3ra-792/23 — contestarea actului administrativ individual defavorabil

3ra-792/23 — contestarea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-792/23

2-20077319-01-3ra-03082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Dutca, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

înaintată de Ion Chiciuc împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 09 iulie 2020, Ion Chiciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr.

95/10 din 11.06.2020.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 11 iunie 2020 de către Autoritatea

Națională de Integritate a fost emis în privința sa, actul de constatare nr.95/10 din

11.06.2020, prin care:

cu statut special de inspector principal, Post vamal Giurgiulești 1 (PVFI, rutier),

Biroul Vamal Sud și calitatea de asociat unic și administrator al SRL „Agenția

Imobiliară Interior”, IDNO XXX, este incompatibilă.

prin nesoluționarea în termenul legal a stării de incompatibilitate, manifestată prin

exercitarea simultană, începând cu 07.11.2008 până la 16.03.2020, a mai multor

funcții publice cu statut special în cadrul Serviciului Vamal și calitatea de asociat

unic și administrator al SRL „Agenția Imobiliară Interior”, IDNO XXX.

în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea eliberării lui Chiciuc Ion,

din funcția publică cu statut special de inspector principal, Post vamal Giurgiulești

1 (PVFI, rutier), Biroul Vamal Sud.

funcție de demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 (trei)

1

ani din data eliberării din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești

prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate.

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data eliberării din funcție

sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării

de incompatibilitate.

Autoritatea Națională de Integritate și-a motivat actul său de constatare

nr.95/10 din 11.06.2020 prin faptul că, în data de 31.01.2020 a parvenit sesizarea cu

privire la încălcările regimului juridic al incompatibilităților de către Chiciuc Ion,

inspector principal, Post vamal Giurgiulești 1 (PVFI, rutier), Biroul Vamal Sud, în

baza căreia în data de 12.02.2020 s-a inițiat controlul sesizări, fiind informat în data

de 13.02.2020 despre inițierea controlului. În urma controlului s-a constatat că,

reclamantul Chiciuc Ion, începând cu 26.11.2004 până în prezent a deținut mai multe

funcții în cadrul Serviciului Vamal, ultima funcție fiind de inspector principal, Post

vamal Giurgiulești 1 (PVFI, rutier), Biroul Vamal Sud. Totodată, s-a mai constatat

precum că, Chiciuc Ion, începând cu 07.11.2008 până în prezent deține calitatea de

administrator și asociat unic la SRL „Agenția Imobiliară Interior”, IDNO XXX.

Astfel, Autoritatea Națională de Integritate coroborând aceste circumstanțe de

fapt cu prevederile art.art.3 alin.(1) lit.g), 16, 23 alin.(3), (6), și (8) din Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, cu prevederile art.6

alin.(2) lit.a), lit.b) și lit.c) din Legea nr.1150 din 20.07.2000 serviciului în organele

vamale (abrogată), cu prevederile art.art.15 alin.(3) lit.a), lit.b) și lit.c) și alin.(7), 41

alin.(4) lit.d) din Legea nr.302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal, cu

prevederile art.art.12 alin.(2) lit.a) din Legea nr.82/2017 integrității, cu prevederile

art.art.l pct.l, art.3 pct.1 și 13 pct.l lit.e) din Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire

la antreprenoriat și întreprinderi, cu prevederile art.art.2 alin.(1) și alin.(2), 13

alin.(1) lit.i) și 69 din Legea nr.135 din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere

limitată, cu prevederile art.art.4 alin.(2) și 25 alin.(2¹) și alin.(6) din Legea nr.158-

XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, a

făcut concluzie precum că, exercitarea simultană de către reclamant a funcției

publice cu statut special de inspector principal, Post vamal Giurgiulești 1 (PVFI,

rutier), Biroul Vamal Sud și calitatea de asociat unic și administrator al SRL

„Agenția Imobiliară Interior”, este incompatibilă și precum că, reclamantul a

încălcat regimul juridic al incompatibilităților prin nesoluționarea în termenul legal

a stării de incompatibilitate, manifestată prin exercitarea simultană, începând cu

07.11.2008 până la 16.03.2020, a mai multor funcții publice cu statut special în

cadrul Serviciului Vamal și calitatea de asociat unic și administrator al SRL „Agenția

Imobiliară Interior”, adoptând actul de constatare nr.95/10 din 11.06.2020.

Specifică reclamantul că, actul de constatare nr.95/10 din 11.06.2020 emis de

către Autoritatea Națională de Integritate în privința sa urmează a fi anulat ca fiind

ilegal, fiind lezat de dreptul la muncă și dreptul la un proces echitabil.

