2ra-1008/23 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la munca, achitarea salariului neplatit si repararea prejudiciului moral

2ra-1008/23 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la munca, achitarea salariului neplatit si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1008/23

2-21058363-01-2ra-19072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

24 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat

de avocatul Nicolae Chilat,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Baciu,

reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„BPM-Trade” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la muncă,

achitarea salariului neplătit și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae

Chilat și menținută hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 19 aprilie 2021, Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „BPM-Trade” cu privire la

anularea ordinului de concediere, restabilirea la muncă, achitarea salariului neplătit

și repararea prejudiciului moral (f. d. 3-5).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Gheorghe Baciu,

reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, a indicat că a fost angajat al SRL „BPM-

Trade”, în calitate de șofer autocamion și efectua curse cu camionul la indicația

angajatorului, obligațiile de muncă le îndeplinea corespunzător.

A relatat că la 05 februarie 2021, a recepționat notificarea nr. 05/2021, cu

solicitarea de a se prezenta la sediul companiei pentru a da explicații în scris, iar la

10 februarie 2021, a prezentat aceste explicații.

La 19 februarie 2021, a fost emis ordinul nr. 9d de către SRL „BPM-Trade”

cu privire la desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului,

pe motivul absenței salariatului fără motive întemeiate timp de 4 ore consecutive în

timpul zilei de muncă.

A invocat dezacordul cu ordinul nr. 9d din 19 februarie 2021, considerându-l

neîntemeiat și ilegal.

1

Reclamantul a obiectat că în ordinul contestat nu este indicat în ce zi dânsul a

fost absent de la muncă și concret care ore consecutive a lipsit. La fel, nu este

menționat cum a fost constatată această încălcare, or, anterior emiterii ordinului de

concediere din 19 februarie 2021, nu este un alt ordin de sancționare disciplinară

pentru absența de la muncă, lipsește un act de constatare a faptului că dânsul nu este

prezent la locul de muncă, la ce oră s-a depistat absența lui, cât și timpul când s-a

reîntors la locul de muncă.

Prejudiciul material suferit de el este legat de absența forțată de la serviciu

începând cu data de 19 februarie 2021 – până la data restabilirii în funcție.

A considerat că urmează a fi reparat și prejudiciul moral în mărime de 5 000

de lei, pentru suferințele cauzate ca urmare a concedierii de la locul de muncă.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 49,

86, 89, 90, 95, 98, 106, 156, 206, 208, 210, 335 din Codul muncii, art. 166-168 din

Codul de procedură civilă.

Reclamantul a solicitat declararea ca fiind nul ordinul nr. 9d din 19 februarie

2021 emis de SRL „BPM-Trade”, restabilirea la locul de muncă, încasarea din

contul SRL „BPM-Trade” în beneficiul lui a despăgubirii pentru întreaga perioadă

de absență forțată de la muncă, începând cu data de 19 februarie 2021 – până la data

restabilirii în funcție, în mărime nu mai mică decât salariul mediu, precum și a

prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei.

Prin hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Baciu

(f. d. 46, 50-52).

Prin decizia din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat și menținută

hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 115, 116-

125).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond și instanța de apel au

constatat că absența lui Gheorghe Baciu de la muncă este nejustificată, iar

argumentele invocate sunt insuficient probate. Prin urmare, ordinul de concediere

nr. 9d din 19 februarie 2021, este legal și își produce efectele în continuare.

Instanța de fond și instanța de apel au stabilit că potrivit Actelor cu privire la

constatarea absenței de la lucru în timpul zilei de muncă din 29 ianuarie 2021, 30

ianuarie 2021 și 01 februarie 2021, semnate de Vladimir Boldeschi - administrator,

Andrei Glivciuc - șef serviciu transport, A. Zabolotnîi și I. Gatmaniuc - șoferi

autocamion, care la fel nu erau incluși în graficul prezentat, se confirmă cu

certitudine absența lui Gheorghe Baciu de la locul de muncă, care deși a fost

telefonat, nu a răspuns la telefon. Careva argumente și probe contrare nu au fost

prezentate de către Gheorghe Baciu.

