2ra-352/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-352/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-352/24

2-23028588-01-2ra-05042024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Brăgaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

31 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandr Ignatiev,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana

Ignatieva împotriva lui Alexandr Ignatiev, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Ciocana, mun. Chișinău, cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei

pentru întreținerea copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Oxana Ignatieva, reprezentată de avocata Vera Ursu

și modificată hotărârea din 06 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de

judecată,

c o n s t a t ă:

La 23 februarie 2023, Oxana Ignatieva a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandr Ignatiev, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Ciocana, mun. Chișinău, cu privire la desfacerea

căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei pentru

întreținerea copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Oxana Ignatieva a

indicat că se află în relații de căsătorie cu pârâtul Alexandr Ignatiev, începând cu

08 februarie 2020, căsătoria fiind înregistrată la Oficiul Stării Civile sect. Ciocana,

cu nr. de înregistrare 56.

Din relația de căsătorie au doi copii comuni XXXXX, a. n. XXXXX și

XXXXX, a. n. XXXXX.

A menționat că în relația lor au loc multe conflicte, pârâtul aplicând foarte des

violența fizică și psihologică față de copiii minori. La întreținerea familiei pârâtul

contribuie doar cu ce consideră necesar fără a ține cont de necesitățile reale ale

familiei.

1

Din cauza problemelor provocate de pârât, care are un comportament

necontrolat, dânsa fiind supusă violenței, a considerat inevitabilă desfacerea

căsătoriei.

Totodată, a evidențiat că, deși nu există o înțelegere între soți cu privire la

locul de trai al copiilor minori, în temeiul art. 38 alin. (2) lit. d) din Codul familiei,

domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX, urmează a fi stabilit cu mama,

deoarece participă activ și este interesată în procesul de creștere și întreținere a

copiilor minori.

Oportunitatea stabilirii domiciliului copiilor cu mama rezidă și din

atașamentul copiilor față de mamă și viceversa.

La fel, nu există vreun acord sau contract încheiat cu privire la modul de plată

a pensiei de întreținere sau forma de contribuție la îngrijirea copiilor minori comuni.

Cheltuielile lunare pentru întreținerea unui copil este de aproximativ 5 000 de lei,

care constituie: alimentația, medicamentele, serviciile comunale, grădinița,

îmbrăcăminte, încălțăminte și alte cheltuieli.

Astfel, a afirmat că din contul pârâtului urmează a fi încasată pensia pentru

întreținerea copiilor minor în sumă de 2 500 de lei pentru fiecare copil minor în parte

sau suma de 5 000 de lei pentru ambii copii.

Contribuția pârâtului ar reprezenta 50 % din cheltuielile pe care le suportă în

creșterea și îngrijirea copiilor lunar, fiind un aport care va avea un impact pozitiv în

creșterea și educarea copiilor.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică în anul 2019, minimul de

existență pentru copii constituie în medie 2 261,50 de lei lunar, însă, această sumă

nu reprezintă maximum, părinții având obligația asigurării unui trai decent pentru

copil.

În drept, reclamanta Oxana Ignatiev și-a întemeiat pretențiile în temeiul

dispozițiilor art. 26, 33, 37, 38, 63, 74, 75, 76 din Codul familiei, art. 5, 7, 26, 39,

75, 80, 81, 90, 94, 96, 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta Oxana Ignatiev a solicitat desfacerea căsătoriei între ea și

Alexandr Ignatiev, înregistrată la Oficiul Stării Civile sect. Ciocana, cu nr. de

înregistrare 56, stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama

Oxana Ignatieva, încasarea de la pârât a pensiei de întreținere pentru copiii minori

în mărime de 2 500 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data depunerii

cererii de chemare în judecată până la atingerea de către copii a majoratului, precum

și comensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 06 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Ignatieva.

A fost desfăcută căsătoria încheiată între Alexandr Ignatiev și Oxana

Ignatieva, înregistrată la 08 februarie 2020, la OSC sectorul Ciocana, mun. Chișinău,

sub nr. 56.

A fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama Oxana

Ignatieva.

S-a încasat de la Alexandr Ignatiev în beneficiul Oxanei Ignatieva pensia

pentru întreținerea copilului minor XXXXX în mărime de 2 000 de lei lunar și pensia

pentru întreținerea copilului minor XXXXX în mărime de 1 800 de lei lunar

2

începând cu data adresării cererii de chemare în judecată – 23 februarie 2023, până

la atingerea majoratului copiilor minori.

S-a încasat de la Alexandr Ignatiev în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 1 528 de lei.

În rest, a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț

la IP „Agenția Servicii Publice” s-a încasat de la Alexandr Ignatiev și Oxana Ignatiev

în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1 000 % din unitatea convențională

stabilită, ceea ce constituie 200 de lei (f. d. 38-39, 45-56).

În susținerea soluției emise, instanța de fond a constatat că copiii minori

domiciliază și sunt la educația permanentă a mamei.

În contextul dat, prima instanță a ajuns la concluzia de a pune în sarcina

pârâtului Alexandr Ignatiev achitarea parțială a sumei revendicate de către reclamată

pentru pensie de întreținere a copilului minor XXXXX, în mărime de 2 000 de lei

lunar și pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, în mărime de 1 800 de

lei lunar, începând cu data adresării cererii de chemare în judecată – 23 februarie

2023, până la atingerea majoratului copiilor minori.

Instanța de fond a considerat exagerat cuantumul solicitat în mărime de 2 500

de lei pentru fiecare copil minor.