Astfel, contrar acestor prevederi legale, Autoritatea Națională de Integritate din

momentul inițierii procedurii de control al sesizării privind incompatibilitatea sa și

până la adoptarea actului administrativ contestat, a dat dovadă de părtinire, efectuând

control superficial, neverificând argumentele mele, neasigurându-i dreptul la apărare

și apreciind circumstanțele de fapt numai prin prisma prezumției vinovăției sale și

2

existenței incompatibilității, fără a da o apreciere legală și a veridica lipsa activității

din momentul fondării a SRL „Agenția Imobiliară Interior”, în care deținea calitatea

de asociat unic și administrator, și, respectiv, a lipsei incompatibilității sale cu

funcția de inspector principal, Post vamal Giurgiulești 1 (PVFI, rutier), Biroul

Vamal Sud. Nu i-a fost asigurat dreptul de a fi asistat de un avocat care să-i acorde

asistență juridică calificată în procesul controlului până la adoptarea actului de

constatare. În actul de constatare este indicat precum că, el în timpul fondării SRL

„Agenția Imobiliară Interior” la 07.11.2008 activa în Serviciul vamal, ceea ce nu

corespunde adevărului și este făcut pentru a motiva concluziile eronate din actul de

constatare precum că el conștient a intrat în stare de incompatibilitate, necătând la

faptul că încă la începutul controlului a explicat că nu activa în această perioadă -

fapt confirmat chiar în actul de constatare și neverificat intenționat și fără a efectua

controlul explicațiilor sale; faptul că nu activa în această perioadă în Serviciul vamal

se confirmă prin ordinul de eliberare din Serviciul vamal a lui Chiciuc Ion din

01.10.2007 și prin ordinul de angajare în Serviciul vamal a lui Chiciuc Ion din

13.07.2009.

Mai invocă reclamantul că, Autoritatea Națională de Integritate în actul de

constatare a făcut referire numai la prevederile legale care stipulează în care cazuri

este starea de incompatibilitate și cum trebuie să procedeze un funcționar public când

se angajează în funcție publică ca să înlăture starea de incompatibilitate. Însă,

Autoritatea Națională de Integritate în procesul de apreciere a circumstanțelor de

fapt, de discreție și întocmire a actului de constatare a ignorat prevederile legale la

aprecierea stării de fapt care probează pe deplin că, din momentul fondării ei nu

există activitate a Societății cu răspundere limitată (societății comerciale) „Agenția

Imobiliară Interior” și, respectiv, în coroborare cu prevederile art.l pct.l, art.3 pct.l

și art.13 pct.l lit.e) din Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și

întreprinderi nu există activitate de antreprenoriat nici a societății, nici a

administratorului și nici a fondatorului (asociatului unic) Chiciuc Ion.

Din același motiv, reclamantul pe parcursul existenței (fără activitate) a SRL

„Agenția Imobiliară Interior”, adică din 07.11.2008 până în prezent nu a deținut în

ea nici o funcție retribuită, nu a avut careva surse de venit, nu a deținut mașini de

casă și de control cu memorie fiscală, nu a adoptat careva hotărâri privitor la

începerea activității societății, dimpotrivă, a luat numai decizii de lichidare a

societății – a lichidat contul bancar al societății, încă la 03.01.2011, a lichidat oficiul

societății încă la 11.11.2010, nu a activat și nu a prezentat dări de seamă fiscale

(fapte confirmate prin Raportul vizitei fiscale nr.116 din 29.05.2020, prin informația

Șefului DDF Cahul nr.26/5-8/1-14-1259 din 25.06.2020, prin cererea de excludere

a sediului nr.765 din 11.11.2010). Reclamantul nici nu a avut posibilitate reală de a

transmite în administrare fiduciară cota sa din SRL „Agenția Imobiliară Interior”,

or, cota de 5400 lei, arătată la fondarea societății și în actul de constatare nici nu s-a

aflat în contul bancar al societății, fapt la fel confirmat și prin informația Șefului

DDF Cahul nr.26/5-8/1-14-1259 din 25.06.2020.

Specifică reclamantul că, a fost ferm convins pe toată perioada de activitate în

Serviciul vamal, după înregistrarea la 07.11.2008 a SRL „Agenția Imobiliară

Interior”, că societatea, ca fiind inactivă din momentul fondării, va fi radiată de

autoritățile competente ale statului ca societate comercială și ca persoană juridică.

Or, conform art.2 din Legea nr.220-XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat

a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali: în sensul prezentei legi,

3

noțiunile de mai jos au următoarele semnificații: persoană juridică inactivă -

persoană juridică care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării sau pe parcursul

ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, nu a

efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu este fondator al unei alte persoane

juridice, nu are sucursale, nu are datorii la bugetul public național, nu a fost

înregistrată în calitate de contribuabil al TVA și nu are înregistrate la Serviciul Fiscal

de Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală. Iar conform art.26 din

aceeași Lege: Persoana juridică inactivă și întreprinzătorul individual inactiv se

consideră că și-au încetat activitatea și sunt radiați din oficiu. Dacă persoana juridică

inactivă și întreprinzătorul individual inactiv nu au datorii la bugetul public național,

nu dețin mașini de casă și de control cu memorie fiscală, nu sunt fondatori ai unei

alte persoane juridice și nu au sucursale, organul înregistrării de stat inițiază din

oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a

întreprinzătorului individual inactiv, adoptând decizia de inițiere a procedurii de

radiere. Informația privind lipsa/existența datoriei la bugetul public național se

obține de către organul înregistrării de stat din sistemul informațional automatizat al

Serviciului Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, prin intermediul

platformei de interoperabilitate instituite de Guvern.

