumentul reclamantului că în cazul său urma să se accepte demisia în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) ar fi putut crea o lacună legală care ar fi putut face ca mecanismul de demisie în temeiul Legii 65/2023 să devină nefuncțional în ansamblul său, fapt ce ar genera un risc de incertitudine semnificativă, de litigiu, cheltuieli și întârzieri, precum și de discriminare și arbitrar. Nu poate fi reținut nici argumentul reclamantului precum că, Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a oferit dreptul de a se expune asupra cererii de demisie, or participanților la procedura administrativă li se asigură posibilitatea de a participa la toate etapele de desfășurare a procedurii, dreptul la apărare fiind unul garantat.

Astfel, din actele cauzei, cît și din dosarul administrativ rezultă că la data de 22 august 2023 în adresa judecatorului Ion Guzun, prin intermediul poștei electronice a fost expediat un mesaj, prin care a fost invitat la ședința Plenului CSM nr. 20 din 25 august 2023, ora 09:00, în cadrul căreia se va examina cererea de demisie depusă la 10 august 2023. Ca răspuns, judecătorul a informat că, la moment se află peste hotarele țării și va reveni la data de 02 septembrie 2023, în legătură cu ce a solicitat amînarea examinării cererii de demisie pînă la revenirea în țară. 13 În cadrul ședinței, soluționînd solicitarea de amînare a examinării cererii de demisie, Plenul CSM a considerat-o pasibilă de a o respinge.

În acest sens, Plenul întemeiat a stabilit că, cererea de demisie a fost depusă urmare a notificării de Comisia de vetting cu privire la inițierea evaluării externe, și nu pe motiv că ultimul ar fi atins plafonul de vîrstă, plafon care urma a fi atins de ultimul abea la 04.08.2027. Reieșind din argumentele reclamantului prin care a indicat asupra faptului că a dorit de fapt demisia pentru motivul atingerii plafonului de vîrstă, plafon care urma să fie atins abea la 04.08.2027, s-ar presupune că ultimul ar fi urmat să activeze în cadrul Curții Supreme de Justiție pînă la această dată, fapt ce contravine principiilor Legale indicate în Legea 65/2023, conform cărora judecătorul nu mai este în drept să desfășoare această activitate dacă nu intenționează să treacă prin evaluarea externă, începînd cu data acceptării demisiei, dar nu din ziua din care dorește subiectul, ultimul neavînd la caz nici un drept discreționar.

Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superiopr al Magistratuirii și Legea nr. nr. 544/1995 cu privire la statutul judecatorului, Legea privind evaluarea externă a judecatorilor și a candidaților la funcția de judecator la Curtea supremă de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023 stabilește termeni restrînși de examinare a cererii de demise și de expusnere asupra acestei cerei, această procedură fiind impusă prin scopul urmărit la adoptarea legii. Or, conform art. 3 alin. (4) din Legea nr. 65/2023, la data recepționării cererii de demisie, Consiliul Superior al Magistraturii informează despre aceasta Comisia de evaluare.

Consiliul Superior al Magistraturii examinează cererea de demisie, se pronunță asupra acesteia în cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) și informează Comisia de evaluare despre hotărîrea adoptată. Astfel, la 26 iulie 2023 Comisia vetting a expediat judecătorului Ion Guzun notificare cu privire la inițierea evalării, judecatorul a avut la dispoziție 20 zile pentru a decide dacă acceptă evaluarea ori depune cerere de demise.

Termenul de 20 zile a expirat la data de 15 august 2023, respectiv, termenul limită de 10 zile în interiorul căruia Consiliul Superior al Magistraturii urma să examineze cererea expira la data de 25 august 2023. Mai mult, judecatorul Ion Guzun, cunoscînd efectele Legii nr. 65/2023, în situația în care cunoștea că este lipsit de posibilitatea de a participa nemijlocit la examinarea cererii de demisie, a fost în drept să solicite participarea la această ședință prin intermediul platformei Zoom sau prin intermediul unui avocat, însă nu s-a folosit de acest drept. 14 Prin urmare, ultimul, știind că a formulat cerere de demisie, care se examinează în termeni restrînși, urma să dispună de bună-credință și diligență, să se asigure de participarea la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, la care urma să fie examinată cererea sa, fie personal, inclusiv prin rețele ZOOM, fie prin reprezentant.

De asemenea, nu poate fi reținut nici argumentul reclamantului, precum că la data examinării cererii de demisie, 25 august 2023 era în drept să-și retragă cererea, deoarece reieșind din prevederile art. 3 alin. (1)-(4) din Legea nt. 65/2023, termenul de 20 zile de depunere/retragere a cererii de demisie urmează a fi calculat din momentul notificării privind inițierea evaluării. La caz, judecatorul însuși a indicat că, a fost notificat despre inițierea evaluării la data de 26 iulie 2023, prin urmare la 25 august 2023, data care a fost emisă hotărîrea, termenul de 20 zile în interiorul căruia judecatorul putea să-și retragă cererea de demisie era expirat.

