3ra-384/23 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ privind stabilirea pensiei pentru limita de virsta

3ra-384/23 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ privind stabilirea pensiei pentru limita de virsta (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-384/23

2-21147670-013ra-07042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

14 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Acherman Iacov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil, prin care să fie stabilită pensia pentru

limita de vârstă,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 05 octombrie 2021, Acherman Iacov a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil, prin care să fie stabilită pensia pentru limita de

vârstă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, i-a fost stabilită doar alocație socială

pentru persoanele vârstnice, mărimea căreia de la 01 aprilie 2021, a constituit suma de

XXXXX lei lunar în temeiul Legii privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii

de cetățeni nr.499 din 14.07.1999, pe considerentul că, în opinia, Casei Naționale de

Asigurări Sociale, conform documentelor prezentate pentru stabilirea pensiei la

28.10.2020, Acherman Iacov a confirmat un stagiu de cotizare doar de 10,40 ani și,

respectiv, cererea pentru stabilirea pensiei prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Buiucani, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Reclamantul consideră că, prin refuzul nemotivat al Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sect. Buiucani să-i fie stabilită pensia pentru limită de vârstă, i se încălcă dreptul

constituțional la asigurarea socială de stat obligatorie în condițiile legii.

1

Reclamantul a precizat că, i-a fost stabilit un cuantum al alocației în condițiile Legii

nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de

cetățeni, în mărime de XXXXX de lei, întrucât perioada sa de activitate, în calitate de

colaborator științific inferior din 07.12.1978 - 19.10.1979 la Institutul de cercetare

științifică în domeniul agriculturii din Moldova; în calitate de inginer tehnica securității

din 19.11.1979 - 08.12.1981 la Institutul de cercetare științifică în domeniul agriculturii

din Moldova; în calitate de liftier ascensorului pentru pasageri din 01.04.1982 -

20.06.1983 la Institutul de cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova; în

calitate de lăcătuș de gradul V din 04.06.1985 - 05.01.1987 la Direcția raională de

producție din Strășeni; în calitate de muncitor din 27.02.1987 - 06.07.1987 la Direcția

raională de producție din Strașeni; în calitate de lăcătuș-electrician pentru deservirea

utilajului (prin transfer) din 06.07.1987 - 31.03.1990 la Direcția raională de producție din

Strașeni, nu a fost luată în considerare la determinarea coeficientului individual al

câștigului său ca persoană asigurată, pe când în perioada respectiva s-au plătit efectiv

contribuții de asigurări sociale.

A menționat că, din venitul mediu lunar asigurat în cadrul perioadei de activitate i-a

fost achitată de angajatorii de atunci la Institutul de cercetare științifică în domeniul

agriculturii din Moldova și Direcția raională de producție din Strașeni suma contribuțiilor

în perioada de cotizare și careva încălcări în privință achitării contribuțiilor de asigurări

sociale de stat nu au fost depistate și nu există.

În pofida faptului că, a lucrat efectiv în calitate de colaborator științific inferior din

07.12.1978 - 19.10.1979 la Institutul de cercetare științifică în domeniul agriculturii din

Moldova; în calitate de inginer pe tehnica securității din 19.11.1979 -08.12.1981 la

Institutul de cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova; în calitate de liftier

a ascensorului pentru pasageri din 01.04.1982 - 20.06.1983 la Institutul de cercetare

științifică în domeniul agriculturii din Moldova; în calitate de lăcătuș de gradul 5 din

04.06.1985 - 05.01.1987 la Direcția raională de producție din Strașeni; în calitate de

muncitor din 27.02.1987 - 06.07.1987 Direcția raională de producție din Strășeni; în

calitate de lăcătuș-electrician pentru deservirea utilajului (prin transfer) la Direcția

raională de producție din Strașeni, iar în perioada respectiva s-au plătit efectiv contribuții

de asigurări sociale, CNAS i-a stabilit doar un cuantum neînsemnat al alocației în

condițiile Legii nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele

categorii de cetățeni, în mărime doar de XXXXX de lei.

Analizând înscrisurile anexate la materialele dosarului de pensionare, se constată, că

Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani neîntemeiat nu a luat în considerare

perioada lui de activitate de la 07.12.1978 - 31.03.1990, motiv ce a constituit drept temei

de a se adresa cu cerere la organul emitent.

Reclamantul a notat că, stagiul său de cotizare pentru perioada de activitate la

Institutul de cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova și Direcția raională

de producție din Strașeni suma contribuțiilor, realizat anterior implementării evidenței

individuale, se confirmă prin carnetul de muncă și nicidecum prin informația cu privire la

achitarea contribuțiilor sociale din Registrul de stat al evidenței individuale.

