3ra-735/23 — contestarea actului administrativ

3ra-735/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-735/2023

2-22048591-01-3ra-11072023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

21 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vasile Cemortan, reprezentat

de avocatul Angela Procopciuc,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

înaintată de Vasile Cemortan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire

la contestarea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din 31 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 06 aprilie 2022, Cemortan Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea Actului de

constatare nr.104/21 din 14 martie 2022.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că, la data de 17.12.2021 în cadrul

Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea nr. P-1085/2021 cu

privire la eventuala încălcare a regimului juridic al incompatibilităților de către

Cemortan Vasile, șef Post Vamal Bălți, Biroul Vamal Nord al Serviciul Vamal.

În conținutul sesizării s-a indicat faptul că, pe lângă funcția de șef al Postului

Vamal Bălți, Biroul Vamal Nord al Serviciul Vamal, el mai exercit și mandatul de

consilier local în Consiliul sătesc Chetrosu, r-nul. Drochia.

În actul de constatare s-a indicat că, conform art. 15 alin. (3) lit. a) din Legea

nr. 302/2017 expres prevede că, funcția de funcționar vamal este incompatibilă cu o

altă funcție sau activitate remunerată, cu excepția activităților didactice, științifice și

de creanță.

Mai indică că, art. 11 alin. (2) din Legea nr. 302/2017, stabilește că acțiunea

Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public se

extinde asupra raporturilor de serviciu ale funcționarului vamal în măsura în care

acestea nu sunt reglementate prin prezenta lege.

Prin răspunsul CEC, Inspectorul de integritate a stabilit cu certitudine că,

începând cu data de 29.10.2019 concomitent cu exercitarea funcției publice cu statut

special din cadrul Serviciului Vamal, Cemortan Vasile a exercitat mandatul de

consilier în cadrul Consiliului sătesc Chetrosu, r-nul Drochia, și a avut obligația

legală de a soluționa starea de incompatibilitate până la data de 29.11.2019, însă, în

1

mod arbitrar a ignorat prevederile legale. Inspectorul de Integritate a concluzionat

că, toate probele acumulate la dosar dovedesc pe deplin temeinicia faptului, că el în

perioada 29.11.2019 până în prezent, s-a aflat în stare de incompatibilitate

nesoluționată în termenul legal, manifestată prin deținerea/exercitarea funcției

publice cu statut special șef PV Bălți, BV Nord a SV simultan cu exercitarea

mandatului de consilier în cadrul consiliului sătesc Chetrosu, r-ul Drochia, încălcând

regimul juridic al incompatibilităților.

A relatat reclamanrul că cu actul de constatare nu este de acord, îl consideră

ilegal emis, contrar normelor imperative, or începând cu data de 26.06.2015 a

devenit consilier în Consiliul sătesc Chetrosu, r-ul Drochia, mandat pe care îl

exercită până la momentul actual. Începând cu data de 18 noiembrie 2019 a fost

transferat în funcția de șef al PV Bălți BV Nord SV.

A menționat că motivul indicat de către Autoritatea Națională de Integritate,

precum că, începând cu 29 noiembrie 2019 s-a aflat în starea de incompatibilitate

exercitând funcția publică cu statut special, simultan cu exercitarea mandatului de

consilier în cadrul Consiliului sătesc Chetrosu, r-nul Drochia, încălcând regimul

juridic al incompatibilității, nu poate fi pus la baza actului de constatare din

14.03.2022.

La fel, Inspectorul de Integritate, Natalia Ivanov, eronat a concluzionat, că toate

probele acumulate la dosar dovedesc pe deplin starea de incompatibilitate față de el,

or, superficial s-a analizat circumstanțele pe cauza dată și nu s-a luat în calcul că, el

fiind consilier a renunțat prin depunerea unei cereri la remunerări sau indemnizații

care i se cuveneau în calitate de consilier. Sub această formă consideră, că nu poate

fi constatată incompatibilitatea sa.

A notat că Inspectorul Integrității Natalia Ivanov, greșit a interpretat art. 15 alin.

