2ra-1299/23 — modificarea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere a copilului minor, anularea titlului executoriu privind incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-1299/23 2-22065183-01-2ra-07082023 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud. A. Mocanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton) ÎNCHEIERE 01 august 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând admisibilitatea recursului declarat de către Perdivar Inga, reprezentată de avocatul Popa Marin, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Popa Alexandru împotriva Ingăi Perdivar, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Anenii Noi cu privire la modificarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, anularea titlului executoriu privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Perdivar Inga, reprezentată de avocatul Bucatca Vadim și a fost menținută hotărârea din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, constată: La data de 11 mai 2022, Popa Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ingăi Perdivar, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Anenii Noi cu privire la modificarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

La data de 04 octombrie 2022 Popa Alexandru a depus cerere de majorare a pretențiilor, solicitând anularea titlului executoriu privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor. 1 În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 09 septembrie 2006 a încheiat căsătoria cu Perdivar (anterior Popa) Inga. În cadrul căsătoriei la data de 30 decembrie 2009 s-a născut feciorul XXXXX. Deoarece nu era posibil de a fi menținută familia, Popa Alexandru a înaintat acțiune privind desfacerea căsătoriei și a solicitat din proprie inițiativă stabilirea domiciliului copilului XXXXX cu mama acestuia întrucât, reclamantul era conștient de faptul că copilul minor nu trebuie să fie afectat de divorț, la acel moment reclamantul presupunea că legătura copilului cu mama sa ar fi mai strânsă și pentru copil era mai benefic să locuiască cu mama, iar un eventual litigiu între părinți referitor la domiciliul minorului ar putea să îl afecteze psihologic.

Prin hotărârea nr. 2-1553/2017 din 30 octombrie 2017, emisă de Judecătoria Chișinău s-a admis integral acțiunea lui Popa Alexandru, s-a dispus desfacerea căsătoriei între reclamant și pârâtă, s-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX a. n. XXXXX cu mama Popa Inga, hotărârea fiind definitivă prin neatacare. Deși reclamantul Popa Alexandru participa la întreținerea copilului, Popa Inga în scop de șantaj economic a înaintat acțiune privind încasarea pensiei de întreținere, astfel, prin hotărârea nr. 2-2497/17 din 22 noiembrie 2017 s-a dispus încasarea din contul lui Popa Alexandru în beneficiul Perdivar (anterior Popa) Inga pensia de întreținere a copilului minor XXXXX în mărime de 1 100 de lei lunar, ce se execută la moment în procedura executorului judecătoresc Tcacenco Alexandru.

În temeiul hotărârii nr.2-2497/17 din 22 noiembrie 2017 și titlului executoriu privind încasarea sumei de 1 100 de lei lunar, lunar este încasat din contul reclamantului, precum și cheltuielile executorului judecătoresc. După stabilirea domiciliului copilului minor cu pârâta au început un șir de acțiuni din partea acesteia în detrimentul total ale intereselor copilului cât și în detrimentul drepturilor tatălui fată de copilul minor XXXXX. Astfel, pârâta fără acordul tatălui a scos copilul de pe teritoriul Republicii Moldova și nu a comunicat locul aflării acestuia timp îndelungat astfel încât reclamantul nu avea posibilitatea de a-și vedea copilul, doar după ce tatăl a întreprins un șir de acțiuni (somație, cerere către DPPDCS Botanica, Răspuns DPPDCS Botanica) reclamantul a aflat că copilul se află în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord împreună cu mama sa.

Începând cu data de 02 noiembrie 2019, în urma constatării de către reclamant a faptului că, feciorul XXXXX a fost agresat fizic și verbal de către pârâtă și concubinul acesteia, copilul minor XXXXX nu a mai plecat să domicilieze cu mama sa, urmare a fost apelată politia din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (în continuare RUMBIN) referitor la agresiunea fizică asupra copilului, referitor la refuzul tatălui și copilului ca XXXXX să plece să domicilieze împreună cu pîrîta Perdivar Inga. La data de 21 februarie 2020, reclamantul Popa Alexandru, neavând altă soluție legală în apărarea drepturilor copilului minor XXXXX, a înaintat o cerere în cadrul Tribunalului pentru Familie - Londra de Est, solicitând emiterea unei hotărâri privind custodia copilului minor (cu cine va locui pe teritoriul RUMBIN ) XXXXX.

