3ra-449/23 — anularea actului adminstrativ defavorabil

3ra-449/23 — anularea actului adminstrativ defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-449/23

2-20143991-01-3ra-19042023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chisilița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

Î N C H E I E R E

26 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Aragorn” împotriva Preturii sectorului Centru

municipiul Chișinău, persoană terță, Primarul municipiului Chișinău, privind

anularea actului administrativ defavorabil,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 16 noiembrie 2020, SRL ,,Aragorn”, a înaintat acțiune împotriva Preturii

sec. Centru, mun. Chișinău, privind anularea dispoziției nr. 136-d din 28 septembrie

2020 cu privire la demontarea și evacuarea unităților comerciale din bd. I. Gagarin,

8/1 (pasajul subteran), precum și anularea răspunsului oferit la cererea prealabilă nr.

2000/03-14 din 13 octombrie 2020.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 9/30-1 din 28 noiembrie 2013, s-a dispus darea în locațiune

pe un termen de 10 ani, a unor încăperi cu destinație comercială din incinta pasajului

subteran din str. I. Gagarin 8/1. La 31 decembrie 2013, în temeiul deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 9/30-1 din 28 noiembrie 2013, a fost încheiat

contractul de locațiune nr. 18/13, prin care Direcția generală transport și căi de

comunicații (în calitate de Locator), a transmis în posesiune și folosință pe un termen

de 10 ani societății (în calitate de Locatar), bunul imobil cu suprafața totală de 131,3

m2, amplasat în mun. Chișinău, str. I. Gagarin 8/1.

A comunicat reclamanta că, la 15 septembrie 2020, de către Pretorul Preturii

sectorului Centru, a fost emisă dispoziția nr. 136-d cu privire la demontarea și

evacuarea unităților comerciale staționare provizorii și unităților mobile de orice tip,

a obiectelor și instalațiilor de orice tip, amplasate pe domeniul public - pasajul

1

subteran pietonal de pe str. I. Gagarin 8/1, mun. Chișinău. Astfel, la 30 septembrie

2020, a depus o cerere prealabilă prin care a solicitat suspendarea, cât și anularea în

tot a dispoziției nr. 136-d din 28.09.2020 cu privire la demontarea și evacuarea

unităților comerciale din cadrul pasajului subteran pietonal de pe str. I. Gagarin 8/1,

mun. Chișinău.

Prin răspunsul nr. 2000/03-14 din 13 octombrie 2020, primit la 15 octombrie

2020, emis de către Pretorul Preturii sectorului Centru, cererea prealabilă a fost

declarată drept inadmisibilă.

A indicat reclamanta că, dispoziția nr. 136-d din 28 septembrie 2020, emisă de

către Pretorul Preturii sectorului Centru și răspunsul nr. 2000/03-14 din 13 octombrie

2020, urmează a fi anulate, deoarece contravin art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr.436

din 28.12.2006 privind administrația publică locală, conform căreia pornind de la

domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi

stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local

realizează următoarele competențe: administrează bunurile domeniului public și ale

celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului).

Totodată, a mai relatat reclamanta că dispoziția nr. 136-d din 28 septembrie

2020 contravine art. 6 alin. (2) pct. 3) lit. b), c) și d) din Legea nr.136 din 17 iunie

2016 privind statutul municipiului Chișinău, conform căreia Consiliul municipal

exercită următoarele competențe de bază în domeniul administrării patrimoniului și

a finanțelor publice municipale: b) decide cu privire la administrarea bunurilor

domeniilor public și privat ale municipiului; c) decide, în condițiile legii, darea în

administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului

public al municipiului, precum și a serviciilor publice de interes local și/sau

municipal, după caz; d) decide, în condițiile legii, vânzarea, privatizarea,

concesionarea sau darea în arendă, în comodat ori în locațiune a bunurilor

domeniului privat al municipiului. Or, astfel, pretorul Preturii sectorului Centru,

mun. Chișinău, emițând dispoziția nr. 136-d din 28.09.2020, și-a atribuit competența

deliberativă a Consiliului municipal Chișinău.

A comunicat reclamanta că, din conținutul și obiectul dispoziției nr. 136-d din

28 septembrie 2020, aceasta poate fi calificată ca fiind un act administrativ cu

caracter individual defavorabil, or, prin această dispoziție, SRL ,,Aragorn”, i se

încalcă dreptul de proprietate. Mai mult ca atât, Pretura sectorului Centru,

întreprinde acțiuni în vederea executării dispoziției contestate, iar astfel, există riscul

că prin acțiunile de executare îi vor fi încălcate drepturile, în subsidiar și drepturile

persoanelor care desfășoară activitatea de întreprinzător în pasajul subteran pietonal

de pe str. I. Gagarin 8/1, mun. Chișinău. Or, comercianții din pasaj au marfă în

valoare de sute de mii de lei pe care urmează să o realizeze, iar evacuarea lor înainte

de expirarea contractului de locațiune vine să îi prejudicieze financiar, ori ei au

speranța legitimă că pot să activeze în acel loc până la 31 decembrie 2023, atunci

când expiră contractul. Mai mult ca atît acest pasaj subteran a fost dat în locațiune

prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 9/30-1 din 28.11.2013, care nu este

anulată și rămâne a fi în vigoare. Iar la fel, în baza acestei decizii, la 31.12.2013 a

fost semnat contractul de locațiune nr. 18/13, care la fel nu este rezolvit sau anulat.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),

s-a atras în proces în calitate de persoană terță, Primarul mun. Chișinău.