(3) lit. a) din Legea nr. 302/2017 cu privire la serviciul vamal precum că, expres

prevede că funcția de funcționar vamal este incompatibilă cu o altă funcție sau o

activitate remunerată, deoarece, reieșind din declarațiile sale și conform probelor

strânse la dosar (depunerea unei cereri prin care a renunțat la

remunerațiile/indemnizațiile care i se cuveneau în calitate de consilier) nu poate fi

recunoscută ca activitate remunerată. Or, în conformitate cu art. 15 alin. (3) lit. a)

din Legea nr. 302/2017 cu privire la serviciul vamal, funcția de funcționar vamal

este incompatibilă cu o altă funcție sau activitate remunerată cu excepția activităților

didactice, științifice și de creație.

A relatat că, în act, în mod eronat Inspectorul de Integritate a indicat că Legea

nr. 302/2017, art. 15 alin. (3) lit. a), a fost încălcată de către el.

A mai susținut că, actul de constatare nr. 104/21 a fost emis de către

Inspectoratul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate la 14.03.2022, cu

încălcarea termenului prevăzut de art. 60 alin. (1) și (2) Cod administrativ al

Republicii Moldova.

La fel, a considerat că, actul de constatare nr. 104/21 din 14.03.2022 a fost emis

de o structură internă (fără personalitate juridică) a Inspectoratului de Integritate și

semnată de angajatul acesteia, în pofida faptului că funcțiile de exercitare a

controlului averii și intereselor personale, controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității Naționale de Integritate, care

este și instituția care constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Actul de constatare într-adevăr se

întocmește de către Inspectorul de Integritate, însă trebuie să fie emis din numele

2

Autorității Naționale de Integritate și să fie semnat de conducerea ei (președinte,

vicepreședinte), ori sintagma „întocmire” este distinctă de sintagma „emitere,

semnare” și dispun de o încărcătură semantică diferite, care nu urmează a fi

confundate.

A concluzionat că procedura administrativă efectuată de Autoritatea Naționale

de Integritate a fost efectuată cu încălcarea termenului procedurii stabilite de Codul

administrativ, fapt ce urmează a fi apreciat ca un viciu procesual, or, legea într-o

manieră clară prevede expres necesitatea respectării termenilor și procedurii de

examinare, care la caz nu au fost respectați, iar omisiunile nu sunt imputabile lui.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea.

Pentru a decide astfel, prima instanță a invocat că conform comunicatului nr.

CEC 8/529 din 18.01.2022 al Comisiei Electorale Centrale (f.d. 61 din dosarul

administrativ), în urma Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015 și celor din 20

octombrie 2019, Cemortan Vasile a exercitat/exercită 2 mandate de consilier în

cadrul Consiliului sătesc Cetrosu, r-1 Drochia, și anume: primul mandat - validat

prin Hotărîrea Judecătoriei Drochia, dosar nr. 26-3-1260- 23062015 din 26.06.2015

(f.d. 62-63 din dosarul administrativ); al doilea mandat - validat prin Hotărîrea

Judecătoriei Drochia, sediul Central, dosar nr. 3- 188/2019 din 29.10.2019 (mandat

pe care îl exercită pînă la momentul actual) (f.d. 64-65 din dosarul administrativ).

Potrivit răspunsului Serviciului Vamal al RM, nr. 135 din 11.01.2022 (se atestă că,

Cemortan Vasile a ocupat/ocupă următoarele funcții: 19.02.2010- 13.03.2016 - șef

Post Vamal Briceni f.d. 10-16 din dosarul administrativ). Prin ordinul Serviciului

Vamal, nr. 268-p din 11.03.2016 Cemortan Vasile a fost numit prin transfer, în

funcția de inspector a Secției unitatea de gardă, Biroul Vamal Briceni, începînd cu

14.03.2016 (f.d. 48 din dosarul administrativ). Prin ordinul Serviciului Vamal, nr.

