3ra-513/23 — contestarea actului administrativ

3ra-513/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-513/2023

2-21153444-01-3ra-26052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, I.Dutca, D.Băbălău)

Î N C H E I E R E

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Compania de Asigurări de

Viață ,,Sigur-Asigur” Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Malai Vitalie,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Compania de Asigurări de Viață ,,Sigur-Asigur” Societate pe

Acțiuni împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terț Societatea cu

Răspundere Limitată „Boghian” cu privire la anularea refuzului și obligarea la

radierea notării acțiunii în justiție din Registrul Bunurilor Imobile,

împotriva deciziei din 14 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 octombrie 2021, CAV „Sigur-Asigur” SA a depus acțiunea în

procedura contenciosului administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția

Servicii Publice”, terț SRL „Boghian” privind anularea refuzului și obligarea la

radierea notării acțiunii în justiție din Registrul Bunurilor Imobile.

În motivarea acțiunii, reclamantul CAV „Sigur-Asigur” SA a indicat că, la

data de la data de 11 iunie 2021 în Registrul Bunurilor Imobile, la terenurile cu

numărul cadastral XXXXX și XXXXX ce-i aparțin cu drept de proprietate, a fost

notată eronat acțiunea în justiție la cererea SRL „Boghian” în temeiul cererii de

concretizare nr. 11114 din 09 iunie 2020, motiv pentru care, prin cererea din 03

septembrie 2021 a solicitat pârâtului radierea notărilor menționate. Prin răspunsul

din 27 septembrie 2021, IP „Agenția Servicii Publice” a refuzat radierea, totodată,

a explicat motivele de fapt și de drept, urmare a cărui fapt a fost sesizat

registratorul în ordine ierarhică. Totodată, prin Decizia registratorului Gușanu

Aliona, din cadrul IP „Agenția Servicii Publice” nr. 11/07/495/2021/98/2021 din

04 octombrie 2021 a fost dispusă menținerea deciziei de refuz la efectuarea

modificărilor în Registrul Bunurilor Imobile pentru terenurile cu numerele

cadastrale XXXXX și XXXXX.

A menționat că, terțul SRL „Boghian” susține că, a procurat în anul 2007 în

temeiul unor contracte neautentificate notarial de la SA „Agat” pretinse bunuri

imobile - „sectoare” de tunel de comunicații care nu erau înregistrate în Registrul

Bunurilor Imobile și nu aveau nici un act legal ce ar identifica locația lor, și anume,

două „sectoare” cu locația neidentificată legal din tunelul de comunicații (rețele

1

inginerești) care a fost privatizat de către SA „Agat”, în procesul de privatizare a

uzinei ,,Compex”. În temeiul acestor convingeri eronate că ar deține pretinse

„bunuri imobile”, SRL „Boghian” a solicitat anularea în parte a contractului de

privatizare a terenului aferent de către SRL „Rufi-Expres” în anul 1999 în partea

pretinsei suprapuneri peste sectoarele de tuneluri respective (procurate de SRL

„Boghian” în anul 2007, după opt ani de la procurarea terenului de către SRL

„Rufi-Expres”) și a altor acte succesive, cauză care deja a fost soluționată de către

toate instanțele în ordine ierarhică, cu respingerea pretențiilor nejustificate ale SRL

„Boghian”.

A notat că, pârâtul eronat a aplicat notarea acțiunii în justiție pentru terenurile

cu numere cadastrale care nu au nimic comun cu acțiunea în justiție înaintată de

partea interesată, iar în deciziile contestate nu se regăsește nici o motivare la acest

subiect, fapt care determină de a declara nulitatea actelor contestate ca emise prin

abuz al autorității, care a depășit obiectul cererii și a dreptului pretins.

A relatat că, la data de 11 iunie 2021 în Registrul Bunurilor Imobile la

terenurile cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX a fost notată greșit acțiunea

în justiție la cererea SRL „Boghian”, în temeiul cererii de concretizare nr. 11114

din 09 iunie 2020 cu care reclamanta nu este de acord și în acest sens a solicitat

radierea notărilor din Registrul Bunurilor Imobile.

