2ra-1596/23 — cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere

2ra-1596/23 — cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1596/23

2-22017855-01-2ra-28112023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: E. Silivestru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Pahopol, A. Malîi, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Dumitru Gadjiu,

reprezentat de avocata Doina Crețu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Livia

Gadjiu împotriva lui Dumitru Gadjiu, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copiilor sect. Centru, cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere,

împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de Dumitru Gadjiu, casată parțial hotărârea

din 01 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă, în partea

casată, o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 07 februarie 2022, Livia Gadjiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dumitru Gadjiu cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere (f. d. 2).

În motivarea acțiunii, a indicat că la 12 august 2011, a încheiat căsătoria cu

Dumitru Gadjiu, fiind înregistrată la Oficiul Stare Civilă Rezina, în Registrul

actelor de stare civilă cu nr. CS-V 0915877.

În rezultatul căsătoriei, s-au născut copiii XXXXX, născut la XXXXX și

XXXXX, născută la XXXXX.

Potrivit reclamantei, viața în comun cu pârâtul a eșuat din cauza

comportamentului inadecvat al acestuia, manifestat prin infidelitate și abuz psiho-

emoțional.

A menționat că în familie există certuri și neînțelegeri la care asistă copiii,

iar relația familială cu pârâtul s-a destrămat definitiv, conviețuirea în viitor fiind

imposibilă.

1

În opinia reclamantei, unica modalitate de depășirea a situației create este

divorțul, fără a fi necesară acordarea timpului de împăcare.

Totodată, în susținerea acțiunii înaintate, reclamanta a prezentat și

răspunsul nr. 5224 din 30 martie 2022 al Inspectoratului de poliție Centru al DP

a mun. Chișinău, prin care aceasta a fost informată, cu referire la adresarea sa pe

faptul conflictului familial din 15 ianuarie 2022 de la domiciliul său din mun.

XXXXX, or. XXXXX, str. XXXXX, ap. XX, și anume că episodul de violență

în familie a fost luat la evidența poliției, unde sunt întreprinse măsuri de prevenție

terțiară, iar cetățeanul Dumitru Gadjiu a fost avertizat asupra comportamentului

în familie de a nu admite fapte analogice pe viitor (f. d. 19).

În drept, reclamanta Livia Gadjiu și-a întemeiat pretențiile în baza

prevederilor art. 37, 63, 74, 75 din Codul familiei.

Reclamanta Livia Gadjiu a solicitat desfacerea căsătoriei dintre ea și

Dumitru Gadjiu, determinarea domiciliului copiilor minori, XXXXX, data

nașterii – XXXXX și XXXXX, data nașterii – XXXXX, încasarea de la pârât în

beneficiul său a pensiei de întreținere a copiilor minori, XXXXX, data nașterii –

XXXXX și XXXXX, data nașterii – XXXXX, în cuantum de 1/3 din salariu și/sau

din alte venituri, cu începere din ziua depunerii cererii până la atingerea

majoratului de către copii.

Prin încheierea protocolară din 24 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost atrasă în proces, în calitate de intervenient accesoriu, Direcția

pentru Protecția Drepturilor Copiilor sect. Centru (f. d. 25-26).

La 31 octombrie 2022, Livia Gadjiu a depus cerere de concretizare a

pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat încasarea pensiei de întreținere a

copiilor minori, XXXXX, data nașterii – XXXXX și XXXXX, data nașterii –

XXXXX, în sumă fixă de 3 000 de lei, până la atingerea majoratului de către copii

(f. d. 61-62).

În motivarea cererii de concretizare, a relatat că la data de 11 iulie 2022, a

aflat că pârâtul a plecat la muncă peste hotarele Republicii Moldova și s-a

concediat din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, menționând că nu

cunoaște dacă pârâtul este angajat în câmpul muncii și dacă are un venit stabil.

Din aceste considerente, în baza articolului 76 alin. (1) din Codul familiei,

a solicitat stabilirea cuantumului pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă

plătită lunar.

Totodată, a solicitat încasarea pensiei de întreținere în sumă de 3 000 de lei

pentru fiecare copil până la atingerea majoratului, or, salariul acesteia din cadrul

IP „Agenția Servicii Publice” acoperă cu greu cheltuielile de întreținere și creștere

a copiilor minori, astfel încât cheltuielile lunare pentru fiecare copil trebuie să fie

împărțite între reclamantă și pârât, în mod egal.

Prin hotărârea din 01 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost admisă parțial acțiunea.