549-p din 31.05.2016, raporturile de serviciu ale dlui Cemortan Vasile au încetat în

legătură cu demisia acestuia (f.d. 49 din dosarul administrativ). Prin ordinul

Serviciului Vamal, nr. 1000-p din 29.10.2019, dl Cemortan Vasile a fost numit prin

transfer din cadrul IGSU al MAI al RM în funcția de inspector principal, Secția

coordonare instituțională, Aparatul Central, începînd cu data de 29.10.2019 (f.d. 50

din dosarul administrativ). Prin ordinul Serviciului Vamal, nr. 1067-p din

15.11.2019, dl Cemortan Vasile a fost numit prin transfer în funcția de șef Post

Vamal Bălți, Biroul Vamal Nord, începînd cu data de 18.11.2019, funcție pe care o

ocupă până în prezent (f.d. 51 din dosarul administrativ).

Instanța ierarhic inferioară a notat că, Autoritatea Națională de Integritate, în

persoana inspectorului de integritate, Ivanov Natalia, a accesat sistemul

informațional eIntegritate unde au fost identificate și declarațiile de avere și interese

personale depuse pentru anii 2016-2020 de către dl Cemortan Vasile în calitate de

consilier în cadrul Consiliului local Chetrosu, r-1 Drochia (f.d. 6-43 din dosarul

administrativ). Potrivit procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 31/21 din 13

ianuarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate, în baza prevederilor art. 31 din

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.132/2016, a dispus

inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților în

privința lui Cemortan Vasile șef PV Bălți BV Nord SV RM (f.d. 52-54 din dosarul

administrativ).

Prin Actul de constatare nr.104/21 din 14 martie 2022, emis de către

Inspectoratul de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, s-a decis:

3

se constată că deținerea/exercitarea simultană a funcției publice cu statut special -

șef PV Bălți, BV Nord a SV RM și a mandatului de consilier în cadrul Consiliului

sătesc Chetrosu, r-1 Drochia este incompatibilă; se constată că dl Cemortan Vasile

a încălcat regimul juridic al incompatibilităților prin nesoluționarea în termenul legal

a stării de incompatibilitate, manifestată prin deținerea/exercitarea simultană a

funcției publice cu statut special - șef PV Bălți, BV Nord a SV și a mandatului de

consilier în cadrul Consiliului sătesc Chetrosu, r-1 Drochia; se atenționează dl

Cemortan Vasile în vederea soluționării benevole a stării de incompatibilitae în care

continuă să se afle prin renunțarea la una din funcțiile deținute; inițierea procesului

contravențional în privința dlui Cemortan Vasile, în contextul 39 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate; se aduce la

cunoștința dlui Cemortan Vasile actul de constatare și se informează despre dreptul

de a-1 contesta, în termen de 30 zile de la emitere, la Curtea de Apel Chișinău, situată

în mun. Chișinău, str. Teilor, nr. 4 (f.d. 75-78 din dosarul administrativ).

Ce ține de procedura de emitere a Actului de constatare nr.104/21 din 14 martie

2022, emis de Autoritatea Națională de Integritate, în privința lui Cemortan Vasile,

prima instanță a reținut că în conformitate cu art. 5 din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției

publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea

controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic

al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Potrivit

art.37 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, (1) Autoritatea

efectuează controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor din oficiu ori la sesizarea unor

persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi

și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor

personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. (2) Controlul din oficiu se inițiază

printr-o sesizare făcută de președintele ori vicepreședintele Autorității sau de

inspectorul de integritate. Controlul din oficiu este inițiat în cazul prevăzut la art.27

alin.(14), precum și în baza unor informații publice sau al unor sesizări anonime.