2 În urma derulării procedurii legale, Tribunalului pentru Familie - Londra de Est a ordonat efectuarea unui raport de specialitate de către Serviciul de Consiliere și Suport al Tribunalului pentru familii și copii (Cafcass) (o instituție similară cu Direcția Drepturilor Copilului din R.M.) prin care să se determine dacă copilul minor XXXXX a fost sau nu abuzat de către părți sau terțe persoane și în custodia cui ar trebui să se afle în continuare minorul XXXXX pe teritoriul RUMBIN.

În consecința, prin Raportul judiciar Cafcass nr. 976213 din 18 august 2020, de către specialiștii (inclusiv ofițeri ai poliției engleze și psihologi specializați în problemele familiare și ale copiilor minori) au fost constatate următoarele: Verificările de siguranță efectuate de către Serviciile pentru copii din Newham au confirmat faptul că a avut loc o verificare comună S47 în urma unui incident la 07 noiembrie 2019, în cadrul căreia XXXXX i-a comunicat tatălui său despre abuzul fizic. Domnul Popa a refuzat să-i permită doamnei Popa să-l ia pe XXXXX acasă împreună cu dumneaei și a parvenit o altercație care s-a soldat cu chemarea poliției. XXXXX a fost prezent. XXXXX le-a spus ofițerilor că nu dorește să plece acasă împreună cu mama lui.

Autoritatea locală a considerat că a fost atins pragul de prejudiciu semnificativ. Cafcass a adresat o sesizare către Protecția Copilului la 29 mai 2020. Newham a răspuns la 03 iunie 2020 prin email, confirmând că de ambele părți au fost raportate acuzații de abuz domestic, iar dosarul a fost închis în ianuarie 2020. Aceștia nu au putut găsi nicio dovadă care ar confirma preocupările privind armele de foc, sau activitatea criminală. Evaluarea privind copiii și familia efectuată de Newham: XXXXX a fost intervievat de către un asistent social și poliția CAIT (Unitatea de investigare a abuzului asupra copilului). XXXXX a declarat că nu era fericit acasă și că nu dorește să se întoarcă la mama lui, deoarece aceasta îl bătea, îl lovea cu piciorul, îl trăgea de mâini și se așeza pe dânsul astfel încât nu putea să respire.

El a comunicat că, atunci când o ruga să înceteze, ea nu-1 asculta. El a menționat că acestea au început câteva luni în urmă, când partenerul mamei sale s-a mutat la ei. Spunând că atitudinea mamei sale în privința lui s-a schimbat. XXXXX a spus că au existat momente în care a avut vânătăi, sau urme pe corpul său, însă a negat faptul că le avea la momentul interviului. El le-a arătat un semn mic pe obrazul său și altul în jurul încheieturii sale, dar a spus că nu este sigur dacă acestea au apărut în rezultatul loviturii. El a spus că nu suferă durere sau disconfort. Nu-și amintește ultima dată când a fost lovit, cu toate că a spus că acest lucru se întâmplă regulat. El a relatat un incident când mama lui și partenerul acesteia l-au lăsat afară și au plecat cu automobilul, însă s-au întors după aproximativ 15 minute pentru a-1 lua.

XXXXX a declarat că la început partenerul mamei lui se juca cu el și avea grijă de el atunci când mama lui era la serviciu. Totuși lucrurile au început să se schimbe și el a început să se poarte grosolan și oribil cu XXXXX. Conform spuselor lui XXXXX, partenerul mamei lui, l-a agresat fizic mai mult ca mama lui, iar mama lui niciodată nu l-a oprit. El s-a exprimat că, este fericit și în siguranță în casa tatălui său și nu a dezvăluit nicio preocupare cu privire la grija primită de la tatăl său.XXXXX a spus că ar dori să rămână în continuare cu dânsul. El a adăugat că mama lui i-a spus o mulțime de lucruri 3 negative despre tatăl lui, precum că era un bărbat rău și că XXXXX era fix ca și tatăl său.

XXXXX a spus că tatăl său nu a spus niciodată nimic rău despre mama lui. La 02 decembrie 2019, în timpul unei vizite la domiciliu, asistentul social a declarat că XXXXX a spus că nu dorește să se întoarcă în casa mamei sale. XXXXX a declarat că este fericit să o vadă pe mama sa ocazional, însă nu dorește să se mute înapoi pentru trai permanent. Asistentul social a considerat că, XXXXX a fost expus la diferite tipuri de abuz/violență de către mama acestuia și nu este sigur dacă doamna Popa a recunoscut impactul asupra bunăstării emoționale a fiului său.