Distinct de cele menționate, Completul atestă că reclamantul nu a indicat în acțiunea sa civilă și în ședința de judecată care este legătura cauzală dintre examinarea cererii de demisie în lipsa sa și ilegalitatea actului emis și care ar fi fost argumentele aduse de acesta în ședință, care ar fi răsturnat soluția adoptată. Cu adevărat, confrom art. 94 Cod administrativ, înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un participant sau înainte de respingerea unui act administerativ individual favorabil, participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Însă, actul administrativ nu poate fi anulat doar pe motiv că audierea persoanei nu a avut loc ( la caz din motive imputabile anume reclamantului și nu pîrîtului).

Astfel, în sensul prevederilor art. 224 al.1 lit.a) Cod administrativ (citat supra), actul administrativ poate fi anulat doar dacă acesta este ilegal și prin acesta este vătămat dreptul reclamantului. Prin urmare, în cazul normei legale menționate, pentru ca un act administrativ să fie anulat este necesară întrunirea cumulativă a două condiții: 1) actul să fie ilegal și 2) acesta să încalce drepturile reclamantului. Că neprezența reclamantului Ion Guzun la ședința de examinare a cererii sale de demisie atrage automat ilegalitatea actului și că prin acesta se aduc atingere drepturilor acestuia nu se denotă din circumstanțele cauzei.

În alegațiile sale reclamantul Guzun Ion a indicat că examinarea cererii în lipsa sa l-a privat de dreptul la retragerea cererii de demisie, or, ultima zi în care acesta ar fi avut dreptul să-și retragă cererea sa demisie a fost 15.08.2023, emiterea hotărîrii a avut loc în ședința din 25.08.2023, prin urmare argumentele sale în acest sens se resping, ca fiind declarative și lipsite de suport juridic probat. 15 Mai mult, pentru ca actul să fie ilegal este necesară stabilirea încălcării normei legale care să protejeze reclamantul, fapt ce de asemenea nu s-a stabilit în speță. Astfel că hotărîrea contestată din 25.08.2023 a fost emisă de o autoritate competentă, în termenul și modul stabilit.

Completul notează că, reclamantul a indicat că urma să fie demis în temeiul Legii nr. 544/1995, deoarece a formulat cererea nu în temeiul Legii nr. 65/2023, ci exclusiv în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, și, în opinia sa, Consiliul Superior al Magistraturii a depășit obiectul cererii. Argumentele date sunt neîntemeiate, fiind stabilit cert faptul că acesta a formulat cererea după ce a fost notificat de Comisia Wetting cu privire la inițierea procedurii de evaluare extraordinară conform Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023, fiind depusă anume ca urmare a notificării de către Comisia vetting cu privire la inițierea evaluării externe, prin urmare situației deduse speței sunt aplicabile condițiile demisiei stabilite în legea nr. 65 coroborate cu legea nr. 544, dar nu exclusiv pe ultima.

Prevederile Legii nr. 65/2023 sunt foarte clare și previzibile, cu precădere unui judecător de la Curtea Supremă de Justiție, care în virtutea statutului se prezumă că înțelege și cunoaște eventualele efecte ale notificării și nedepunerii cererii de demisie în termen de 20 zile de la notificare: fie trece procedura de wetting, fie nepromovează această evaluare ca efect a nedepunerii declarației. În speță, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o soluție în favoarea reclamantului, deoarece în cazul în care ar fi interpretat cererea în mod literar, nu în sensul depunerii acesteia conform Legii nr. 65/2023, acesta ar fi trebuit să constate de fapt nepromovarea evaluării, deoarece ultimul nu a depus declarațiile și chestionarul în termenul de 20 zile de la notificare (art. 12 al.4), cu consecințele stabilite la art. 17 al.5 din Lege.

Fapt ce nu a avut loc, fiindu-i aplicat reclamantului cel mai favorabil tratament posibil și existent la acel moment, reieșind din prevederile legale aplicabile la ziua depunerii cererii de demisie. În ceea ce privește numărul incorect al hotărîrii, CSM a luat act de informație și chestiunea privind corectarea erorii a fost inclusă în agenda ședinței din 24 octombrie 2023 și soluționată prin adoptarea hotărîrii nr. 489/30 din 24 octombrie 2023. Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 341/20 din 25 august 2023 „Cu privire la cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție”, este una legală, justificată și 16 proporțională, iar adoptarea acesteia a avut loc în strictă conformitate cu prevederile legale.

În lumina celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de Ion Guzun împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 341/20 din 25 august 2023 „Cu privire la cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție”, este una neîntemeiată, considerent din care urmează a fi respinsă. În conformitate cu art. 191 alin. (5) lit. a), 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție HOTĂRĂȘTE: Se respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Ion Guzun împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 341/20 din 25 august 2023 „Cu privire la cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție”.

Hotărârea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 17