Cu referire la acest aspect, instanța de fond a subliniat că la stabilirea mărimii

sumelor bănești fixe încasate, s-a ținut cont de starea familială, și anume, s-a urmărit

să se mențină nivelul decent de asigurare materială a copilului, prin urmare, în cazul

dat suma de 2 000 de lei pentru întreținerea copilului de vârstă școlară XXXXX și

suma de 1 800 de lei pentru întreținerea copilului de vârstă preșcolară XXXXX, sunt

rezonabile, ar asigura pe cât se poate un trai decent și ar acoperi în mod real nevoile

minorilor și necesitățile de întreținere la această vârstă.

La stabilirea sumei bănești fixe, instanța de judecată a ținut cont de faptul că

la materialele cauzei se regăsește certificatul din 02 martie 2023 eliberat de

SRL „Mișcare”, în calitate de angajator, potrivit căruia Alexandr Ignatiev, în

perioada 01 noiembrie 2017 până la data eliberării certificatului, era angajat în

funcția de operator la mașinile de prelucrat lemnul, cu salariul de 6 000 de lei lunar.

Salariul mediul, în perioada septembrie 2022 – februarie 2023, al lui Alexandr

Ignatiev, după impozitare constituie suma de 9 462,80 de lei.

Astfel, ținând cont de necesitățile de întreținere a unui minor în municipiul

Chișinău, pensia pentru întreținerea copiilor minori cu vârsta școlară și preșcolară în

mărime de 2 000 de lei și, respectiv, 1 800 de lei, sunt rezonabile care ar asigura pe

cât este posibil un trai de viață decent al copiilor minori.

Prin decizia din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Oxana Ignatieva, reprezentată de avocata Vera Ursu și modificată

hotărârea din 06 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori și a cheltuielilor de judecată,

după cum urmează:

S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX și

XXXXX, încasată de la Alexandr Ignatiev în beneficiul Oxanei Ignatieva, prin

3

majorarea acesteia de la suma de 2 000 de lei și, respectiv, 1 800 de lei lunar la suma

de 2 500 de lei lunar pentru fiecare copil.

S-a încasat din contul lui Alexandr Ignatiev în beneficiul statului diferența

taxei de stat de la plata căreia a fost scutită în temeiul Legii reclamanta la depunerea

acțiunii, în sumă de 372 de lei și taxa de stat aferentă cererii de apel în sumă de 324

de lei (f. d. 79, 80-84).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că suma pensiei de

întreținere a copilului minor trebuie să fie reală și necesară și să nu fie în detrimentul

celuilalt părinte. În consecință, instanța de judecată are obligația de a asigura

copilului protecția și îngrijirea necesară în vederea asigurării bunăstării sale, ținând

seama de drepturile și obligațiile părinților săi, ale reprezentanților săi legali sau altor

persoane cărora acesta le-a încredințat în mod legal și în acest scop va lua toate

măsurile corespunzătoare.

Pornind de la aceste raționamente, instanța de apel a conchis că cuantumul

pensiei de întreținere stabilit de prima instanță, în suma de 2 000 de lei pentru copilul

minor XXXXX, a. n. XXXXX și 1 800 de lei pentru copilul minor XXXXX, a. n.

XXXXX, este insuficient și nu acoperă necesitățile minime pentru întreținerea unui

minor, motiv din care se impune majorarea cuantumului pensiei de întreținere până

la suma de 2 500 de lei pentru fiecare copil.

Reieșind din prevederile art. 87 alin. (1) lit. c), 94, 98 din Codul de procedură

civilă, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa cheltuielile de judecată de la

intimatul/pârât la bugetul de stat, deoarece reclamanta/intimată a fost scutită, în

temeiul legii de la plata taxei de stat la înaintarea acțiunii.

Astfel, instanța de apel a considerat necesar de a încasa de la Alexandr

Ignatiev în beneficiul statului diferența taxei de stat de la plata căreia a fost scutită

în temeiul legii reclamanta la depunerea acțiunii, în sumă de 372 de lei și taxa de stat

aferentă cererii de apel în sumă de 324 de lei.

La 18 martie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Ignatiev a

declarat recurs împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe (f. d. 91-92, 98).

În motivarea recursului, recurentul Alexandr Ignatiev a indicat că instanța de

apel nu a ținut cont de salariul său lunar, deși a invocat în ședința instanței de apel

că dispune de un salariu de 9 400 de lei lunar și la moment, lunar, achită ratele la

creditul de consum în mărime de 2 368 de lei, exclusiv doar dânsul, cu toate că de

acest profit au beneficiat ambii soți.

Instanța de apel a ignorat și nu a apreciat la justa valoare prevederile legale

relevante și circumstanțele de fapt a prezentului litigiu.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 09 noiembrie

2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la 15 februarie 2024, în adresa

recurentului, circumstanță ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului

4

judecătoresc anexată la materialele dosarului (f. d. 85 verso), însă, careva date care

ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 18 martie 2024, în termenul legal.

La 16 mai 2024, în adresa Oxanei Ignatieva și Direcției pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Ciocana, mun. Chișinău, a fost expediată copia recursului

declarat de Alexandr Ignatiev, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f. d. 102).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimații nu

și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –

01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

Alexandr Ignatiev împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din

Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Alexandr Ignatiev este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2)

din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

5

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind

tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Alexandr Ignatiev,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța

de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de Alexandr Ignatiev, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor

expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța

de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la

judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul

de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o

6

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexandr Ignatiev, ca fiind

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1)

lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandr Ignatiev împotriva

deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

7