2ra-1605/23 — cu privire la recunoasterea dreptului de proprietate asupra terenului

2ra-1605/23 — cu privire la recunoasterea dreptului de proprietate asupra terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1605/23

2-21132951-01-2ra-13112023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina, (Jud. D. Cabanița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

23 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cleinic Alexandr, Cleinic

Dmitri și Cleinic Ana, reprezentați de avocatul Bargan Valeriu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cleinic

Alexandr, Cleinic Dmitri și Cleinic Ana împotriva lui Cotelea Nicoleta privind

recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului de pământ,

împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Cleinic Ana,

reprezentați de avocatul Bargan Valeriu și s-a menținut fără modificări hotărârea din

26 mai 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina,

c o n s t a t ă:

La 07 septembrie 2021, avocatul Bargan Valeriu, acționând în numele și

interesele reclamanților Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Cleinic Ana a depus

cerere de chemare în judecată împotriva pârâților Cotelea Oleg și Cotelea Marina,

solicitând recunoașterea dreptului de proprietate a lui Cleinic Alexandr, asupra 1/6

cota-parte din terenul cu suprafata de 0,4 ha, nr. cadastral XXXXX situat în mun.

Orhei, comuna Țareuca, satul Țahnauți. Recunoașterea dreptului de proprietate a lui

Cleinic Dmitri, asupra 1/6 cotă-parte din terenul cu suprafata de 0,4 ha, nr. cadastral

XXXXX situat în municipiul Orhei, comuna Țareuca, satul Țahnauți. Recunoașterea

dreptului de proprietate a lui Cleinic Ana, asupra 4/6 cota-parte din terenul cu

suprafata de 0,4 ha, nr. cadastral XXXXX situat în municipiul Orhei, comuna

Țareuca, satul Țahnauți. Încasarea în mod solidar din contul reclamanților în

beneficiul pârâților a sumei de 200 de lei cu titlu de preț restant al terenului cu

suprafata de 0,4 ha, nr. cadastral XXXXX situat în municipiul Orhei, comuna

Țareuca, satul Țahnauți.

Prin încheierea protocolară a judecătorului Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din

20 septembrie 2022, în temeiul art. 70 din Codul de procedură civilă, s-a dispus

înlocuirea pârâților Cotelea Oleg (decedat) și Cotelea Mariana cu succesorul în

drepturi și anume Cotelea Nicoleta (f.d. 88, Vol. I).

Ulterior, la 04 octombrie 2022, avocatul Bargan Valeriu, acționând în numele și

interesele reclamanților Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Cleinic Ana, a înaintat o

1

cerere de concretizare a pretențiilor în acțiune, împotriva pârâtei Cotelea Nicoleta,

prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate a lui Cleinic Alexandr,

asupra 1/6 cotă-parte din terenul cu suprafața de 0,4 ha, nr. cadastral XXXXX situat

în municipiul Orhei, comuna Țareuca, satul Țahnăuți;

-recunoașterea dreptului de proprietate a lui Cleinic Dmitri, asupra 1/6 cotă-

parte din terenul cu suprafața de 0,4 ha, nr. cadastral XXXXX situat în mun. Orhei,

comuna Țareuca, satul Țahnăuți;

- recunoașterea dreptului de proprietate a lui Cleinic Ana, supra 4/6 cotă-parte

din terenul cu suprafața de 0,4 ha, nr. cadastral XXXXX situat în municipiul Orhei,

comuna Țareuca, satul Țahnăuți;

- încasarea în mod solidar din contul reclamanților în beneficiul pârâtei Cotelea

Nicoleta a sumei de 200 lei cu titlu de preț restant al terenului cu suprafața de 0,4 ha,

nr. cadastral XXXXX situat în municipiul Orhei, comuna Țareuca, satul Țahnăuți.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia consiliului local al comunei

Țareuca, satul Țahnăuți, jud. Orhei nr. 1/1 din 04 februarie 1999 lui Cotelea Oleg s-a

repartizat în proprietate privată un teren agricol cu suprafața de 0,4 ha, nr. cadastral

XXXXX, fapt ce se probează prin titlul de autentificare a dreptului asupra pământului

eliberat la 04 februarie 2003.

A susținut că, în perioada anilor 2012-2013, Cotelea Oleg a decis să înstrăineze

terenul nominalizat cet. Cleinic Naum contra sumei de 1400 de lei. Astfel,

cumpărătorul Cleinic Naum i-a achitat suma de 1200 de lei vânzătorului Cotelea

Oleg, iar restul sumei de 200 de lei urmând a fi achitată o dată cu prezentarea

ultimului în fața notarului pentru semnarea contractului de vânzare cumpărare a

terenului.