Sesizarea privind efectuarea controlului din oficiu se distribuie conform art.30, care

se aplică în modul corespunzător. (3) După repartizarea aleatorie a sesizărilor de

efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate

inițiază verificarea prealabilă a acestora. (4) Prevederile art.30, 31, 32, ale art.33

alin.(6)–(8), (12) și (13), ale art.35 și 36 se aplică în modul corespunzător. (5)

Controlul nu poate fi inițiat în cazul în care de la admiterea conflictului de interese

sau de la apariția stării de incompatibilitate, de restricție sau de limitare au trecut mai

mult de trei ani. (6) Controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se efectuează în cel mult 3

luni de la repartizarea sesizării. Ținând cont de complexitatea controlului, de

comportamentul participanților vizați și a autorităților relevante, în baza unei

solicitări motivate a inspectorului de integritate, președintele sau vicepreședintele

Autorității poate prelungi termenul de efectuare a controlului până la cel mult 6 luni.

Conform art. 30 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, (1)

Sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice, precum și cele din

oficiu se înregistrează în termen de cel mult o zi lucrătoare și se repartizează

4

aleatoriu, în ziua înregistrării, prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor. (2)

Redistribuirea sesizărilor repartizate inspectorilor de integritate se face în condițiile

art.27 alin.(6).

În conformitate cu art.31 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, (1) În termen de 30 de zile de la data repartizării sesizării depuse de o

persoană fizică sau persoană juridică, inspectorul de integritate efectuează

verificarea prealabilă a acesteia. În cadrul verificării prealabile, inspectorul de

integritate verifică existența aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării

averii și a intereselor personale. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea de

către inspector a unui proces-verbal în care se indică motivele și temeiurile de

inițiere sau de refuz al inițierii controlului averii și al intereselor personale. Procesul-

verbal prevăzut la alin.(1) se publică pe pagina web oficială a Autorității în cel mult

7 zile de la emitere și se comunică subiectului vizat.

Potrivit art. 32 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

persoana supusă controlului averii și al intereselor personale are dreptul: a) să fie

informată despre inițierea controlului prevăzut la art.33; b) să fie asistată de un

avocat sau un avocat stagiar; c) să ia cunoștință de sesizarea depersonalizată și de

celelalte materiale ale controlului după finalizarea acestuia, însă până la emiterea

actului de constatare; d) să prezinte date și informații suplimentare, pe care le

consideră necesare, inclusiv evaluarea proprie a valorii reale a bunurilor; e) să

conteste, în condițiile legii, procesul-verbal menționat la art.27 alin.(8) și actul de

constatare emis de către inspectorul de integritate.

Conform art.33 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

Controlul sesizărilor depuse conform art.28 alin.(2), precum și al celor pe marginea

cărora a fost emis un proces-verbal de inițiere a controlului conform art.31 alin.(1),

se efectuează conform prezentului articol.

Reieșind din prevederile menționate supra în coraport cu materialele cauzei,

prima instanță a constatat că procedura de control efectuată de inspectorul de

integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, a fost efectuată în

conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acesteia

nu se atestă.

Referitor la argumentul invocat de Cemortan Vasile precum că actul de

contestare a fost emis cu încălcarea termenului, prima instanță a notat că, conform

procesului-verbal nr. 31/21 de inițiere a controlului a fost întocmit la 13 ianuarie

2022, iar prin scrisoarea nr. 04-21/202 din 13.01.2022, aviz de recepție nr

DS8006005338AS, Cemortan Vasile a fost informat despre inițierea în privința sa a

controlului privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților și despre

drepturile sale prevăzute la art. 32 din Legea 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate. Însă, scrisoarea prenotată nu a fost recepționată de subiectul

controlului fiind returnată ANI, motiv pentru care, la data de 04.02.2022, prin

intermediul scrisorii nr. 04-21/619, la adresa de e-mail comunicată lui Cemortan

Vasile: cemortan vasile@mail.ru, reclamantul a fost informat repetat despre inițierea

controlului regimului juridic al incompatibilităților, astfel se atestă că, procedura de

examinare prealabilă a sesizării a avut loc în termenul legal de 30 zile.

Totodată, completul de judecată a reținut că, prin Hotărârea Parlamentului nr.