Pe cale de consecință, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la

concluzia de a respinge și pretențiile privind restabilirea la muncă, achitarea

salariului neplătit și repararea prejudiciului moral, ca fiind pretenții subsidiare

pretenției de bază privind anularea ordinului de concediere nr. 9d din 19 februarie

2021.

2

La 04 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Gheorghe Baciu,

reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, a declarat recurs împotriva deciziei din

13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii

de admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 132-136).

În motivarea recursului, recurentul Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul

Nicolae Chilat, a indicat că la 26 ianuarie 2021, după cursa efectuată în or. Rîbnița,

a parcat camionul pe teritoriul Still Invest și a fost informat de către administrația

SRL „BPM-Trade” să plece acasă, din motiv că la moment nu sunt curse, ulterior

va fi informat despre următoarea cursă și când va trebui să se prezinte la locul de

muncă.

La 26 ianuarie 2021, când a fost somat să plece acasă din motiv de lipsă de

muncă, a fost zi de marți.

Astfel, dacă angajatorul susține faptul că funcția de șofer autocamion nu

poartă un caracter ocazional și din motiv că șoferul transportă mărfuri în fiecare zi,

acesta fiind obligat să se prezinte în fiecare zi la oficiu pentru a primi indicațiile

șefului serviciului transport, în acest caz, angajatorul ar fi trebuit să-i comunice să

se prezinte și la 27 ianuarie 2021, or lipsa unei asemenea probe ce ar dovedi acest

fapt, consolidează tot mai mult opinia că în cadrul companiei SRL „BPM-Trade”,

șoferii nu sunt însărcinați în fiecare zi cu curse.

A menționat că angajatorul SRL „BPM-Trade” a întocmit câteva acte cu

privire la constatarea absenței lui de la lucru, indicând că dânsul lipsește de la muncă

din 28 ianuarie 2021, ci nu din 27 ianuarie 2021.

Recurentul a considerat că angajatorul se contrazice în declarațiile sale,

deoarece ar fi trebuit să întocmească act cu privire la constatarea absenței de la lucru

și pentru data de 27 ianuarie 2021.

Ca urmare, SRL „BPM-Trade” are un comportament de rea-credință, or, nu

toți șoferii angajați în cadrul companiei respective sunt obligați să se prezinte în

fiecare zi la locul de muncă.

Conform poziției angajatorului, dânsul a absentat nemotivat de la locul de

muncă la 28 ianuarie 2021, 29 ianuarie 2021, 30 ianuarie 2021, 01 februarie 2021,

însă conform graficelor de lucru a șoferilor care au fost anexate la materialele cauzei

în fond, dânsul nu a fost inclus în graficul de lucru, și anume, în graficul repartizării

curselor, precum și nici nu a fost somat în nici un mod să se prezinte la locul de

muncă.

Respectiv, angajatorul nici nu poate invoca absența nemotivată a salariatului

la locul de muncă.

Instanța de fond și instanța de apel se contrazic în argumentele sale, or corect

au constatat faptul că contractul nu prevede aflarea permanentă a șoferului la sediul

companiei, sarcina angajatorului fiind de a solicita prezența șoferului, dacă

într-adevăr o prevedea necesitatea companiei. Dar pe de altă parte, instanțele de

judecată au reținut că la 28, 29, 30 ianuarie 2021 și 01 februarie 2021, dânsul nu

s-a prezentat la locul de muncă, astfel angajatorul a întocmit actele cu privire la

constatarea absenței de la lucru, din presupusul motiv că dânsul nu a răspuns la

3

apeluri, deoarece această informație este una declarativă și nu a fost probată de către

angajator.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 13 aprilie

2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților, la 26 mai 2023,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 126), însă, careva date care ar

confirma recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 04 iulie 2023, în termenul legal.

La 10 august 2023, SRL „BPM-Trade” a depus referință, solicitând

respingerea recursului declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae

Chilat (f. d. 139-142).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, împotriva deciziei din

13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la

01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, este inadmisibil, pentru

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Gheorghe Baciu,

reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului

cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

5

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de

avocatul Nicolae Chilat, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de

avocatul Nicolae Chilat, împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

6