A menționat că, pentru a nu admite de către vânzătorul Cotelea Oleg vânzarea

repetată a terenului către o altă persoană, părțile au convenit faptul că titlul de

autentificare se va păstra la cumpărătorul Cleinic Naum, care practic a achitat întregul

preț al terenului. Prețul convenit și dovada achitării acestuia în mărime parțială se

confirmă prin textul scris olograf de către Cotelea Oleg.

A mai menționat că, la 06 aprilie 2013, vânzătorul Cotelea Oleg a decedat,

respectiv Cleinic Naum nu a devenit proprietar cu acte în regulă, înscris în registrul

bunurilor imobile, după cum prevede legea. Însă, de la momentul predării banilor

Cleinic Naum ca un bun proprietar s-a folosit de terenul agricol și l-a prelucrat în

fiecare an. Ulterior, la 02 decembrie 2018, Cleinic Naum a decedat, iar, până în

prezent raporturile juridice de vânzare-cumpărare nu au fost finalizate, în registrul

bunurilor imobile figurând ca proprietar defunctul Cotelea Oleg.

Astfel, a susținut că, prin certificatul de moștenitor legal din 11 iunie 2021 și

certificatul de proprietate asupra cotei părți din proprietatea comună în devălmășie din

aceiași dată s-a constatat că defunctul Cleinic Naum până la deces se afla în relații de

căsătorie cu Cleinic Ana, care era respectiv soția acestuia. Acest fapt presupune că

Cleinic Ana actualmente deține 1/2 din valoarea bunurilor dobândite pe parcursul

căsătoriei cu defunctul Cleinic Naum, inclusiv asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXX.

A mai susținut că, soții Cleinic au din căsătorie 2 copii - Cleinic Alexandr și

Cleinic Dmitri. Respectiv, cealaltă 1/2 cotă parte a averii succesorale (terenul cu nr.

cadastral XXXXX) urmează a fi recunoscută ca proprietate a celor 3 moștenitori -

soția Cleinic Ana și copiilor: Cleinic Alexandr și Cleinic Dmitri în cote părți egale.

2

Astfel, a considerat că, terenul litigios urmează să fie atribuit cu drept de

proprietate moștenitorilor Cleinic Ana în mărime de 4/6 (1/2+1/4) cotă-parte și fiilor

Cleinic Dmitri și Alexandr câte 1/6 cotă-parte, iar corelativ din contul ultimilor

urmează a fi încasată în beneficiul lui Cotelea Nicoleta suma de 200 lei cu titlu de preț

restant al bunului.

A precizat reprezentantul reclamanților faptul că Cleinic Alexandr, Cleinic

Dmitri și Cleinic Ana au încercat să discute cu succesorii defunctului despre

legalizarea terenului și achitarea prețului restant pentru teren, însă, pârâta și alte rude

ale defunctului Cotelea Oleg au refuzat orice dialog, fapt ce a determinat adresarea cu

prezenta acțiune în instanța de judecată.

Prin hotărârea din 26 mai 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cererea de

chemare în judecată înaintată de avocatul Bargan Valeriu, în numele și interesele

reclamanților Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Cleinic Ana, s-a respins ca

neîntemeiată. S-a încasat, în mod solidar, din contul reclamanților Cleinic Alexandr,

Cleinic Dmitri și Cleinic Ana, în beneficiul pârâtei Cotelea Nicoleta, cheltuieli de

asistență juridică, în sumă de 6 000 lei (f.d.137, 145/153, Vol. I).

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 05 iunie 2023, prin intermediul

poștei terestre (f.d.144, Vol. I) avocatul Bargan Valeriu, acționând în numele și

interesele lui Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Anei Cleinic a depus cerere de apel

nemotivată (f.d.143, Vol. I), iar, la 24 august 2023 a depus motivarea apelului,

împotriva hotărârii din 26 mai 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d. 164/166, Vol. I).

Prin decizia din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Cleinic Ana, reprezentați de avocatul

Bargan Valeriu și s-a menținut fără modificări hotărârea din 26 mai 2023 a

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina. S-a încasat în mod solidar, de la Cleinic Alexandr,

Cleinic Dmitri și Cleinic Ana, cheltuielile pentru asistența juridică suportate în

instanța de apel în mărime de 3 000 lei (f.d. 178; 179/190, Vol. I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia

hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticile formulate în cererea de apel

și materialul probator, a conchis că, prima instanță a determinat corect raportul juridic

dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite

și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o apreciere completă, obiectivă și

sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Or, prin acțiunea depusă, reclamanții/apelanți au solicitat instanței să recunoască

un înscris de pe un titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele

lui Cotelea Oleg drept contract de vânzare-cumpărare și să le recunoască dreptul de

proprietate asupra terenului cu destinație agricolă cu suprafața de 0,40 ha cu nr.

cadastral XXXXX, amplasat în extravilanul comuna Țareuca, raionul Rezina, teren

care la moment este înregistrat în proprietate privată a Nicoletei Cotelea, în rezultatul

procedurii de moștenire a bunurilor după decesul tatălui său Cotelea Oleg.