În pofida faptului că lipsește informația cu privire la achitarea contribuțiilor sociale

pentru perioada sa de muncă pentru perioada de activitate menționată din motivul

2

neprezentării declarațiilor «Rev5» de către foștii angajatori, reclamantul este în drept să

ceară emiterea deciziei privind stabilirea drepturilor la pensie pentru limită de vârstă în

condițiile art.31 și art.32 din Legea privind sistemul public de pensii, având în vedere că,

într-adevăr, începând de la 07.12.1978 - 31.03.1990, s-au plătit efectiv contribuții de

asigurări sociale, iar evidența individuală a persoanelor asigurate, a fost

introdusă/implementată doar de la 01.01.2012.

În cazul său stagiul de cotizare realizat anterior implementării evidenței individuale

se confirmă cu claritate prin carnetul de muncă din 10.12.1979, iar lipsa informației

privind stagiul de cotizare a persoanei asigurate pentru perioada de referință deținută în

Registrul de stat al evidenței individuale, nu face ca persoana asigurată să decadă din

dreptul de a avea o pensie corectă, în condițiile legii.

Modul de confirmare a stagiului de cotizare, menționat la alin.(1) al art.51 din Legea

privind sistemul public de pensii, se stabilește de către Guvern.

Prin refuzul nemotivat și ilegal al CNAS să-i fie stabilit dreptul la pensie pentru

limită de vârstă nu din vina sa, dar din vina organului emitent, a fost prejudiciat, prin

neluarea în considerare a prevederilor legale stipulate în art.8 alin.(1) și alin.(2) din Legea

privind sistemul public de pensii, fără să se țină seama că la calcularea pensiei pentru

limită de vârstă să ia în considerare venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de

activitate, iar venitul mediu lunar asigurat se determină din suma contribuțiilor plătite în

perioada de cotizare, cotele de contribuții stabilite și numărul total de luni de cotizare.

Mai mult, verificând venitul mediu lunar asigurat din toată perioada sa de activitate,

se observă cu claritate că perioada sa de activitate, începând cu 07.12.1978 - 31.03.1990,

nejustificat nu a fost inclusă în stagiul său de cotizare ca persoană asigurată.

În opinia reclamantului, după 22 de ani, lucrând și achitând efectiv contribuții de

asigurări sociale, are dreptul incontestabil la includerea în stagiul de cotizare a perioadei

de lucru, începând de la 07.12.1978 - 31.03.1990, iar faptul că, pentru perioada respectivă

nu s-au achitat contribuții la fondul de pensii, nu corespunde realității.

Reclamantul nu este de acord cu refuzul CNAS să-i fie stabilit dreptul la pensie

pentru limită de vârstă, deoarece Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani nu

a luat în considerare activitatea sa de muncă, ignorând faptul că în perioada respectivă s-

au achitat efectiv contribuții de asigurări sociale de către angajatorii: Institutul de

cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova și Direcția raională de producție

din Strașeni, fapt confirmat cu certitudine prin carnetul de muncă din 11.10.1968.

În contextul enunțat, Acherman Iacov a solicitat admiterea acțiunii și anularea

deciziei (răspunsului) nr.5947 din 22.09.2021 a CNAS de respingere a cererii/petiției

nr.294-09/21 din 20.09.2021 ca fiind ilegal, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale și a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani să emită o decizie

favorabilă, prin care să-i fie stabilită pensia pentru limită de vârstă din momentul

adresării cu cererea din 28.10.2020 privind stabilirea drepturilor la pensie pentru limită

de vârstă, cu includerea perioadei de activitate în calitate de colaborator științific inferior,

începând cu 07.12.1978 - 19.10.1979, la Institutul de cercetare științifică în domeniul

agriculturii din Moldova; în calitate de inginer tehnica securității, începând cu 19.11.1979

- 08.12.1981, la Institutul de cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova; în

calitate de liftier ascensorului pentru pasageri, începând cu 01.04.1982 - 20.06.1983 la

3

Institutul de cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova; în calitate de

lăcătuș de gradul V, începând cu 04.06.1985 - 05.01.1987, la Direcția raională de

producție din Strășeni; în calitate de muncitor, începând cu 27.02.1987 - 06.07.1987, la

Direcția raională de producție din Strășeni; în calitate de lăcătuș-electrician pentru

deservirea utilajului (prin transfer), începând cu 06.07.1987 - 31.03.1990, la Direcția

raională de producție din Strășeni, pe motivele de fapt și de drept consemnate prin

prezenta cerere.

La 25 noiembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere,

solicitând declararea acțiunii depusă de Acherman Iacov ca inadmisibilă în temeiul

art.207 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ (f.d.38-41)

Prin încheierea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă cererea depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale de declarare a acțiunii

depuse de Acherman Iacov ca inadmisibilă (f.d. 46-48).