Asistentul social a menționat că doamna Popa l-a atacat fizic pe domnul Popa în 2017. Asistentul social a comunicat că a fost martor când doamna Popa l-a agresat verbal pe domnul Popa în prezența lui XXXXX în timpul examinării medicale pentru protecția copilului din 11 noiembrie 2019. Asistentul social a relatat ca a fost nevoit să intervină și a comunicat că XXXXX a spus că acesta era un comportament ordinar al mamei lui față de tatăl acestuia. Asistentul social a fost îngrijorat de faptul că XXXXX consideră a fi normal comportamentul ei și a fost îngrijorat de modul în care lucrul dat afectează bunăstarea emoțională a acestuia. Se menționează că doamna Popa nu a frecventat ședințele convenite ce urmau să fie desfășurate de 3 ori pe săptămână după lecții până la orele 19:00 din cauza obligațiunilor de serviciu.

Asistentul social a vorbit cu dumneaei în privința planurilor acesteia de a-l reîntoarce pe XXXXX în custodia sa. Cu toate acestea, asistentul social a menționat că, doamna Popa a preferat ca XXXXX să rămână cu tatăl său până când ea se va aranja, deoarece nu ar fi în stare să-l ducă la școală, sau să facă față rutinelor de îngrijire a copilului. Doamna Popa a negat orice abuz asupra lui XXXXX. Doamna Popa i-a comunicat asistentului social că de fiecare dată când XXXXX petrece timpul cu tatăl său comportamentul lui față de dânsa se schimbă. Ea a recunoscut faptul că comportamentul i s-a părut provocator și a spus că a cerut sfaturi de la școală. Ea a negat relația cu partenerul dumneaei, spunând că erau prieteni.

Rezultat: Dosarul a fost închis, deoarece nu au fost identificate preocupări în privința aflării lui XXXXX în grija tatălui său. XXXXX a avut parte de consilieri la școală. Ambii părinți au fost sfătuiți să oficializeze înțelegerile prin intermediul instanței de judecată. Din analiza impactului asupra copilului, a menționat că, XXXXX este un băiat în vârstă de XXXXX care s-a născut și a crescut în Moldova. El a venit în Regatul Unit la vârsta de 6 ani și inițial a locuit cu ambii părinți până când aceștia nu s- au despărțit în 2017. Ulterior XXXXX a locuit cu mama lui și petrecea timpul cu tatăl său, deși se comunică că acest lucru nu a fost consecvent. XXXXX a locuit cu tatăl său din noiembrie 2019. XXXXX poate vorbi fluent limba moldovenească și a început să vorbească fluent limba engleză de când domiciliază în această țară.

XXXXX i-a comunica că frecventează Școala Primară Upton Cross, însă la momentul actual fac lecții la domiciliu. În baza informațiilor disponibile a constatat că XXXXX a suferit o traumă emoțională și fizică în rezultatul expunerii sale la conflictul parental și a educației dăunătoare din partea mamei sale și va suferi și mai multe traume dacă acest fapt nu va fi redresat. Experiențele trăite de XXXXX vor forma baza tranziției sale la vârsta adultă tânără. XXXXX are nevoie ca adulții din viața lui să acorde prioritate 4 necesităților lui față de necesitățile lor, să se asigure de faptul că el este protejat de alte vătămări sau conflicte. La momentul actual XXXXX are sentimente conflictuale cu privire la mama lui, fapt ce poate fi înțeles, luând în considerație ultimele sale experiențele în legătură cu dânsa.

Este conștient de faptul că politia nu a luat nicio măsură în legătură cu cruzimea împotriva copiilor. Totuși, XXXXX a oferit dezvăluiri consecvente poliției, asistentului social, școlii și Cafcass. XXXXX a dat de înțeles în mod clar că este fericit să petreacă perioade scurte de timp cu mama lui, însă nu dorește ca partenerul acesteia să fie prezent. Trebuie să fie imperativ faptul ca XXXXX să se simtă ascultat și în siguranță dacă este necesară promovarea bunăstării sale fizice, emoționale și psihologice. Din recomandări a indicat că, instanța de judecată urmează să emită o Hotărâre privind custodia copilului astfel încât XXXXX să continue să locuiască cu tatăl său: adițional, s-a recomandat ca XXXXX sa aibă parte în continuare de un apel telefonic, sau video pe săptămână cu mama lui.