A accentuat faptul că, problema nu este una de moment apărută, dar durează

mai bine de 13 ani, primele acțiuni fiind finalizate deja, acțiuni care au parcurs

toate etapele și căile de atac, iar pretinsa nouă acțiune denumită concretizată este

doar o schimbare cu locul a unor noțiuni care, în esență, nu schimbă șirul

evenimentelor sau drepturile la care se pretinde. În toate cazurile dreptul de

proprietate asupra terenurilor CAV „Sigur-Asigur” SA este confirmat

incontestabil. Astfel, pe proprietatea reclamantului, și anume, terenurile cu

numerele cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și a vecinilor legali ai

reclamantului, înregistrați în cadastrul bunurilor imobile, au activat întreprinderile

de stat, care au fost supuse privatizării. Istoricul acestor tranzacții pârâtul le deține

în dosarele tehnice și cadastrale, cât și toate contractele, planurile cadastrale, actele

de transmitere-predare a proprietății statului.

Conform adeverinței de privatizare nr. 44/03 din 26 iulie 2002, patrimoniul de

stat restant (uzina ,,Compex” lichidată) activ și pasiv a fost transmis la SA „Agat” .

Într-adevăr actul indicat operează cu noțiunea de „tunel de comunicații” (ca bun

accesoriu), astfel, conform actului estimativ de evaluare a patrimoniului de stat a

fost inclus și tunelul de acces cu o locație nedeterminată și fără acte de recepție

finală (obiect nefinalizat, deci materiale de construcție) cu o anumită valoare în

calitate de bun și nu bun imobil. Prin urmare, la momentul privatizării acestor

bunuri imobile nefinalizate și fără locație determinată (tunel), terenurile ce deține

cu drept de proprietate privată aparțineau la CAV „SigurAsigur” SA care le-a

procurat legal de la societatea comercială SRL „Rufi-Expres”.

A precizat că, la data de 28 decembrie 1999, Primăria mun. Chișinău a vândut

SRL „Rufi-Expres” terenul cu numărul cadastral XXXXX cu suprafața de 4,670

ha, de pe adresa XXXXX, care ulterior a fost procurat de către CAV „Sigur-

Asigur” SA, amândouă contracte fiind autentificate notarial și înregistrate în

Registrul cadastral al bunurilor imobile.

A specificat că, pretinsele porțiuni de tuneluri de comunicații ale SRL

„Boghian”, au adresa XXXXX și nicidecum nu adresa XXXXX, deci, ar putea fi

2

dislocate la o distanța de cel puțin 600 m de la terenurile ce aparțin reclamantului,

iar terenurile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX în general nu au nici o

atribuție fiind totalmente separate și nici pe departe nu au legătură cauzală cu

pretinsele „tuneluri”.

A declarat că, conform actului de dispoziție emis de Judecătoriei Ciocana din

data de 15 octombrie 2015, s-a respins atât acțiunea privind recunoașterea nulă a

contractului de vânzare-cumpărare a tunelului nr. 79 din 18 septembrie 2007, cât și

acțiunea reconvențională a SRL „Boghian” prin care s-a solicitat recunoașterea

nulității actelor juridice de înregistrare și divizare a terenului cu numărul cadastral

XXXXX, recunoașterea dreptului de înregistrare a sectorului de tunel nr. 2 și tunel

nr. 1 în Registrul cadastral de stat după SRL „Boghian”, cu atribuirea terenului

aferent conform schemei de amplasare coordonată cu SA „Agat”.

Astfel, instanța în hotărâre a reținut că în cadrul acestui litigiu, reprezentantul

SRL „Boghian” a depus numeroase cereri de concretizare, de extindere sau de

completare cu noi cerințe și acțiuni, dar care în esență erau aceleași fiind toate

respinse de instanță, decizii menținute de Curtea de Apel Chișinău și Curtea

Supremă de Justiție. Reieșind din cele indicate, constată în coroborare cu cererea

precizată din 09 iunie 2020, notată la data de 11 iunie 2021 că, această cerere se

referă la aceleași cerințe, în privința cărora instanța de judecată deja s-a expus și le-

a respins prin hotărârea din 15 octombrie 2015 irevocabilă și definitivă.