Prin hotărârea din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de Acherman Iacov. S-a anulat decizia nr.5947 din 22 septembrie

2021 a Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale să emită un act administrativ individual favorabil, prin care să recalculeze pensia

lui Acherman Iacov, începând cu 28.10.2020, cu includerea în acesta a perioadelor de

activitate a lui Acherman Iacov: 07.12.1978 - 19.10.1979, 19.11.1979 -08.12.1981,

01.04.1982 - 20.06.1983, 04.06.1985 - 05.01.1987, 27.02.1987 - 06.07.1987, 06.07.1987

- 31.03.1990.

La 14 martie 2022, cu respectarea prevederile art.232 din Codul administrativ, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 21

septembrie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei

decizii noi de declarare a acțiunii ca inadmisibilă (f.d.55, 72).

Prin decizia din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 24 februarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prima instanță și instanța de apel a motivat soluțiile de admitere a acțiunii depuse de

Acherman Iacov prin faptul că, reclamantului i-a fost stabilită doar alocație socială pentru

persoanele vârstnice, mărimea căreia de la 01.04.2021, a constituit suma de XXXXX

lunar în temeiul Legii privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni

nr.499 din 14.07.1999, din motiv că, conform documentelor prezentate pentru stabilirea

pensiei la 28.10.2020, Acherman Iacov a confirmat un stagiu de cotizare de 10,40 ani.

Instanțele de judecată au stabilit că, carnetul de muncă a reclamantului nu a fost luat

în considerare de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani la stabilirea

pensiei pentru limită de vârstă.

Astfel, de către CTAS sect. Buiucani nu a fost luat în considerare stagiul de cotizare

pentru perioada de activitate a lui Acherman Iacov în calitate de colaborator științific

inferior din 07.12.1978 - 19.10.1979 la Institutul de cercetare științifică în domeniul

agriculturii din Moldova, în calitate de inginer tehnica securității din 19.11.1979 -

08.12.1981 la Institutul de cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova, în

calitate de liftier ascensorului pentru pasageri din 01.04.1982 - 20.06.1983 la Institutul de

4

cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova, în calitate de lăcătuș de gradul

V din 04.06.1985 - 05.01.1987 la Direcția raională de producție din Strașeni; în calitate

de muncitor din 27.02.1987 - 06.07.1987 la Direcția raională de producție din Strașeni; în

calitate de lăcătuș-electrician pentru deservirea utilajului (prin transfer) din 06.07.1987 -

31.03.1990 la Direcția raională de producție din Strașeni.

Totodată instanțele de judecată au constatat că, în perioada respectivă s-au plătit

efectiv contribuții de asigurări sociale, fapt confirmat prin copia carnetului de muncă

nr.XXXXX, potrivit căruia, Aronov Roman a activat în calitate de colaborator științific

inferior din 07.12.1978 - 19.10.1979 la Institutul de cercetare științifică în domeniul

agriculturii din Moldova, în calitate de inginer pe tehnica securității din 19.11.1979 -

08.12.1981 la Institutul de cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova, în

calitate de liftier ascensorului pentru pasageri din 01.04.1982 - 20.06.1983 la Institutul de

cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova, în calitate de lăcătuș de gradul

V din 04.06.1985 - 05.01.1987 la Direcția raională de producție din Strașeni; în calitate

de muncitor din 27.02.1987 - 06.07.1987 la Direcția raională de producție din Strașeni; în

calitate de lăcătuș-electrician pentru deservirea utilajului (prin transfer) din 06.07.1987 -

31.03.1990 la Direcția raională de producție din Strașeni.

În cazul lui Acherman Iacov, stagiul de cotizare realizat anterior implementării

evidenței individuale, se confirmă prin carnetul de muncă, iar lipsa informației privind

stagiul de cotizare a persoanei asigurate pentru perioada de referință deținută în Registrul

de stat al evidenței individuale nu poate face ca persoana asigurată să decadă din dreptul

de a avea o pensie în condițiile legii.

La fel, instanțele de judecată, verificând venitul mediu lunar asigurat din toată

perioada de activitate a lui Acherman Iacov, au stabilit că, perioada de lucru a acestuia,

începând cu 07.12.1978 - 31.03.1990, nejustificat nu a fost inclusă în stagiul de cotizare a

persoanei asigurate Acherman Iacov.

La caz, Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani în mod neîntemeiat nu a

luat în considerare activitatea de muncă a reclamantului, fără să se țină cont că în

perioada dată s-au plătit efectiv contribuții de asigurări sociale de către angajatorii -

Institutul de cercetare științifică în domeniul agriculturii din Moldova și Direcția raională

de producție din Strașeni, fapt confirmat cu certitudine prin carnetul de muncă din

11.10.1968.