Astfel, consideră că, nu poartă vina că, autoritățile statului nu au executat aceste

prevederi legale și nu au radiat din oficiu SRL „Agenția Imobiliară Interior” și acum

statul prin altă autoritate îl pune sub acuzare nefondată de incompatibilitate cu

funcția de inspector principal, Post vamal Giurgiulești 1 (PVFI, rutier), Biroul

Vamal Sud și intenționează să-l elibereze din această funcție, lipsindu-l de unica

sursă de venit și existență, lipsindu-l de dreptul de a exercita și pe viitor alte funcții

publice, în așa mod flagrant vătămându-i și dreptul la muncă, drept garantat de

Constituția RM și CEDO.

Prin caracteristica eliberată de Serviciul Vamal se confirmă că reclamantul, nu

a fost sancționat pentru incompatibilitate sau lipsă la locul de muncă din motivul

administrării SRL „Agenția Imobiliară Interior”, dimpotrivă, pentru exercitare

exemplară a atribuțiilor funcției publice a fost menționat. Acțiunea sa (decizia în

calitate de asociat unic) de modificare la 16-18 martie 2020 a administratorului SRL

„Agenția Imobiliară Interior” (înlocuirea sa în calitate de administrator al societății),

a fost provocată de inițierea controlului incompatibilității sale și de acuzarea care i-

a fost adusă de la începutul controlului de către inspectorul de integritate: „că este

administrator și trebuia să se înlocuiască cu altă persoană ca să nu fie în

incompatibilitate”, și nu este un act benevol de administrare a societății întru

începerea activității SRL „Agenția Imobiliară Interior”.

Prin hotărârea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea, fiind anulat actul de constatare nr.95/10 din 11 iunie 2020, emis de

Autoritatea Națională de Integritate.

Prin decizia din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel declarată de către Autoritatea Națională de Integritate împotriva

hotărârii din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, începutul termenului de

control corespunde zilei în care la Autoritatea Națională de Integritate a avut loc

inițierea controlului, adică datei de 12.02.2020 și, respectiv, procedura de control

urma a fi închisă în termen de 30 zile, cu posibilitatea prelungirii termenului cu cel

mult 15 zile, dar, în orice caz, procedura administrativă nu putea depăși 90 zile, însă

4

aceasta a fost finisată în data de 11.06.2020, odată cu emiterea actului de constatare

nr.95/10. Iar careva acte din care ar rezulta prelungirea termenului dat de către

Autoritatea de Integritate și realizarea condiției de înștiințare, nu se atestă. Or, art.60

alin.(2) lit.b) Codul administrativ, indică că, termenul general curge de la data

înregistrării cererii de către autoritatea publică de control, adică de ANI, dat fiind că

anume această entitate publică este responsabilă de efectuarea controlului, care se

petrece prin inspectorii de integritate.

Drept urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău, a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul apelantului, Autorității

Naționale de Integritate precum că, actul de constatare este emis cu respectarea

termenului. Or, apelantul n-a prezentat careva probe, ce ar confirma demonstra

contrariul celor invocate de către Ion Chiciuc.

La 26 aprilie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, ulterior la 22 august 2023 a depus

motivarea recursului, solicitând anularea deciziei contestate și pronunțarea unei

decizii noi privind respingere acțiunii (f.d. 173, 178-180 verso).

În motivarea recursului, a manifestat dezacordul cu decizia contestată, reiterând

circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii

de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum

și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate la 22

martie 2023 în ședință publică.

5

Din materialele dosarului rezultă că, la 02 aprilie 2023 copia dispozitivului

deciziei instanței de apel a fost expediată prin intermediul poștei electronice

participanților la proces (f.d. 172). Iar la 24 iulie 2023 copia deciziei integrale a fost

expediată prin intermediul poștei electronice participanților la proces (f.d. 176).

Astfel, recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate este depus cu

respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare

până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din

01 septembrie 2023).

La 30 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia recursului, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței.

La 06 septembrie 2023, Ion Chiciuc, reprezentat de avocatul Ghenadie Eni a

depus referință asupra recursului, solicitând respingerea recursului sau declararea

recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil

în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul

administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului dar și cerința de

seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de

drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

6

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38;

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 7 La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul declarat de Autoritatea

Națională de Integritate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7