41/2022 privind declararea stării de urgență, Legislativul a instituit pe întreg

teritoriul țării stare de urgență pentru o perioada de 60 de zile (24.02.2022-

25.04.2022), iar prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

5

Moldova nr. 5/2022 din 02 martie 2022 au fost instituite anumite măsuri speciale

care au efect în perioada pentru care s-a declarat stare de urgență în Republica

Moldova. Așadar, în conformitate cu pct. 13 din dispoziția sus citată, pe perioada

stării de urgență, termenele legal stabilite pentru soluționarea solicitărilor formulate

în exercitarea liberului acces la informații de interes public, precum și a petițiilor, se

dublează.

Prima instanță a reținut că, la data de 14.03.2022 a fost emis Actul de constatare

nr. 104/21, astfel având o durată de 2 luni și 25 zile, prin urmare având în vedere

termenele stabilite legal pentru anumite proceduri, volumul de lucru realizat de

inspectorul de integritate, termenul rezonabil al procedurii administrative enunțate

nu a fost încălcat.

Instanța ierarhic inferioară a concluzionat că Cemortan Vasile nu a soluționat

starea de incompatibilitate în termenul legal, astfel s-a aflat în incompatibilitate de

funcții pe perioada în care a deținut funcție publică cu statut special - șef PV Bălți,

BV Nord a SV și a mandatului de consilier în cadrul Consiliului sătesc Chetrosu, r-

l Drochia, or, reclamantul avea obligația de a demisiona din funcția incompatibilă,

însă, după cum rezultă din circumstanțele constatate, Cemortan Vasile nu și-a

îndeplinit obligațiunile legale prescrise, a admis deținerea simultană a două funcții

incompatibile, prin ce a încălcat regimul juridic al conflictelor incompatibilităților.

La 19 iunie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Cemortan a depus

recurs motivat împotriva hotărârii din 31 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, repunerea în termen a recursului, casarea

integrală a hotărârii instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare într-un alt

complet de judecată (f.d.116-119).

Ulterior, la 31 octombrie 2023, Vasile Cemortan reprezentat de avocatul

Angela Procopciuc a depus recurs suplimentar.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia contestată,

reiterând cele invocate în cererea de chemare în judecată.

În opinia recurentului, instanța de fond nu a examinat obiectiv înscrisurile

probatorii și a emis o hotărâre judecătorească neîntemeiată. A menționat că, actul de

constatare nr. 104/21 a fost emis de către Autoritatea Națională de Integritate la 14

martie 2022 cu încălcarea termenului prevăzut de art.60 alin.(1) și (2) din Codul

administraiv.

De asemenea, recurentul a invocat că, prezenta cauză a fost examinată în lipsa

sa, fiind contrar normelor legale admis ca reprezentat avocatul Dumitru Malesenco.

Avocatul Dumitru Malesenco nu putea fi reprezentantul său, or, nu a deținut

împuterniciri corespunzătoare, mandatul de avocat lipsește în original, fără a fi

semnat de către client.

A evidențiat că, împuternicirile necorespunzătoare ale avocatului Dumitru

Malesenco au fost stabilite și prin încheierea din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de

Justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii

de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

6

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum

și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate la 31

octombrie 2022 în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că, atât copia dispozitivului deciziei instanței

de apel cât și hotărârea motivată a fost notificată doar avocatului Dumitru Molesenco

(care potrivit încheierii din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție) nu are

împuterniciri corespunzătoare de a-l reprezenta pe reclamantul, Vasile Cemortan.

La caz, se constată că prima instanță nu a expediat spre cunoștință dispozitivul

hotărârii precum și hotărârea motivată reclamantului, Vasile Cemortan.

Astfel, recursul declarat de Vasile Cemortan, reprezentat de avocatul Angela

Procopciuc este depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ

(în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31

iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

La 13 iulie 2023 și 10 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat

în adresa intimatului copia recursului, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării

referinței.

La 16 noiembrie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus referință

asupra recursului, solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil

în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

7

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul

administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului dar și cerința de

seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de

drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38;

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 7 La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

8

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul declarat de Vasile

Cemortan, reprezentat de avocatul Angela.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Vasile Cemortan, reprezentat de avocatul Angela, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9