Doamna Popa să obțină acces la un program de educație parentală prin intermediul autorității locale când acesta va fi finalizat cu succes. Ar trebui elaborată o directivă de activitate pentru CCI pentru a evalua capacitatea parentală a doamnei Popa și calitatea relației sale cu XXXXX. În rezultatul audierii minorului XXXXX, în rezultatul studierii tuturor probelor și a Raportului Cafcass, Tribunalul pentru familie - Londra de Est a emis Decizia irevocabilă nr. ZE20P00331 din 03 martie 2022 prin care a decis: Prin consimțământ copilul va trăi cu tatăl reclamant. Modificarea domiciliului copilului minor cu reclamantul Popa Alexandru va asigura acestuia o dezvoltare fizică, morală și intelectuală armonioasă, intersectând nu numai posibilitățile materiale ale reclamantului, cât și gradul de atașament și preocupare pe care l-a manifestat față de copil, legăturile afective care au fost stabilite între el și copil, precum și alți membrii ai familiei extinse.

Copilul minor nu mai este atașat de mama lui, nu dorește comunicare de lungă durată cu ultima și nici nu se interesează de aceasta, iar starea negativă pe care o simte copilul după comunicare cu pârâta este temeiul principal pentru care se solicită soluționarea litigiului dat și în contextul existenței unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care a fost stabilit domiciliul copiilor cu mama. Hotărârea nr. 2- 1553/2017 din 30 octombrie 2017 emisă de Judecătoria Chișinău în partea stabilirii domiciliului copilului minor cu mama este una caducă, care nu și-a obținut efectele scontate în interesele copilului minor, deoarece dorința copilului vine în contradicție cu statuările efectuate de către instanța de judecată.

Reclamantul a solicitat să se dispună de a modifica domiciliul copilului minor XXXXX a.n. XXXXX prin schimbarea locului de trai de la mama acestuia Perdivar Inga a.n. XXXXX la tatăl acestuia Popa Alexandru a.n. XXXXX, emiterea unei hotărâri judecătorești prin care să fie dispusă încasarea din contul pârâtei Perdivar Inga în beneficiul reclamantului Popa Alexandru a pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor XXXXX a.n. XXXXX în cuantum de 1/4 din toate veniturile pârâtei începând cu data depunerii prezentei cereri în instanța de judecată până la atingerea 5 majoratului copilului, precum și încasarea din contul pârâtei în beneficiul reclamantului a tuturor cheltuielilor suportate. Prin hotărârea din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a fost admisă parțial acțiunea.

S-a modificat domiciliul copilului minor XXXXX născut la XXXXX, stabilit anterior cu mama, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Central din 30 octombrie 2017 și s-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX născut la XXXXX, cu tatăl său Popa Alexandru. S-a încasat de la Perdivar Inga, în beneficiul lui Popa Alexandru, pensia de întreținere a copilului minor XXXXX născut la XXXXX, în mărime de ¼ din salariul și/sau din alte venituri ale lui Perdivar Inga, lunar, începând cu data de 11 mai 2022, până la atingerea de către copil a vârstei majoratului. S-a încetat efectele juridice ale titlului executoriu nr. 2-2497/17 eliberat de Judecătoria Chișinău sediul Central la 22.11.2017, în partea în care s-a încasat de la Popa Alexandru în beneficiul lui Popa Inga pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor al părților, XXXXX născut la XXXXX, în mărime de câte 1 100 de lei.

S-a încasat de la Perdivar Inga, în beneficiul lui Popa Alexandru suma de 200 de lei cu titlu de taxa de stat, suma de 120 de lei cu titlu de informație de la ASP privind domiciliul pârâtei, suma de 2600 de lei cu titlu de cheltuieli de traducere și suma de 8 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în total suma de 10 920 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. La data de 31 octombrie 2022 Perdivar Inga, reprezentată de avocatul Bucatca Vadim, a declarat apel împotriva hotărârii din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Perdivar Inga, reprezentată de avocatul Bucatca Vadim și a fost menținută hotărârea din 04 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, lucrurile dosarului denotă că modificarea domiciliului copilului minor cu reclamantul Popa Alexandru va asigura acestuia o dezvoltare fizică, morală și intelectuală armonioasă, intersectând nu numai posibilitățile materiale ale reclamantului, cât și gradul de atașament și preocupare pe care l-a manifestat față de copil, legăturile afective care au fost stabilite între el și copil, precum și alți membrii ai familiei extinse.

