2r-91/24 — incasarea sumei

Dosarul nr. 2r-91/24

2-22069848-01-2r-21022024

Instanța de fond: Judecătoria mun. Chișinău, sediul Centru (jud. E. Galușceac).

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud.: I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai)

DECIZIE

24 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Agenția Rezerve Materiale,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția de

Rezerve Materiale împotriva Larisei Goncear, intervenient accesoriu Inspecția

Financiară, privind încasarea sumei,

împotriva încheierii din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agenția Rezerve

Materiale,

c o n s t a t ă:

La 19 mai 2022, Agenția Rezerve Materiale a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Larisei Goncear, intervenient accesoriu Inspecția Financiară,

privind încasarea sumei de 65367,08 de lei.

Prin hotărârea din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Rezerve

Materiale. S-a încasat de la Larisa Goncear în beneficiul Agenției Rezerve

Materiale suma de 65367,08 de lei. S-a încasat de la Larisa Goncear în beneficiul

statului suma de 1961,01 de lei, cu titlu de taxă de stat.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 13 octombrie 2022, Larisa

Goncear a declarat apel împotriva hotărârii din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 16 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Larisa Goncear. S-a casat hotărârea din 11 octombrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a emis o hotărâre nouă, potrivit căreia

s-a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.

1

La 10 iulie 2023, Agenția Rezerve Materiale a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri, prin

care să fie admisă integral acțiunea.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agenția Rezerve Materiale.

La 31 ianuarie 2024, Agenția Rezerve Materiale a depus recurs împotriva

încheierii din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a încheierii din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău și a deciziei din 16 martie 2023, soluționând prin decizie problema

respectivă.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a ajuns eronat la

concluzia că actele administrative în baza cărora au fost efectuate plățile intimatei

nu au fost anulate, or pe toată durata examinării cauzei, până la decizia instanței

de apel, de către nici una din părți sau instanță nu au fost invocate aspectele date.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva

încheierilor emise de către curțile de apel.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 28 noiembrie

2023, iar la 16 ianuarie 2024, a expediat-o, prin intermediul poștei electronice,

Agenției Rezerve Materiale. Prin urmare, recursul declarat de Agenția Rezerve

Materiale, la 31 ianuarie 2024, este în termen.

La 21 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere

și extrasul din poșta electronică anexate la materialele cauzei (vol. II, f.d. 92,93).

Prin referința din 01 martie 2024, Inspecția Financiară a invocat că, în

calitate de intervenient accesoriu, care nu formulează pretenții proprii asupra

obiectului litigiului, susține integral actele emise ca urmare a inspectării financiare

tematice efectuate la Agenția Rezerve Materiale.

La 18 martie 2024, Larisa Goncear a depus referință, solicitând respingerea

recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recursuri,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii

contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

2

În speță, se constată că, prin încheierea din 28 noiembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

Agenția Rezerve Materiale, împotriva deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a reținut că revizuenta nu a

prezentat nici un argument sau înscris nou care să corespundă caracteristicilor

cerute de norma 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Verificând motivele recursului prin prisma prevederilor citate, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că cererea de recurs este

neîntemeiată.

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă prevede că instanța

de judecată, după ce examinează cererea de revizuire, emite încheiere de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, în cazul în care cererea de

revizuire se depune contrar prevederilor art. 451 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se

în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Completul de judecată reamintește că examinarea cererii de revizuire se

limitează doar la admisibilitatea acesteia și a faptelor pe care se întemeiază, fără

a se pronunța asupra fondului cauzei.

Capacitatea procesuală, existența unuia din temeiurile prevăzute de lege,

respectarea termenului de depunere a cererii constituie condiții obligatorii pentru

admisibilitatea cererii de revizuire.

Respectiv, instanța de recurs notează că cererea de revizuire poate fi

declarată doar în temeiurile expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură

civilă. Lista temeiurilor este exhaustivă și nu poate fi completată. Declararea

revizuirii pentru alte temeiuri decît cele prevăzute în această normă duce la

respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Completul de judecată reține că revizuenta/recurenta și-a întemeiat cererea

de revizuire pe dispozițiile art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, care

stipulează că revizuirea se declară în cazul în care: au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei.

Așadar, circumstanțele noi-descoperite sunt totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care

nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul

pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a

devenit irevocabilă. Este important de menționat că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă

asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce

hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

3

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei

este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării

hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu

o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire. Circumstanțele sau faptele

prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial

de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot

servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea

justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea

sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante

pentru judecarea justă a cauzei.

Drept circumstanță nouă, necunoscută de revizuentă la etapa examinării

cauzei în ordine de recurs, revizuenta indică faptul că Agenției Rezerve Materiale

nu i s-a solicitat prezentarea probelor care să dovedească anularea actelor

administrative. Or, faptele invocate de Agenția Rezerve Materiale nu constituie

circumstanțe noi.

Așadar, Completul de judecată atestă că argumentele cererii de revizuire

vizează fondul cauzei și dezacordul cu decizia adoptată de instanța de judecată,

prin urmare constituie în sine un recurs camuflat, or, argumentele menționate au

fost deja invocate în cererea de recurs, cărora instanța le-a dat apreciere.

În consecință, Completul de judecată conchide că încheierea din 28

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată, corect

constatându-se faptul că, revizuirea este o cale de atac de retractare a unei hotărâri

judecătorești irevocabile care se declanșează la cererea persoanei interesate, dacă

este prezent motivul conținut în lege ca temei, aceasta reprezentând, de fapt,

solicitarea desființării hotărîrii indicate și pronunțarea altei hotărâri, diferite de

prima.

Inadmisibilitatea unei asemenea intervenții de mai multe ori a fost reiterată

în jurisprudența CEDO. Curtea, cu mai multe ocazii, a menționat că dreptul la o

instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune respectarea

principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,

atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC],

nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă

dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile necesare de a

fi examinată, prin prisma prevederilor prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul

de procedură civilă (art. 446- 453), fiind de fapt un recurs camuflat, deoarece

vizează doar fondul cauzei și nu circumstanțe noi.

Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față

de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor

definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu

4

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire

trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu

pentru a efectua o nouă examinare.

Din această perspectivă, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține că admiterea cererii de recurs depusă Agenția Rezerve Materiale ar

duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor

celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că

motivele invocate de recurentă sunt declarative și neîntemeiate, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

recurs și de a menține încheierea din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire.

În conformitate cu art. 427 lit. a) art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Agenția Rezerve Materiale.

Se menține încheierea din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția de Rezerve

Materiale împotriva Larisei Goncear, intervenient accesoriu Inspecția Financiară,

privind încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

5