2

Prin hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),

acțiunea a fost admisă.

S-a anulat dispoziția Pretorului sectorului Centru nr. 136-d din 28 septembrie

2020 cu privire la demontarea și evacuarea unităților comerciale bd. I. Gagarin, 8/1

(pasajul subteran), precum și decizia de soluționarea a cererii prealabile nr. 2000/03-

14 din 13 octombrie 2020 emisă de Pretura sectorului Centru.

La 02 iulie 2021, Primarul General al mun. Chișinău, a declarat apel nemotivat,

iar la 13 decembrie 2021, apel motivat împotriva hotărârii din 21 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei

noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

integral hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) și emisă

o decizie nouă prin care a fost respinsă acțiunea înaintată de SRL „Aragorn”

împotriva Preturii sectorului Centru municipiul Chișinău, persoană terță, Primarul

municipiului Chișinău, privind anularea actului administrativ defavorabil.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, este neîntemeiată concluzia

instanței de fond privind anularea actului contestat, deoarece, la caz se atestă că

contractul de locațiune nr. 18/13 din 31 decembrie 2013, încheiat între locatorul-

Direcția Generală Transport Public și căi de comunicație și locatarul- SRL

,,Aragorn”, prin care în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/30-1 din 28

noiembrie 2013, locatorul a transmis în posesiune și folosință temporară locatarului,

bunurile imobiliare cu o suprafață totală de 131,3 m2, fără dreptul de a privatiza

obiectul situat pe adresa: mun. Chișinău, pasajul subteran din bd. Iu. Gagarin, 8/1,

pe un termen de până la 31 decembrie 2023 (f.d.15-17), prin preavizul din

12.02.2020 emis în temeiul dispoziției Primarului general nr. 52-d din 12 februarie

2020, a fost reziliat. Iar despre rezoluțiunea contractului de locațiune nr. 18/13 din

31.12.2013, SRL ,,Aragorn”, a fost preavizată (f.d. administrativ 19-23), nefiind

contestat actul administrativ de rezoluțiune de către SRL ,,Aragorn”. Or, conform

art. 925 alin. (1) din Codul civil, prin efectul rezoluțiunii se sting obligațiile nestinse

rezultate din contract sau partea relevantă a acestor obligații.

A remarcat instanța de apel că dispoziția nr. 136-d din 28 septembrie 2020 ,,Cu

privire la demontarea și evacuarea unităților comerciale din cadrul pasajului

subteran pietonal de pe str. I. Gagarin 8/1, mun. Chișinău”, a fost precedată, de

acțiunile întreprinse de autoritatea publică locală privind inspectarea pasajelor

pietonale subterane din municipiul Chișinău, prin emiterea actelor menționate, care

n-au fost contestate de către SRL ,,Aragorn”, respectiv se reține a fi în vigoare,

nefiind retrasă, revocată sau anulată într-un alt mod, deci fiind valabilă.

Totodată, Curtea de apel Chișinău a apreciat ca fiind eronată concluzia primei

instanțe precum că Primăria municipiului Chișinău nu a informat locatarul SRL

„Aragorn” despre inițierea procedurii administrative, or, odată cu expedierea

notificării de rezoluțiune unilaterală a contractului de locațiune, Direcția generală

transport public și căi de comunicație a informat reclamanta/intimată despre

consecințele rezoluțiunii, și anume, necesitatea eliberării benevole a încăperilor din

pasajul subteran de pe bd. I. Gagarin 8/1, mun. Chișinău, în caz contrar, locatarul

fiind informat despre faptul că poate fi inițiată procedura evacuării forțate. Or, odată

cu notificarea locatarului SRL „Aragorn” despre rezoluțiunea contractului de

3

locațiune și necontestarea acestei notificări în modul prevăzut de lege,

reclamanta/intimata a cunoscut care sunt efectele neexecutării notificării de

rezoluțiune, fapt confirmat prin notificarea din 24 februarie 2020, dar și prin

răspunsul SRL „Aragorn” din 27 februarie 2020.

Drept urmare, normele legale expuse conferă obligația pretorului de a pune în

executare dispozițiile Primarului general, pe care îl reprezintă în sectorul ales, iar

activitatea de inspectare, de evacuare și demolare a construcțiilor aflate pe domeniul

public/privat al municipiului Chișinău este asigurată de preturile de sector, prin

reprezentanții săi, iar demolarea construcțiilor, unităților comerciale se face în baza

dispoziției Pretorului de sector, fapt care a fost realizat și în prezenta speță, urmând

a fi respectate prevederile deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 10/10 din

04.12.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu privind procedura de

demontare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului

public/privat al municipiului Chișinău, precum și a dispoziției nr. 345-d din

26.04.2012 cu privire la evacuarea gheretelor neautorizate din municipiul Chișinău.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată concluzia instanței de

fond conform căreia pretorul și-a atribuit competența deliberativă a Consiliului

municipal Chișinău și a emis un act administrativ cu încălcarea competenței,

motivând că atribuția în cauză ar reveni Consiliului municipal Chișinău în

conformitate cu prevederile art. 14 din Legea privind administrația publică locală nr.