S-a desfăcut căsătoria încheiată între Livia Gadjiu și Dumitru Gadjiu,

înregistrată la 12 august 2021, de către OSC Rezina, înscrierea nr. 81.

Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de

desfacere a căsătoriei la IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Stare Civilă, s-a

2

încasat de la Dumitru Gadjiu, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 200

de lei.

S-a determinat domiciliul copiilor minori XXXXX, data nașterii –

XXXXX și XXXXX, data nașterii – XXXXX, cu mama – Livia Gadjiu.

S-a încasat de la Dumitru Gadjiu, în beneficiul Liviei Gadjiu, pensia pentru

întreținerea copiilor minori XXXXX, data nașterii – XXXXX și XXXXX, data

nașterii – XXXXX, în mărime de 5 218,50 lei, pentru ambii copii, începând cu

data de 18 mai 2022, până la atingerea majoratului de către aceștia.

În rest, cerințele Liviei Gadjiu au fost respinse.

S-a încasat de la Dumitru Gadjiu, în beneficiul statului, taxa de stat în

mărime de 1 878,66 de lei, pentru cerința de încasare a pensiei de întreținere.

S-a încasat de la Dumitru Gadjiu, în beneficiul Liviei Gadjiu, taxa de stat

în valoare de 145 de lei, pentru cerința de desfacere a căsătoriei și determinarea

domiciliului copiilor minori (f. d. 72, 76-84).

Întru argumentarea soluției desfacerii căsătoriei, prima instanță a constatat

faptul că conviețuirea părților în calitate de soți și păstrarea familiei acestora în

continuare sunt imposibile, motiv pentru care desfacerea căsătoriei se impune ca

o necesitate.

Cu referire la cerința de determinare a domiciliului copiilor minori, ținând

cont de faptul că poziția părții pârâte pe marginea acestui subiect este neclară, dar

și faptul că pârâtul a fost concediat din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri și a plecat la muncă peste hotarele Republicii Moldova, prima instanță

a conchis asupra determinării domiciliul copiilor cu mama acestora – Livia

Gadjiu.

În partea ce ține de cerința de încasare a pensiei de întreținere pentru copiii

minori, prima instanță a relevat că, potrivit datelor Biroului Național de Statistică

în anul 2022, semestrul I, minimul de existență pentru un copil minor cu vîrstă de

la XX – XX ani, în orașe mari, a constituit 2281,60 de lei și pentru un copil minor

cu vârsta de la XX – XX ani, în orașe mari, a constituit 2 936,90 de lei.

Prin urmare, instanța de fond a considerat oportun de a stabili pensia de

întreținere în mărime de 2 281,60 de lei lunar pentru XXXXX, născută la

XXXXX și în mărime de 2 936,90 de lei lunar pentru XXXXX, născut la

XXXXX, cuantum ce ar garanta nivelul stabil de asigurare materială, ținând cont

de necesitățile reale ale copiilor minori.

La 08 decembrie 2022, Dumitru Gadjiu, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 decembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea parțială a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cerințelor

Liviei Gadjiu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor și

determinarea domiciliului copiilor minor, XXXXX, născut la XXXXX, cu tata –

Dumitru Gadjiu (f. d. 75).

La 13 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Gadjiu,

reprezentat de avocata Doina Crețu, a depus cerere de apel motivată împotriva

hotărârii din 01 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care

a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii primei instanțe, în partea

3

cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori și încasării taxei de stat, cu

dispunerea în această parte a încasării de la Dumitru Gadjiu în beneficiul Liviei

Gadjiu a pensiei de întreținere pentru copiii minori, XXXXX, născut la XXXXX

și XXXXX, născută la XXXXX, în mărime de 3 000 de lei, pentru ambii copii,

începând cu data de 18 mai 2022, până la atingerea majoratului de către aceștia,

taxa de stat aferentă cerințelor date, precum și încasarea de la reclamantă în

beneficiul său a cheltuielilor de judecată, formate din taxa de stat suportată în

instanța de apel, în mărime de 1 483,99 de lei și cheltuielile de asistență juridică,

în mărime de 5 000 de lei (f. d. 100-103).

Prin decizia din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Dumitru Gadjiu, casată parțial hotărârea din 01

decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea cuantumului

pensiei de întreținere și modalității de încasare a acesteia și emisă, în această

parte, o nouă hotărâre, prin care s-a încasat pensia de întreținere pentru copilul

minor, XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 2 900 de lei și pensia de

întreținere pentru copilul minor, XXXXX, născută la XXXXX, în mărime de

2 200 de lei.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe (f. d. 124, 125-132).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că instanța de fond eronat a

reținut doar minimul de existență pentru anul 2022, pentru categoria respectivă

de vârstă, fără a evalua toate criteriile care trebuie să fie luate în considerare, în

special a celor ce țin de starea materială și familială a părților.

