3ra-449/23 — anularea actului adminstrativ defavorabil

Dosarul nr. 3ra-449/23 2-20143991-01-3ra-19042023 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chisilița Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc Î N C H E I E R E 26 iunie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Aragorn” împotriva Preturii sectorului Centru municipiul Chișinău, persoană terță, Primarul municipiului Chișinău, privind anularea actului administrativ defavorabil, împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, constată: La 16 noiembrie 2020, SRL ,,Aragorn”, a înaintat acțiune împotriva Preturii sec. Centru, mun.

Chișinău, privind anularea dispoziției nr. 136-d din 28 septembrie 2020 cu privire la demontarea și evacuarea unităților comerciale din bd. I. Gagarin, 8/1 (pasajul subteran), precum și anularea răspunsului oferit la cererea prealabilă nr. 2000/03-14 din 13 octombrie 2020. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 9/30-1 din 28 noiembrie 2013, s-a dispus darea în locațiune pe un termen de 10 ani, a unor încăperi cu destinație comercială din incinta pasajului subteran din str. I. Gagarin 8/1. La 31 decembrie 2013, în temeiul deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/30-1 din 28 noiembrie 2013, a fost încheiat contractul de locațiune nr. 18/13, prin care Direcția generală transport și căi de comunicații (în calitate de Locator), a transmis în posesiune și folosință pe un termen de 10 ani societății (în calitate de Locatar), bunul imobil cu suprafața totală de 131,3 m2, amplasat în mun.

Chișinău, str. I. Gagarin 8/1. A comunicat reclamanta că, la 15 septembrie 2020, de către Pretorul Preturii sectorului Centru, a fost emisă dispoziția nr. 136-d cu privire la demontarea și evacuarea unităților comerciale staționare provizorii și unităților mobile de orice tip, a obiectelor și instalațiilor de orice tip, amplasate pe domeniul public - pasajul 1 subteran pietonal de pe str. I. Gagarin 8/1, mun. Chișinău. Astfel, la 30 septembrie 2020, a depus o cerere prealabilă prin care a solicitat suspendarea, cât și anularea în tot a dispoziției nr. 136-d din 28.09.2020 cu privire la demontarea și evacuarea unităților comerciale din cadrul pasajului subteran pietonal de pe str. I. Gagarin 8/1, mun.

Chișinău. Prin răspunsul nr. 2000/03-14 din 13 octombrie 2020, primit la 15 octombrie 2020, emis de către Pretorul Preturii sectorului Centru, cererea prealabilă a fost declarată drept inadmisibilă. A indicat reclamanta că, dispoziția nr. 136-d din 28 septembrie 2020, emisă de către Pretorul Preturii sectorului Centru și răspunsul nr. 2000/03-14 din 13 octombrie 2020, urmează a fi anulate, deoarece contravin art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, conform căreia pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe: administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului).

Totodată, a mai relatat reclamanta că dispoziția nr. 136-d din 28 septembrie 2020 contravine art. 6 alin. (2) pct. 3) lit. b), c) și d) din Legea nr.136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, conform căreia Consiliul municipal exercită următoarele competențe de bază în domeniul administrării patrimoniului și a finanțelor publice municipale: b) decide cu privire la administrarea bunurilor domeniilor public și privat ale municipiului; c) decide, în condițiile legii, darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului public al municipiului, precum și a serviciilor publice de interes local și/sau municipal, după caz; d) decide, în condițiile legii, vânzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în arendă, în comodat ori în locațiune a bunurilor domeniului privat al municipiului.

Or, astfel, pretorul Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău, emițând dispoziția nr. 136-d din 28.09.2020, și-a atribuit competența deliberativă a Consiliului municipal Chișinău. A comunicat reclamanta că, din conținutul și obiectul dispoziției nr. 136-d din 28 septembrie 2020, aceasta poate fi calificată ca fiind un act administrativ cu caracter individual defavorabil, or, prin această dispoziție, SRL ,,Aragorn”, i se încalcă dreptul de proprietate. Mai mult ca atât, Pretura sectorului Centru, întreprinde acțiuni în vederea executării dispoziției contestate, iar astfel, există riscul că prin acțiunile de executare îi vor fi încălcate drepturile, în subsidiar și drepturile persoanelor care desfășoară activitatea de întreprinzător în pasajul subteran pietonal de pe str. I. Gagarin 8/1, mun.