Copilul minor nu mai este atașat de mama lui, nu dorește comunicare de lungă durată cu ultima și nici nu se interesează de aceasta, iar starea negativă pe care o simte copilul după comunicare cu pârâta este temeiul principal pentru care se solicită soluționarea litigiului dat și în contextul existenței unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care a fost stabilit domiciliul copiilor cu mama. Hotărârea nr. 2- 1553/2017 din 30 octombrie 2017 emisă de Judecătoria Chișinău în partea stabilirii domiciliului copilului minor cu mama este una caducă, care nu și-a obținut efectele scontate în interesele copilului minor, deoarece dorința copilului vine în contradicție cu statuările efectuate de către instanța de judecată.

Instanța de apel a reținut că, după cum rezultă din materialele cauzei, la moment, 6 domiciliul copilului minor a fost determinat cu reclamantul Popa Alexandru, temei pentru care prima instanța corect a considerat necesar de a încasa de la Perdivar Inga, în beneficiul lui Popa Alexandru a pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX născut la XXXXX, în mărime de ¼ din salariul și/sau din alte venituri ale lui Perdivar Inga, lunar, începând cu data de 11 mai 2022, până la atingerea de către copil a vârstei majoratului și a înceta efectele juridice ale titlului executoriu nr. 2-2497/17 eliberat de Judecătoria Chișinău sediul Central la 22 noiembrie 2017, în partea în care s-a încasat de la Popa Alexandru în beneficiul lui Popa Inga pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor al părților, XXXXX născut la XXXXX, în mărime de câte 1 100 de lei.

Instanța de apel, examinând circumstanțele obiective invocate de apelanta în vederea justificării interesului copilului minor XXXXX născut la XXXXX de a locui cu mama, a ajuns la concluzia că, în speță se constată avantajul tatălui în raport cu mama vizând interesul copilului minor. Sub un alt aspect, apelanta a eșuat să demonstreze faptul că intimatul nu-i acordă o asistență și grijă adecvată fiului comun XXXXX născut la XXXXX, or afirmațiile declarative ale acesteia nu au fost confirmate prin probe. Totodată, instanța de apel a reținut că prin menținerea domiciliului copilului cu tatăl Popa Alexandru, apelanta ca părinte nu va fi limitată în dreptul de a comunica și a se vedea cu copilul prin orice modalități posibile.

La data de 07 august 2023, Perdivar Inga, reprezentată de avocatul Popa Marin, a declarat recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe după cum urmează: a încasa de la Perdivar Inga în beneficiul lui Popa Alexandru, pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, în mărime de 1 300 de lei lunar, începând cu data depunerii acțiunii, până la atingerea majoratului de către copil, cu stabilirea domiciliului copilului minor cu tata, Popa Alexandru. În motivarea recursului s-a invocat că cauza a fost examinată în lipsa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței, în baza argumentelor doar a reclamantului.

A indicat că reclamantul nu a prezentat instanței probe cu privire la înrăutățirea situației copilului. Totodată, nu au fost stabilite circumstanțe care să confirme că starea materială a Ingăi Perdivar s-a schimbat din momentul emiterii hotărârii cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului, or, la moment nu este angajată în câmpul muncii și nu poate activa, deoarece are la întreținere 2 copii minori, unul în vârstă de 2 ani, iar celălalt de 7 luni. Unica sursă de existență este indemnizația celor 2 copii minori, alte venituri salariale nu are. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 iunie 2023. 7 Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentei Perdivar Inga și reprezentantului său, avocatul Bucatca Vadim la data de 30 iulie 2023 (f.d. 167), prin intermediul poștei electronice. Astfel, recursul, declarat la 07 august 2023, este în termen. La 18 ianuarie 2024, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 187). Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Perdivar Inga, reprezentată de avocatul Popa Marin, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 8 b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Perdivar Inga, reprezentată de avocatul Popa Marin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Perdivar Inga, reprezentată de avocatul Popa Marin, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Perdivar Inga, reprezentată de avocatul Popa Marin, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție 9 dispune: Recursul declarat de Perdivar Inga, reprezentată de avocatul Popa Marin, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 10