În aceste circumstanțe, instanța de apel analizând prevederile art. 753 din

Codul civil, a reținut că, din obligația vânzătorului de a preda bunul rezultă, că

vânzătorul trebuie să fie proprietarul bunului și, odată cu predarea bunului să

transmită și dreptul de proprietate asupra lui.

3

Or, potrivit art. 315 din Codul civil, proprietarul are drept de posesiune,

folosință și de dispoziție asupra bunului. Contractul de vânzare-cumpărare este un

contract sinalagmatic, deoarece creează obligații reciproce și interdependente,

părțile având și drepturi și obligații (art. 704 din Codul civil). Astfel, obligația de

preluare a bunului de către cumpărător este corelată cu obligația vânzătorului de a

preda bunul. Vânzătorul nu poate fi obligat a preda lucrul, decât dacă cumpărătorul

este ținut în aceeași măsură de a-l lua în primire, asigurându-se, astfel, una din

finalitățile contractului, aceea de a pune lucrul în stăpânire de fapt și de drept a

cumpărătorului.

Astfel, la caz, instanța de apel a conchis că în mod temeinic prima instanța nu

a reținut invocările reclamanților/apelanți precum că, în anii 2012-2013, între

Cleinic Naum și Cotelea Oleg, a existat o convenție prin care Cotelea Oleg s-a

obligat să-i vândă lui Cleinic Naum terenul nominalizat la un preț de 1400 de lei, în

lipsa probelor corespunzătoare în acest sens.

La fel, instanța de apel a reținut că reclamanții/apelanți își întemeiază acțiunea

în baza mențiunilor de pe titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

eliberat pe numele Cotelea Oleg, și anume: „1200 primit - semnătură” și dator 200 -

semnătură”.

La acest capitol, instanța de apel a conchis că prima instanța în mod just a

stabilit că nu se conține nici o unitate de măsură, din semnăturile aplicate nu se

poate stabili cu certitudine cu-i le aparțin, iar, luând în considerare că obiectul

litigiului este un bun imobil, care se supune înregistrării în registrul de stat al

bunurilor imobile, este obligatorie forma scrisă și autentică a contractului de

vânzare-cumpărare, pe când înscrisul propus cu calitate de contract încheiat, după

cum se invocă, între decedații Cotelea Oleg și Cleinic Naum, nu poate fi recunoscut

drept „Act de vânzare-cumpărare”, prin prisma art. 753 din Codul civil.

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a menționa

că Legea Republicii Moldova privind prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului nr.1308-XIII din 25 iulie 1997, publicată în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/515 din 04 septembrie 1997 și republicată

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.147-149 din 06 decembrie 2001,

stipulează în articolul 5, alin. 3, lit. c) contractul de vânzare-cumpărare a terenurilor

proprietate privată se autentifică notarial; conform art. 8, alin. 4 contractul de

vânzare-cumpărare a loturilor de pământ de pe lângă casă trebuie autentificat

notarial; În decurs de 3 luni din data autentificării notariale a contractelor

menționate, acestea urmează să fie prezentate la oficiul cadastral teritorial pentru a

fi înregistrat. Așadar, contractele de vânzare-cumpărare a imobilelor menționate

necesită să fie autentificate pe cale notarială sub sancțiunea nulității.

Prin urmare, instanța de apel având în vedere exigențele prevăzute de lege sus

menționate, a constatat că doar în baza mențiunilor de pe Titlu de autentificare a

dreptului deținătorului de teren pe numele Cotelea Oleg: „1200 primit - semnătură”

și dator 200 - semnătură”, nu poate conchide asupra temeiniciei acțiunii depuse, cu

atât mai mult că nu poate fi identificată nici perioada de timp în care au fost

efectuate mențiunile date, nu este indicat nici vânzătorul, nici cumpărătorul, nici

obiectul contractului și nici prețul.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apelanților

cu privire la faptul că părțile și obiectul contractului, pot fi reținute din documentul

4

pe care au fost făcute însemnări olografe referitor la preț, pe documentul de

proprietate în original al terenului cu nr. cadastral XXXXX situat în mun. Orhei,

comuna Țareuca, satul Tahnăuți, astfel, s-a avut în vedere anume acest teren, obiect

material al contractului de vânzare-cumpărare, iar, calitatea de cumpărător al

defunctului Cleinic Naum poate fi desprinsă și din faptul că, titlu de autentificare a

fost transmis acestuia în original și la moment se află în posesia lor, în original.

