2r-500/23 — încasarea datoriei, dobânzii si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2r-500/23

2-22075593-01-2r-16112023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – Gh. Stratulat

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Secrieru, V. Sîrbu, V. Cotorobai

ÎNCHEIERE

20 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

studiind cererea de recurs depusă de către Cristina Dulgan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Borodatîi împotriva Cristinei Dulgan cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a restituit cererea de apel depusă de către avocatul Adrian Berezovschi în

interesele Cristinei Dulgan împotriva hotărârii din 21 februarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 26 mai 2022, Gheorghe Borodatîi, reprezentat de avocatul Serghei Sandu, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Cristinei Dulgan, solicitând încasarea

datoriei în sumă de 16 500 de euro și dobânzii de întârziere în sumă de 4 416,15

euro, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial acțiunea.

S-a încasat de la Cristina Dulgan în beneficiul lui Gheorghe Borodatîi datoria

în sumă de 16 500 de euro, conform cursului BNM, la data executării și dobânda de

întârziere de 4 416,15 euro, conform cursului BNM, la data executării.

S-a încasat de la Cristina Dulgan în beneficiul lui Gheorghe Borodatîi taxa de

stat în sumă de 12 772,20 de lei și cheltuielile de asistență juridică de 10 000 de lei.

În partea cererii privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, ce

depășește suma de 10 000 de lei, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată (f.d. 27, 34-

37).

La 23 martie 2023, Cristina Dulgan, reprezentată de avocatul Adrian

Berezovschi, a depus prin intermediul poștei electronice cerere de apel împotriva

hotărârii din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii

(f.d. 30, 31).

Prin încheierea din 18 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

1

cererii de apel depuse de avocatul Adrian Berezovschi în numele și interesele

Cristinei Dulgan și s-a acordat părții apelante termen de 15 zile din data comunicării

încheierii pentru a prezenta cererea de apel întocmită în conformitate cu exigențele

legii și dovada de plată a taxei de stat aferentă cererii de apel, cât și prezentarea

mandatului avocațional în original (f.d. 43-44 recto-verso).

Prin încheierea din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

apelul declarat de avocatul Adrian Berezovschi în interesele pârâtei Cristina Dulgan

împotriva hotărârii din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din

motivul neînlăturării, în interiorul termenului acordat de instanță, a neajunsurilor

indicate în încheierea din 18 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 49-51 recto-

verso).

La 11 octombrie 2023, Cristina Dulgan a depus la Curtea de Apel Chișinău,

prin intermediul poștei electronice, cerere de revizuire și cerere de recurs împotriva

încheierii din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 54, 55, 56-57

recto-verso).

Prin încheierea din 07 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Cristina Dulgan împotriva

încheierii din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 60-62 recto-verso).

În conformitate cu art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea

Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise

de către curțile de apel.

În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Verificând materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că cererea de recurs depusă de Cristina Dulgan urmează a fi

restituită, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător.

Conform art. 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs trebuie să cuprindă inter alia data declarării recursului și semnătura

recurentului.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,

pentru depunerea și examinarea cererii de recurs este necesară nu doar respectarea

condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă și

conținut a acesteia, una din cerințe fiind ca cererea de recurs să conțină semnătura

persoanei care declară recurs sau după caz a reprezentantului acesteia.

Implicit circumstanțelor speței, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că, la 11 octombrie 2023, Cristina Dulgan a depus la Curtea de Apel

Chișinău mesaj electronic la care erau atașate șase fișiere cu extensia „jpg”, care

este format de compresie a imaginii și care s-au adeverit a fi cerere de revizuire și

cerere de recurs în format electronic, fotografiate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră relevante

prevederile art. 171 din Codul de procedură civilă, care stipulează că cererile de

chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a

ordonanțelor judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi

2

depuse în instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea și

actele anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate cu

semnătura electronică avansată calificată.

La documentele depuse prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor se anexează obligatoriu dovada semnăturii electronice, conform legislației.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, deși,

Programul integrat de gestionare a dosarelor încă nu a fost armonizat întru

depunerea prin intermediul acestuia a cererilor de chemare în judecată, cererilor de

apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanțelor judecătorești, precum și

oricăror alte cereri sau acte procedurale, prevederile art. 171 din Codul de procedură

civilă sunt aplicabile cererilor depuse în instanța de judecată prin intermediul poștei

electronice.