436 din 28.12.2006.

Prin urmare, instanța de apel nu poate reține argumentele intimatei/reclamante,

care interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei

instanțe privind temeinicia pretențiilor formulate de către reclamantă, este una

neîntemeiată și rezultă din interpretarea eronată a normelor de drept și a situației de

fapt. Or, simpla nemulțumire a părților de actele administrative individuale

defavorabile, nu poate constitui motiv de admiterea a acțiunii înaintate în judecată,

iar prin prisma art. 93 Cod administrativ, fiecare participant probează faptele pe care

își întemeiază pretenția.

A concluzionat instanța de apel că, prima instanță nu a supus unei analize

minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi

examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor

aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat.

La 22 decembrie 2022, SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor

Panțîru” a depus recurs nemotivat, iar la data de 12 aprilie 2023 a depus cerere de

recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată,

deoarece a interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural ce

guvernează raportul juridic litigios, iar în consecință decizia fiind susceptibilă de a

fi casată integral.

A relatat că, actele emise de autoritățile publice locale sunt și trebuie să fie

determinate de principiul legalității, de aceea ele se prezumă a fi legale până la

demonstrarea contrariului. Condițiile de valabilitate ale actelor administrative sunt

determinate de caracterul și specificul acestor acte care sunt adoptate pe baza și în

vederea executării legii. Pentru ca actele autorităților administrației publice locale să

4

fie valabile, acestea trebuie să întrunească un șir de cerințe care le-ar asigura

legalitatea. Nerespectarea uneia din aceste condiții poate atrage anulabilitatea,

nulitatea sau inexistența actului administrativ.

A menționat recurentul că instanța de apel în mod eronat a aplicat și interpretat

prevederile art.21 alin.(1) lit.t) din Legea nr. 136/2016 privind statutul municipiului

Chișinău, în conformitate cu care, în teritoriul administrat, pretorul exercită

următoarele atribuții de bază: constată și dispune, în sector, în limitele competenței

sale, demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a unităților comerciale staționare

provizorii și unităților mobile de orice tip; dispune contracararea activității de

comerț, inclusiv a comerțului ambulant, desfășurate cu încălcarea legislației.

Consideră că aplicarea acestei norme este pentru un alt tip de raporturi juridice,

fiindcă după cum se observă din dispoziția normei, pretorul constată și dispune, în

sector, în limitele competenței sale, demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a

unităților comerciale staționare provizorii și unităților mobile de orice tip; dispune

contracararea activității de comerț, inclusiv a comerțului ambulant, desfășurate cu

încălcarea legislației. Or, aplicarea acestei norme se referă la situațiile când: unitățile

comerciale staționare provizorii sunt amplasate ilegal pe domeniul public; unitățile

mobile de orice tip sunt amplasate ilegal pe domeniul public; obiectele și instalațiile

de orice tip sunt amplasate ilegal pe domeniul public.

A mai indicat recurentul că, Pretorul Preturii sec. Centru - Pavel Rusu, până la

emiterea actului administrativ Dispoziția nr. 136-d din 28 septembrie 2020 cu privire

la demontarea și evacuarea unităților comerciale staționare provizorii și unităților

mobile de orice tip, a obiectelor și instalațiilor de orice tip, amplasate pe domeniul

public - pasajul subteran pietonal de pe bd. Iuri Gagarin 8/1 din mun. Chișinău, nu

a inițiat în modul stabilit de lege o procedură administrativă și nici nu a întocmit un

dosar administrativ în conformitate cu prevederile legale menționate anterior, ceea

ce reprezintă o derogare inadmisibilă de la prevederile imperative ale legii și care

generează ilegalitatea Dispoziție nr. 136-d din 28 septembrie 2020.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de

SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, a fost depus până la data

intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

5

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data

de 14 decembrie 2022. Astfel, la data de 22 decembrie 2022 recurentul a depus cerere

de recurs nemotivată.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 09 aprilie 2023

(f.d. 180).

La data de 12 aprilie 2023, SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor

Panțîru”, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 194).

Astfel, recursul depus de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor

Panțîru”, împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este

în termen.

La 03 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs depusă de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor

Panțîru”.

La data de 20 iunie 2023 Pretorul sectorului Centru, Vadim Hîncu, a depus

referință la cererea de recurs declarată de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul

Victor Panțîru”, prin care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea în vigoare

a deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Aragorn”,

reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, în raport cu materialele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

6

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de SRL „Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”, conține obiecții

de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de

apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

7

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL

„Aragorn”, reprezentată de avocatul Victor Panțîru”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Aragorn”, reprezentată

de avocatul Victor Panțîru”, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8