Chișinău. Or, comercianții din pasaj au marfă în valoare de sute de mii de lei pe care urmează să o realizeze, iar evacuarea lor înainte de expirarea contractului de locațiune vine să îi prejudicieze financiar, ori ei au speranța legitimă că pot să activeze în acel loc până la 31 decembrie 2023, atunci când expiră contractul. Mai mult ca atît acest pasaj subteran a fost dat în locațiune prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 9/30-1 din 28.11.2013, care nu este anulată și rămâne a fi în vigoare. Iar la fel, în baza acestei decizii, la 31.12.2013 a fost semnat contractul de locațiune nr. 18/13, care la fel nu este rezolvit sau anulat. Prin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), s-a atras în proces în calitate de persoană terță, Primarul mun.

Chișinău. 2 Prin hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), acțiunea a fost admisă. S-a anulat dispoziția Pretorului sectorului Centru nr. 136-d din 28 septembrie 2020 cu privire la demontarea și evacuarea unităților comerciale bd. I. Gagarin, 8/1 (pasajul subteran), precum și decizia de soluționarea a cererii prealabile nr. 2000/03- 14 din 13 octombrie 2020 emisă de Pretura sectorului Centru. La 02 iulie 2021, Primarul General al mun. Chișinău, a declarat apel nemotivat, iar la 13 decembrie 2021, apel motivat împotriva hotărârii din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) și emisă o decizie nouă prin care a fost respinsă acțiunea înaintată de SRL „Aragorn” împotriva Preturii sectorului Centru municipiul Chișinău, persoană terță, Primarul municipiului Chișinău, privind anularea actului administrativ defavorabil. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, este neîntemeiată concluzia instanței de fond privind anularea actului contestat, deoarece, la caz se atestă că contractul de locațiune nr. 18/13 din 31 decembrie 2013, încheiat între locatorul- Direcția Generală Transport Public și căi de comunicație și locatarul- SRL ,,Aragorn”, prin care în baza deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 9/30-1 din 28 noiembrie 2013, locatorul a transmis în posesiune și folosință temporară locatarului, bunurile imobiliare cu o suprafață totală de 131,3 m2, fără dreptul de a privatiza obiectul situat pe adresa: mun. Chișinău, pasajul subteran din bd. Iu. Gagarin, 8/1, pe un termen de până la 31 decembrie 2023 (f.d.15-17), prin preavizul din 12.02.2020 emis în temeiul dispoziției Primarului general nr. 52-d din 12 februarie 2020, a fost reziliat. Iar despre rezoluțiunea contractului de locațiune nr. 18/13 din 31.12.2013, SRL ,,Aragorn”, a fost preavizată (f.d. administrativ 19-23), nefiind contestat actul administrativ de rezoluțiune de către SRL ,,Aragorn”. Or, conform art. 925 alin. (1) din Codul civil, prin efectul rezoluțiunii se sting obligațiile nestinse rezultate din contract sau partea relevantă a acestor obligații.

A remarcat instanța de apel că dispoziția nr. 136-d din 28 septembrie 2020 ,,Cu privire la demontarea și evacuarea unităților comerciale din cadrul pasajului subteran pietonal de pe str. I. Gagarin 8/1, mun. Chișinău”, a fost precedată, de acțiunile întreprinse de autoritatea publică locală privind inspectarea pasajelor pietonale subterane din municipiul Chișinău, prin emiterea actelor menționate, care n-au fost contestate de către SRL ,,Aragorn”, respectiv se reține a fi în vigoare, nefiind retrasă, revocată sau anulată într-un alt mod, deci fiind valabilă.

Totodată, Curtea de apel Chișinău a apreciat ca fiind eronată concluzia primei instanțe precum că Primăria municipiului Chișinău nu a informat locatarul SRL „Aragorn” despre inițierea procedurii administrative, or, odată cu expedierea notificării de rezoluțiune unilaterală a contractului de locațiune, Direcția generală transport public și căi de comunicație a informat reclamanta/intimată despre consecințele rezoluțiunii, și anume, necesitatea eliberării benevole a încăperilor din pasajul subteran de pe bd. I. Gagarin 8/1, mun. Chișinău, în caz contrar, locatarul fiind informat despre faptul că poate fi inițiată procedura evacuării forțate.