Instanța de recurs observă că depunerea cererii de recurs în format electronic

prin e-mail poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul

în care nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față

de valabilitatea acestora.

În sensul Legii privind identificarea electronică și serviciile de încredere

nr. 124 din 19 mai 2022, documentul electronic este conținutul în formă

electronică, în special sub formă de text ori de înregistrare sonoră, vizuală sau

audiovizuală, căruia i-a fost aplicată semnătura electronică sau sigiliul electronic.

Conform art. 42 lit. b) și c) din Legea privind identificarea electronică și

serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022, documentul electronic trebuie să

corespundă următoarelor cerințe principale: să conțină, pentru confirmarea

autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii

electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; și să

fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea

semnatarului sau creatorului sigiliului electronic.

Articolul 43 din Legea privind identificarea electronică și serviciile de

încredere nr. 124 din 19 mai 2022 stipulează că, documentul electronic este

considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana

abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul

echivalent pe suport de hârtie;

b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau

sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic

indicat în document.

În context, art. 40 alin. (1) și (7) din Legea privind identificarea electronică și

serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022 prevede că, documentul electronic

semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu

documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, iar modul

de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este

reglementat de legislația procesuală.

În privința acestui aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

notează că, întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor

digitale, a fost creat Serviciul guvernamental de semnătură electronică (MSign),

care în sensul pct. 3 subpct. 1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic

guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea

3

Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, este serviciu ce are ca funcții principale:

1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în

contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign;

2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate;

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a învederează că, prin

intermediul serviciului electronic guvernamental integrat de semnătură electronică

(MSign) pot fi semnate și verificate doar fișiere cu extensia „PDF”. La caz, însă,

fișierele atașate la mesajul electronic depus de Cristina Dulgan la 11 octombrie

2023, întitulate „20230926_141823.jpg”, „20230926_141504.jpg”,

„20230926_141029.jpg”, „20230926_140624.jpg”, „20230926_142124.jpg” și

„20230926_102446.jpg” nu sunt cu extensia „PDF”, dar „jpg”, care este format de

compresie a imaginii și care nu puteau fi semnate electronic prin intermediul

serviciului electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign).

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că cererea de recurs fotografiată de către Cristina Dulgan și atașată la

mesajul electronic expediat Curții de Apel Chișinău, nu conțin semnături

electronice.

Respectiv, se ajunge la concluzia că, la depunerea cererii de recurs împotriva

încheierii din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Cristina Dulgan nu a

respectat dispozițiile coroborate ale art. 437 din Codul de procedură civilă, care

prevede condițiile de formă ale cererii de recurs și nici cerințele stabilite de Legea

privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022

față de documentul electronic.

La capitolul dat Colegiul reține ca pertinente și prevederile art. 10 alin. (1),

(2) și (3) din Codul de procedură civilă, care statuează că sancțiunile procedurale

sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care

survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare

caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de

activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului

procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a

actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu

nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii

judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că recurenta Cristina

Dulgan, fiind interesată în soarta examinării prezentului recurs, urma să

întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul lor de acces la instanță, prin

depunerea unei cereri de recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor,

în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală,

restituirea recursului în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă.

La aspectul dat este relevant că certitudinea legală impusă regulilor procedurii

de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces

4

echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților

de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a

efectelor legale. Cu atât mai mult că, în sensul principiului nemo censetur ignorare

legem, necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de

obligația de a se conforma legii.

Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de

recurs se datorează în exclusivitate comportamentului indiferent al recurentei, care

trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de

drepturile și obligațiile lor procedurale.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs

depusă de Cristina Dulgan nu corespunde cerințelor de formă impuse de Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

recursul urmează a fi restituit.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul

de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie cererea de recurs depusă de Cristina Dulgan împotriva încheierii

din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Borodatîi împotriva Cristinei

Dulgan cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

5