Instanța de apel nu a reținut argumentele CANS cu referire la inadmisibilitatea

acțiunii, or, pe parcursul judecării cauzei nu au fost constatate careva circumstanțe care ar

demonstra inadmisibilitatea acțiunii.

Totodată, s-a constatat că avocatul, Aronov Roman, a prezentat mandatul avocațial

atât la depunerea cererii prealabile din 01 septembrie 2021, cât și la depunerea acțiunii în

contenciosul administrativ, din care considerente nu a fost reținut argumentul CANS cu

privire la lipsa împuternicirilor avocatului.

La 12 decembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, iar la 03 aprilie 2023 a fost prezentată motivarea

recursului, solicitând anularea deciziei din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

cu emiterea unei decizii nou de declarare a acțiunii depuse de Acherman Iacov ca

inadmisibilă.

5

În susținerea recursului CNAS a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta

speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele

considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de

drept material și procedural.

Recurenta a indicat că, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de

faptul că, la 28 octombrie 2020 Acherman Iacov s-a adresat cu cerere CTAS Buiucani,

solicitând stabilirea pensiei pentru limita de vârstă.

Prin decizia nr.93/2020/74418 din 26 noiembrie 2020 emisă de CTAS Buiucani s-a

refuzat în stabilirea lui Acherman Iacov pensia pentru limita de vârstă, deoarece intimatul

nu a întrunit stagiul minim necesar de 15 ani de cotizare.

Intimatul nu a contestat decizia nr.93/2020/74418 din 26 noiembrie 2020 emisă de

CTAS Buiucani cu cerere prealabilă după cum prevede art.40 din Legea nr.156/1998

privind sistemul public de pensii și art.208 alin.(1) din Codul administrativ.

Cererea/petiție nr.A-1645/21 din 06 septembrie 2021 și cererea/petiție nr.A-1774/21

din 23 septembrie 2021, au fost adresate peste circa 1 an de către avocatul Aronov

Roman în interesele lui Acherman Iacov.

Recurenta consideră că, nu a fost respectată procedura prealabilă, întrucât cererile

nominalizate nu au fost examinate în fond de CANS în lipsa împuternicirilor a avocatului

de a participa la procedura administrativă din numele intimatului.

Cu toate acestea, instanța de apel a tratat superficial argumentele sale.

Anularea scrisorii nr.5947 din 22 septembrie 2021 a CRAS Buiucani este

neîntemeiată, deoarece acesta nu reprezintă un act administrativ de stabilire sau refuz în

stabilirea pensiei, dar un răspuns informativ.

Chiar și dacă în ipoteză scrisoare menționată ar reprezenta o decizie de refuz în

stabilirea pensiei lui Acherman Iacov, instanțele de judecată ierarhic inferioare trebuiau

să verifice dacă intimatul a respectat procedura în vederea contestării acesteia pe cale

prealabilă conform rigorilor legale.

De asemenea, instanța de apel a ignorat că intimatul nu are pensie stabilită pentru a

putea fi recalculată prin includerea în stagiul de cotizare a perioadelor indicate în

dispozitivul hotărârii primei instanțe.

Instanța de apel trebuia să se limiteze în limita pretențiilor formulate de intimat în

acțiunea sa, or, acesta nu a cerut recalcularea pensiei.

O prestație socială nu poate fi supusă recalculării în condițiile în care o asemenea

prestație nici nu a fost stabilită. Acherman Iacov este beneficiar de alocație socială pentru

persoanele vârstnice conform Legii nr.499/1999.

Recurenta consideră că, instanța de apel a judecat cauza superficial, procedura

admisibilității acțiunii a fost realizată defectuos, iar soluția pe fond nu subzistă criticii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246 din

31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a „Procedura contenciosului

administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din Codul administrativ, în special ce

vizează prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs, termenul depunerii,

temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

6

Totuși, art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul administrativ

în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă care stipulează

că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171. Or, legea procesual-civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are

putere retroactivă.

În conjunctura enunțată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 noiembrie 2022, în

ședință publică (f.d.85).

Actele cauzei atestă că, prin scrisoarea electronică din 13 decembrie 2022, Curtea de

Apel Chișinău a expediat copia dispozitivului deciziei instanței de apel din 29 noiembrie

2022, la adresa electronică a CNAS (f.d.92).

În același timp, din materialele dosarului rezultă că, decizia integrală a Curții de

Apel Chișinău din 29 noiembrie 2022 a fost notificată CNAS la 16 martie 2023 la adresa

electronică a acesteia (f.d.97).

Astfel, recursul CNAS a fost depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul

administrativ.

La 10 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Acherman

Iacov și reprezentantului acestuia, avocatul Aronov Roman copia recursului depus de

CNAS, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării obligatorii a referinței, cu toate

acestea intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință

(f.d.104-105).

Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele cauzei, completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele

motive.

7

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu

alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

8

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

9