Or, probațiunea constă în activitățile procesuale și procedurale prin care părțile

și alte persoane implicate în proces stabilesc, prin mijloacele prevăzute de lege,

elemente de fapt necesare pentru constatarea faptelor și împrejurărilor ce formează

obiectul probațiunii. De altfel, prin sarcina probațiunii se înțelege obligația

procesuală ce revine participanților de a dovedi împrejurările care formează

obiectul probațiunii. Cel care formulează o pretenție trebuie să o și dovedească, să

aducă proba viciului, prejudiciului și a legăturii cauzale dintre ele. Întrucât procesul

civil este pornit de reclamanți prin introducerea cererii de chemare în judecată, ei

au primul obligația să-și dovedească pretențiile. Astfel, partea nu poate să-și

întemeieze acțiunea pe presupuneri și deduceri.

De asemenea, instanța de apel a ținut să reitereze și constatările primei

instanțe cu privire la faptul că potrivit certificatului din Registrul bunurilor imobile,

dreptul de proprietate asupra bunului imobil, teren cu suprafața de 0,4 ha, cu nr.

cadastral XXXXX, modul de folosință agricol, ce se află în extravilanul r. Rezina,

com. Țareuca, îl deține Cotelea Nicoleta cu cota parte 1.0, înregistrat la 07 iulie

2022, în baza certificatului de moștenitor legal nr. 1- 293 din 06 iulie 2022, iar,

potrivit certificatului nr. 274 din 03 aprilie 2023, semnat de primarul comunei

Țareuca, Gaidibadi Ghenadie, impozitul funciar pe terenul agricol nr. cadastral

XXXXX proprietate privată a d-nei Cotelea Nicoleta, în anul 2022 a fost achitat de

către mama proprietarului, Cotelea Tatiana, prin ce se confirmă faptul că acest teren

de pământ se află în posesia pârâtei Cotelea Nicoleta.

Sub alt aspect, instanța de apel a remarcat faptul că nu constituie temei de

recunoaștere a dreptului de proprietate, prin prisma prevederilor art. 753 din Codul

civil, faptul că apelanții desfășoară o activitate în agricultură și sunt proprietari a

zeci de terenuri agricole, inclusiv din preajma terenului litigios și, respectiv,

prelucrează inclusiv și în prezent acest teren agricol, iar careva obstacole de posesie

și folosință din partea intimatei, sau plângeri pe acest fapt nu au parvenit.

Astfel, la caz, instanța de apel a constatat cu certitudine că apelanții/reclamanți

Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Cleinic Ana nu au realizat sarcina probațiunii în

corespundere cu art. 117, 118, 121, 122, 130 din Codul de procedură civilă.

În partea ce ține de pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată,

instanța de apel, analizând prevederile art. 94 alin. (l) art. 90 lit. i), art. 96 din Codul

de procedură civilă, a conchis că suma de 6000 de lei dispusă spre încasare de către

prima instanța, este rezonabilă, ținând cont de obiectul procesului judiciar,

complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță.

Or, prin bonul de plată seria DAA nr. 44884313 din 12.04.2023, se constatat

cu certitudine că pârâta/intimată a achitat avocatei Lefter Stela pentru serviciile

juridice în cauza civilă respectivă, suma de 6 000 de lei (f.d. 111).

La fel, instanța de apel a stabilit că avocata Lefter Stela, acționând în numele

și interesele intimatei Cotelea Nicoleta, în ordine de apel a solicitat compensarea

cheltuielilor pentru asistența juridică pentru examinarea cauzei în instanța de apel

5

în mărime de 3000 de lei, conform ordinului de plată nr. Seria DAA 44884339 din

18 septembrie 2023.

În acest context, instanța de apel a reținut că pentru dovada cheltuielilor

suportate, prin prisma practicii CtEDO, se evidențiază necesitatea prezentării

următoarelor documente de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor:

dovada achitării onorariului avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin

virament sau bonul de plată) și lista detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat

și a timpului aferent acestora (cu tariful și orarul).

Conform practicii CtEDO referitoare la cheltuielile de asistență juridică,

cheltuielile pentru asistența juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și

rezonabile ca mărime.