Or, faptul că prima instanță a încasat minimul respectiv numai de la

apelant/pârât nu poate fi tratat ca o veritabilă apreciere a circumstanțelor

importante pentru justa soluționare a cauzei, creând percepția neglijării aspectului

că răspunderea pentru creșterea copiilor și asigurarea dezvoltării lor le revine

ambilor părinți.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, la soluționarea chestiunii privind

încasarea pensiei de întreținere a doi copii de vârstă diferită, prima instanță a

indicat o sumă totală, fără a nominaliza diferențiat mărimea acesteia pentru

fiecare copil, fapt ce poate produce dificultăți în procesul executării hotărârii

judecătorești, or, în temeiul art. 111 alin. (2) lit. a) din Codul familiei, plata

pensiei de întreținere încetează în cazul atingerii de către copil a vârstei de 18

ani, care reprezintă termene diferite, în situația din speță.

La 08 noiembrie 2023, Dumitru Gadjiu, reprezentat de avocata Doina

Crețu, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea cuantumului pensiei de

întreținere a copiilor minori și încasării taxei de stat, cu emiterea, în partea dată,

a unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă încasarea de la Dumitru Gadjiu în

beneficiul Liviei Gadjiu a pensiei de întreținere pentru copiii minori, XXXXX,

născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, în mărime de 3 000 de lei,

pentru ambii copii, începând cu data de 18 mai 2022, până la atingerea

majoratului de către aceștia, precum și taxa de stat aferentă cerințelor date (f. d.

136-141).

4

În motivarea recursului, a indicat că instanțele de judecată au interpretat

eronat prevederile art. 75, 76 alin. (1) din Codul familiei, în raport cu datele

Biroului Național de Statistică pentru anul 2022, precum și prevederile art. 58 din

Codul familiei.

Or, mărimea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, în sumă de

5 218,50 lei, încasată prin hotărârea instanței, urma a fi divizată la ambii părinți,

în situația în care părinții au drepturi și obligații egale față de copii, iar obligația

de întreținere nu urma a fi pusă doar pe seama tatălui.

A reiterat că este dispus să achite pensia de întreținere pentru ambii copii

minori, în sumă de 3 000 de lei.

În opinia recurentului, minimul de existență pentru copiii minori, stabilit

de Biroul Național de Statistică pentru anul 2022, urmează a fi întreținut de ambii

părinți și nu doar de un părinte.

Totodată, a obiectat că prin decizia recurată, instanța de apel a depășit

limitele judecării apelului, încălcând prevederile art. 373 din Codul de procedură

civilă, creându-se apelantului, în propria cale de atac, o situație mai dificilă decât

cea stabilită prin hotărârea atacată cu apel.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a

expediat intimatei Liviei Gadjiu și intervenientului accesoriu Direcția Pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Centru, copia recursului declarat de Dumitru

Gadjiu, reprezentat de avocata Doina Crețu și s-a comunicat dreptul de depunere,

în termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor materiale

și procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 146).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

La 14 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Centru a depus referință la recursul declarat

de Dumitru Gadjiu, reprezentat de avocata Doina Crețu, solicitând ca, la

examinarea prezentului recurs, să se țină cont în exclusivitate de interesul

superior al copilului.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 20

iunie 2023 (f. d. 124).

Conform extrasului din poșta electronică anexat la materialele cauzei,

copia deciziei motivate din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantei recurentului Dumitru Gadjiu, avocata Doina Crețu, în

mod electronic, la 11 septembrie 2023 (f. d. 133).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 08 noiembrie 2023 (f. d. 174).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de

a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

5

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

Dumitru Gadjiu, reprezentat de avocata Doina Crețu, împotriva deciziei din 20

iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01

septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Dumitru Gadjiu, reprezentat de avocata Doina Crețu, este inadmisibilă,

pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și

(2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind

tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

6

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Dumitru Gadjiu,

reprezentat de avocata Doina Crețu, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului

cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor

de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursul declarat de către Dumitru Gadjiu, reprezentat de avocata Doina Crețu,

conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul

examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din

Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate

a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Dumitru Gadjiu,

reprezentat de avocata Doina Crețu, ca fiind inadmisibil.

7

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1)

lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dumitru Gadjiu, reprezentat

de avocata Doina Crețu, împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

8