Totodată, a comunicat că, la data de 21 decembrie 2017 a fost emisă

încheierea Judecătoriei Chișinău prin care s-a încetat procesul și toate pretențiile

ale SRL „Boghian” au fost respinse, încheierea fiind menținută de decizia Curții de

Apel Chișinău din 22 martie 2018, ambele existente la dosarele cadastrale ținute de

IP „Agenția Servicii Publice”.

Reclamantul a mai susținut că, nu poate distinge ce acțiune a notat SRL

„Boghian” în Registrul Bunurilor Imobile și care cerință a solicitat să fie notată în

temeiul art. 461 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998,

acțiune în efectuarea înregistrării, în justificare, în anulare, în rectificare, invocând

totodată că, registratorul verifică dacă acțiunea în justiție solicitată spre notare este

formulată în cererea de chemare în judecată, iar pentru notarea acțiunii în justiție,

registratorul va selecta din clasificatorul sistemului informațional tipul

corespunzător al acesteia.

A punctat că, prin prima cerință din cererea precizată se solicită declararea

nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 150-d din 12 august 1999

din motiv că un asemenea contract nu a fost temei de înregistrare a terenului și

dreptului de proprietate asupra acestuia în registrul bunurilor imobile. Astfel,

conform datelor din cadastrul bunurilor imobile contractul a fost încheiat între

Primăria mun.Chișinău și SRL „Rufi Expres” la data de 28 decembrie 1999 cu

numărul 4161 autentificat de notarul Maslova Galina. Or, nu poate fi opozabilă

reclamantului și urma ca cererea de notare să fie respinsă, mai mult ca atât, nu are

nici o referință la terenurile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX.

A enunțat că, SRL „Boghian” a solicitat anularea în parte a actelor juridice și

anume asupra porțiunii de teren aferent materialelor sale de construcție, prin

urmare nu este clar cum registratorul a identificat acea porțiune din terenul pentru

care i se solicită anularea actelor juridice și, în special, în privința terenurilor cu

numerele cadastrale XXXXX, XXXXX asupra cărora s-a aplicat acțiunea în

justiție, luând în considerare faptul că, chiar și conform pretențiilor neîntemeiate și

3

eronate ale SRL „Boghian” terenurile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX

cu certitudine nu au nici o suprapunere cu pretinsul tunel sau material de

construcție cu locație neidentificată.

A mai explicat că, a doua cerință din cererea precizată este declararea nulității

absolute a înregistrării terenului în partea ce se referă la porțiunile de teren aferente

tunelului, evident această cerință nu are nici o tangență cu terenurile XXXXX,

XXXXX. Astfel, registratorul trebuie să verifice conform art. 461 din Legea

cadastrului bunurilor imobile, dacă acțiunea vizează bunul sau dreptul înregistrat,

or, acest drept nu este indicat în cerința reclamantului.

A subliniat că, a treia cerință din cererea precizată este declararea nulității

absolute a contractului nr. XXXXX. Or, un asemenea contract nu există, nu este

înregistrat și opozabil în Registrul Bunurilor Imobile cu asemenea număr și fără de

dată, iar, contractul de vânzare-cumpărare dintre SRL „Rufi-Expres” și CAV

„Sigur-Asigur” SA este cu numărul 3891 din data de 27 decembrie 2005.

A indicat că, în avizul din 03 februarie 2021, IP „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul cadastral s-a expus deja că identificarea pretinselor bunuri în urma

examinării actelor depuse și inspectării la fața locului nu a fost posibilă.

A invocat că, dincolo de aspecte indicate și erorile evidente și incontestabile

admise de SCT Chișinău, prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 21 decembrie

2017 menținute de Curtea de Apel Chișinău la 22 martie 2018 aceste cerințe din

pct. pct. a), b) și c) s-au examinat în fond, au fost respinse în totalitate și procesul

în privința acestor cerințe s-a încetat, respectiv, se bucură de puterea lucrului

judecat.