Or, odată cu notificarea locatarului SRL „Aragorn” despre rezoluțiunea contractului de 3 locațiune și necontestarea acestei notificări în modul prevăzut de lege, reclamanta/intimata a cunoscut care sunt efectele neexecutării notificării de rezoluțiune, fapt confirmat prin notificarea din 24 februarie 2020, dar și prin răspunsul SRL „Aragorn” din 27 februarie 2020. Drept urmare, normele legale expuse conferă obligația pretorului de a pune în executare dispozițiile Primarului general, pe care îl reprezintă în sectorul ales, iar activitatea de inspectare, de evacuare și demolare a construcțiilor aflate pe domeniul public/privat al municipiului Chișinău este asigurată de preturile de sector, prin reprezentanții săi, iar demolarea construcțiilor, unităților comerciale se face în baza dispoziției Pretorului de sector, fapt care a fost realizat și în prezenta speță, urmând a fi respectate prevederile deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 10/10 din 04.12.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu privind procedura de demontare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău, precum și a dispoziției nr. 345-d din 26.04.2012 cu privire la evacuarea gheretelor neautorizate din municipiul Chișinău.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată concluzia instanței de fond conform căreia pretorul și-a atribuit competența deliberativă a Consiliului municipal Chișinău și a emis un act administrativ cu încălcarea competenței, motivând că atribuția în cauză ar reveni Consiliului municipal Chișinău în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006. Prin urmare, instanța de apel nu poate reține argumentele intimatei/reclamante, care interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei instanțe privind temeinicia pretențiilor formulate de către reclamantă, este una neîntemeiată și rezultă din interpretarea eronată a normelor de drept și a situației de fapt.

Or, simpla nemulțumire a părților de actele administrative individuale defavorabile, nu poate constitui motiv de admiterea a acțiunii înaintate în judecată, iar prin prisma art. 93 Cod administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. A concluzionat instanța de apel că, prima instanță nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat. La 22 decembrie 2022, SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru” a depus recurs nemotivat, iar la data de 12 aprilie 2023 a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece a interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural ce guvernează raportul juridic litigios, iar în consecință decizia fiind susceptibilă de a fi casată integral. A relatat că, actele emise de autoritățile publice locale sunt și trebuie să fie determinate de principiul legalității, de aceea ele se prezumă a fi legale până la demonstrarea contrariului. Condițiile de valabilitate ale actelor administrative sunt determinate de caracterul și specificul acestor acte care sunt adoptate pe baza și în vederea executării legii. Pentru ca actele autorităților administrației publice locale să 4 fie valabile, acestea trebuie să întrunească un șir de cerințe care le-ar asigura legalitatea.

Nerespectarea uneia din aceste condiții poate atrage anulabilitatea, nulitatea sau inexistența actului administrativ. A menționat recurentul că instanța de apel în mod eronat a aplicat și interpretat prevederile art.21 alin.(1) lit.t) din Legea nr. 136/2016 privind statutul municipiului Chișinău, în conformitate cu care, în teritoriul administrat, pretorul exercită următoarele atribuții de bază: constată și dispune, în sector, în limitele competenței sale, demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a unităților comerciale staționare provizorii și unităților mobile de orice tip; dispune contracararea activității de comerț, inclusiv a comerțului ambulant, desfășurate cu încălcarea legislației.

Consideră că aplicarea acestei norme este pentru un alt tip de raporturi juridice, fiindcă după cum se observă din dispoziția normei, pretorul constată și dispune, în sector, în limitele competenței sale, demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a unităților comerciale staționare provizorii și unităților mobile de orice tip; dispune contracararea activității de comerț, inclusiv a comerțului ambulant, desfășurate cu încălcarea legislației. Or, aplicarea acestei norme se referă la situațiile când: unitățile comerciale staționare provizorii sunt amplasate ilegal pe domeniul public; unitățile mobile de orice tip sunt amplasate ilegal pe domeniul public; obiectele și instalațiile de orice tip sunt amplasate ilegal pe domeniul public.

A mai indicat recurentul că, Pretorul Preturii sec. Centru - Pavel Rusu, până la emiterea actului administrativ Dispoziția nr. 136-d din 28 septembrie 2020 cu privire la demontarea și evacuarea unităților comerciale staționare provizorii și unităților mobile de orice tip, a obiectelor și instalațiilor de orice tip, amplasate pe domeniul public - pasajul subteran pietonal de pe bd. Iuri Gagarin 8/1 din mun.

Chișinău, nu a inițiat în modul stabilit de lege o procedură administrativă și nici nu a întocmit un dosar administrativ în conformitate cu prevederile legale menționate anterior, ceea ce reprezintă o derogare inadmisibilă de la prevederile imperative ale legii și care generează ilegalitatea Dispoziție nr. 136-d din 28 septembrie 2020. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. 5 În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 14 decembrie 2022. Astfel, la data de 22 decembrie 2022 recurentul a depus cerere de recurs nemotivată. Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 09 aprilie 2023 (f.d. 180). La data de 12 aprilie 2023, SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 194). Astfel, recursul depus de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La 03 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs depusă de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”.

La data de 20 iunie 2023 Pretorul sectorului Centru, Vadim Hîncu, a depus referință la cererea de recurs declarată de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, prin care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să 6 însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, 7 motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8