2ra-1008/23 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la munca, achitarea salariului neplatit si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1008/23 2-21058363-01-2ra-19072023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Pulbere) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Bostan, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 24 aprilie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, împotriva Societății cu Răspundere Limitată „BPM-Trade” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la muncă, achitarea salariului neplătit și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat și menținută hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 19 aprilie 2021, Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „BPM-Trade” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la muncă, achitarea salariului neplătit și repararea prejudiciului moral (f. d. 3-5).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, a indicat că a fost angajat al SRL „BPM- Trade”, în calitate de șofer autocamion și efectua curse cu camionul la indicația angajatorului, obligațiile de muncă le îndeplinea corespunzător. A relatat că la 05 februarie 2021, a recepționat notificarea nr. 05/2021, cu solicitarea de a se prezenta la sediul companiei pentru a da explicații în scris, iar la 10 februarie 2021, a prezentat aceste explicații. La 19 februarie 2021, a fost emis ordinul nr. 9d de către SRL „BPM-Trade” cu privire la desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, pe motivul absenței salariatului fără motive întemeiate timp de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă.

A invocat dezacordul cu ordinul nr. 9d din 19 februarie 2021, considerându-l neîntemeiat și ilegal. 1 Reclamantul a obiectat că în ordinul contestat nu este indicat în ce zi dânsul a fost absent de la muncă și concret care ore consecutive a lipsit. La fel, nu este menționat cum a fost constatată această încălcare, or, anterior emiterii ordinului de concediere din 19 februarie 2021, nu este un alt ordin de sancționare disciplinară pentru absența de la muncă, lipsește un act de constatare a faptului că dânsul nu este prezent la locul de muncă, la ce oră s-a depistat absența lui, cât și timpul când s-a reîntors la locul de muncă. Prejudiciul material suferit de el este legat de absența forțată de la serviciu începând cu data de 19 februarie 2021 – până la data restabilirii în funcție.

A considerat că urmează a fi reparat și prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei, pentru suferințele cauzate ca urmare a concedierii de la locul de muncă. În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 49, 86, 89, 90, 95, 98, 106, 156, 206, 208, 210, 335 din Codul muncii, art. 166-168 din Codul de procedură civilă. Reclamantul a solicitat declararea ca fiind nul ordinul nr. 9d din 19 februarie 2021 emis de SRL „BPM-Trade”, restabilirea la locul de muncă, încasarea din contul SRL „BPM-Trade” în beneficiul lui a despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu data de 19 februarie 2021 – până la data restabilirii în funcție, în mărime nu mai mică decât salariul mediu, precum și a prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei.

Prin hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Baciu (f. d. 46, 50-52). Prin decizia din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat și menținută hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 115, 116- 125). În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond și instanța de apel au constatat că absența lui Gheorghe Baciu de la muncă este nejustificată, iar argumentele invocate sunt insuficient probate. Prin urmare, ordinul de concediere nr. 9d din 19 februarie 2021, este legal și își produce efectele în continuare.

Instanța de fond și instanța de apel au stabilit că potrivit Actelor cu privire la constatarea absenței de la lucru în timpul zilei de muncă din 29 ianuarie 2021, 30 ianuarie 2021 și 01 februarie 2021, semnate de Vladimir Boldeschi - administrator, Andrei Glivciuc - șef serviciu transport, A. Zabolotnîi și I. Gatmaniuc - șoferi autocamion, care la fel nu erau incluși în graficul prezentat, se confirmă cu certitudine absența lui Gheorghe Baciu de la locul de muncă, care deși a fost telefonat, nu a răspuns la telefon. Careva argumente și probe contrare nu au fost prezentate de către Gheorghe Baciu.

Pe cale de consecință, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia de a respinge și pretențiile privind restabilirea la muncă, achitarea salariului neplătit și repararea prejudiciului moral, ca fiind pretenții subsidiare pretenției de bază privind anularea ordinului de concediere nr. 9d din 19 februarie 2021. 2 La 04 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 132-136).

În motivarea recursului, recurentul Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, a indicat că la 26 ianuarie 2021, după cursa efectuată în or. Rîbnița, a parcat camionul pe teritoriul Still Invest și a fost informat de către administrația SRL „BPM-Trade” să plece acasă, din motiv că la moment nu sunt curse, ulterior va fi informat despre următoarea cursă și când va trebui să se prezinte la locul de muncă. La 26 ianuarie 2021, când a fost somat să plece acasă din motiv de lipsă de muncă, a fost zi de marți.

Astfel, dacă angajatorul susține faptul că funcția de șofer autocamion nu poartă un caracter ocazional și din motiv că șoferul transportă mărfuri în fiecare zi, acesta fiind obligat să se prezinte în fiecare zi la oficiu pentru a primi indicațiile șefului serviciului transport, în acest caz, angajatorul ar fi trebuit să-i comunice să se prezinte și la 27 ianuarie 2021, or lipsa unei asemenea probe ce ar dovedi acest fapt, consolidează tot mai mult opinia că în cadrul companiei SRL „BPM-Trade”, șoferii nu sunt însărcinați în fiecare zi cu curse.

A menționat că angajatorul SRL „BPM-Trade” a întocmit câteva acte cu privire la constatarea absenței lui de la lucru, indicând că dânsul lipsește de la muncă din 28 ianuarie 2021, ci nu din 27 ianuarie 2021. Recurentul a considerat că angajatorul se contrazice în declarațiile sale, deoarece ar fi trebuit să întocmească act cu privire la constatarea absenței de la lucru și pentru data de 27 ianuarie 2021. Ca urmare, SRL „BPM-Trade” are un comportament de rea-credință, or, nu toți șoferii angajați în cadrul companiei respective sunt obligați să se prezinte în fiecare zi la locul de muncă.

Conform poziției angajatorului, dânsul a absentat nemotivat de la locul de muncă la 28 ianuarie 2021, 29 ianuarie 2021, 30 ianuarie 2021, 01 februarie 2021, însă conform graficelor de lucru a șoferilor care au fost anexate la materialele cauzei în fond, dânsul nu a fost inclus în graficul de lucru, și anume, în graficul repartizării curselor, precum și nici nu a fost somat în nici un mod să se prezinte la locul de muncă. Respectiv, angajatorul nici nu poate invoca absența nemotivată a salariatului la locul de muncă. Instanța de fond și instanța de apel se contrazic în argumentele sale, or corect au constatat faptul că contractul nu prevede aflarea permanentă a șoferului la sediul companiei, sarcina angajatorului fiind de a solicita prezența șoferului, dacă într-adevăr o prevedea necesitatea companiei.

Dar pe de altă parte, instanțele de judecată au reținut că la 28, 29, 30 ianuarie 2021 și 01 februarie 2021, dânsul nu s-a prezentat la locul de muncă, astfel angajatorul a întocmit actele cu privire la constatarea absenței de la lucru, din presupusul motiv că dânsul nu a răspuns la 3 apeluri, deoarece această informație este una declarativă și nu a fost probată de către angajator. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților, la 26 mai 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 126), însă, careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 04 iulie 2023, în termenul legal. La 10 august 2023, SRL „BPM-Trade” a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat (f. d. 139-142). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318- 321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, este inadmisibil, pentru motivele ce succed. În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. 4 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs). În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor 5 faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, ca fiind inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Baciu, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat, împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 6