Referitor la caracterul necesar al cheltuielilor de asistență juridică, instanța de

apel a reținut că acestea au fost necesare în cauză, pârâta/intimată fiind îndreptățit

în temeiul art. 26 al Constituției Republicii Moldova și art. 8 din Codul de

procedură civilă de a beneficia de dreptul la apărare.

Astfel, referitor la caracterul real al cheltuielilor de asistență juridică, instanța

de apel a conchis că acestea au fost realmente angajate, fapt confirmat prin

mandatul anexat, ordinul de plată și factura fiscală menționată supra.

Referitor la caracterul rezonabil al cheltuielilor suportate de apelant, instanța

de apel a apreciat acest aspect prin prisma următorilor factori: complexitatea

cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aptitudinile

speciale necesare pentru a acorda asistența; rezultatul obținut; restricțiile de timp

impuse de client și de circumstanțele cauzei; justificarea și ponderea mijloacelor de

apărare utilizate în cauză.

Reieșind din obiectul procesului judiciar inițiat și ținând cont de faptul că

Cotelea Nicoleta a achitat serviciile juridice legate de reprezentarea părții în

instanța de apel, precum și de faptul că cererea de apel depusă de avocatul Bargan

Valeriu în interesele lui Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Anei Cleinic urmează a

fi respinsă, instanța de apel a conchis că suma de 3000 de lei este rezonabilă în

raport cu factorii sus menționați.

La 13 noiembrie 2023, avocatul Bargan Valeriu, acționând în numele și

interesele lui Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Anei Cleinic, a declarat recurs

împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea din 26 mai 2023 a

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie

admisă acțiunea.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și pasibilă de a fi

casată în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, deoarece este

arbitrară, bazată în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică la 19

septembrie 2023 (f.d. 178. Vol. I)

6

Totodată, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr. 7676 (f.d. 191,

Vol. I), la 25 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din

19 septembrie 2023 a instanței de apel, însă, date privind recepționarea acesteia

lipsesc la dosar.

Astfel, recursul declarat la 13 noiembrie 2023, de către Cleinic Alexandr, Cleinic

Dmitri și Cleinic Ana, reprezentați de avocatul Bargan Valeriu, împotriva deciziei din

19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, se consideră depus în termenul stabilit

de lege.

Prin încheierea din 29 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a stabilit

examinarea admisibilității recursului declarat de către Cleinic Alexandr, Cleinic

Dmitri și Cleinic Ana, reprezentați de avocatul Bargan Valeriu, împotriva deciziei din

19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, pentru data de 10 iulie 2024 (f. d. 10,

Vol.II).

La 29 decembrie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa intimatei Cotelea Nicoleta copia încheierii nr.2ra-1605/23

din 29 decembrie 2023, precum și copia recursului declarat de către Cleinic Alexandr,

Cleinic Dmitri și Cleinic Ana, reprezentați de avocatul Bargan Valeriu, împotriva

deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în

recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității

și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 11).

Însă, intimata până la data examinări admisibilității recursului nu și-a valorificat

acest drept procedural și nu a depus referință.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în

vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01

septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318321,

art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă,

inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor

de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de către

Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Cleinic Ana, reprezentați de avocatul Bargan

Valeriu, împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi

examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de

procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de către

Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Cleinic Ana, reprezentați de avocatul Bargan

Valeriu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recursul este

admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se

7

consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un

apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e)

hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile

menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în

apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Conform art.433 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală

pentru dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art.432 alin.(1) lit. e) nu poate fi declarat

inadmisibil în temeiul alin.(1) lit. e) din prezentul articol.

Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea

conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în

art.432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza recursului declarat de către Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și

Cleinic Ana, reprezentați de avocatul Bargan Valeriu, rezultă că, drept temei de

declarare a recursului a fost invocat art. 432 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură

civilă, (în vigoare la data declarării recursului), adică hotărârea sau decizia este

arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu

se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a hotărârii contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel, cât și prima

instanță, s-au pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației

(redată în cererea de chemare în judecată și cererea de apel), nu constituie temei de

casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor

din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic

inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

8

Însă, în contextul prevederilor art.432 alin.(2) din Codul de procedură civilă, în

cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiului conținuta la art.432

alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, care prevede că, hotărârea sau decizia este

arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, instanța de recurs verifică și sub aspectul dat temeiurile recursului.

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa

constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

(cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.

Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că recursul declarat de către Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și

Cleinic Ana, reprezentați de avocatul Bargan Valeriu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat

inadmisibil.

În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, art.440

alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Cleinic Alexandr, Cleinic Dmitri și Cleinic Ana,

reprezentați de avocatul Bargan Valeriu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

9