A menționat că, a patra cerință din cererea precizată, în mod repetat,

informând că în anul 2019 reclamantul a separat terenurile cu numerele cadastrale

XXXXX și XXXXX, ceea ce este un drept legitim incontestabil al proprietarului

(CAV ,,Sigur-Asigur” SA), menționând faptul că, pretinsul tunel inexistent atât din

punct de vedere juridic, cât și fizic nu are nici o legătură juridică cu terenurile ei,

deoarece SRL „Boghian” nu deține nici un act confirmativ legal că pretinsul tunel

s-ar afla pe terenurile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX și mai cu seamă pe terenurile cu numerele cadastrale XXXXX,

XXXXX care chiar și conform pretențiilor neîntemeiate și eronate ale SRL

„Boghian” nu au nici o tangență cu pretinsul tunel respectiv. Deci, până în prezent

(în decurs de 13 ani) nu a avut loc constatarea și confirmarea locației acestor

pretinse porțiuni sau sectoare de tuneluri - materiale de construcție, ceea ce a

constatat și IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul cadastru în Avizul

indicat din 03 februarie 2021.

A susținut că, obiect al tranzacției sunt bunuri mobile și nu imobile,

nefinalizate și cu locație nedeterminată legal, neautentificate notarial, etc, iar

conform Legii cadastrului bunurilor imobile în registru de publicitate imobiliară se

înregistrează doar bunurile imobile declarate prin lege ca fiind imobile, în această

situație toate acțiunile în justiție care au ca obiect alte bunuri decât cele imobile

evident nu pot fi notate în Registrul Bunurilor Imobile. Mai mult ca atât, la acest

capitol SRL „Boghian” nu are nici un act confirmativ de atribuire în folosință sau

alt temei pentru careva lot de teren în zona respectivă. Astfel, orice alegație cu

privire la un pretins viitor drept de arendă este evident declarativă din cauza că

nimeni altul în afară de proprietarul CAV „Sigur-Asigur” SA nu ar putea acorda în

4

arendă terenul proprietate sa privată, iar cereri de expropriere nu pot fi formulate

din cauza lipsei interesului național statului la acest obiect.

A notat că, a cincea cerință din cererea precizată este obligarea Primăriei și

Consiliului mun. Chișinău de a identifica hotare fixe. Astfel, SRL „Boghian” a

solicitat ca instanța să oblige primăria să stabilească hotarele fixe și cum

registratorul califică această acțiune ca fiind o acțiune, de care gen, în opinia SCT

Chișinău ce are terenul reclamantului proprietate privată cu reclamația ilegală a

părții interesate mai ales pentru bunurile imobile XXXXX, XXXXX sau obligarea

primăriei să execute o cerere de fixare a hotarelor pe terenurile ce nu-i aparțin, or,

actul de stabilire a hotarelor fixe se semnează de toți vecinii ce au hotare comune,

adică de vecinii cu care nu au nici un fel de litigii și nicidecum nu de SRL

„Boghian” .

A declarat că, stabilirea hotarelor se face nu de primărie, dar de IP „Agenția

Servicii Publice”, la caz, anexând refuzul ultimei de a executa cerința dată. Mai

mult ca atât, hotarele fixe au fost stabilite la data vânzării terenului SRL „Rufi-

Expres” și întocmirii titlului de autentificare a deținătorului de teren.

A susținut că, a șasea cerință din cererea precizată este obligarea ÎS Cadastru

să opereze rectificările necesare în Registrul Bunurilor Imobile. Însă a șaptea

cerință din cererea precizată nu are tangență cu SCT Chișinău și cu Registrul

Bunurilor Imobile din considerentele că îi obligă la alte acțiuni ce nu au tangență

cu drepturile ce se intabulează în Registrul Bunurilor Imobile.

Suplimentar a subliniat că, cererea precizată a fost depusă la data de 09 iunie

2020 și abia peste un an partea interesată solicită a fi notată în Registrul Bunurilor

Imobile fără a fi prezentată dovada punerii pe rol a acestei cereri, situație care

impunea pârâtul să solicite documente suplimentare.

A apreciat ca fiind regretabil faptul că, IP „Agenția Servicii Publice” admite

asemenea erori elementare inadmisibile care cauzează prejudicii grave atât

reclamantului în prezenta acțiune, cât și constructorului și dezvoltatorului

proiectului SRL „Flormin Com”, cu care are un parteneriat în dezvoltarea

proiectului imobiliar ambițios. Astfel, acțiunile IP „Agenția Servicii Publice” și a

părții interesate SRL „Boghian” le consideră ilegale și dacă situația nu va fi

remediată în termeni de urgență vor fi nevoiți să solicite repararea daunelor grave

pecuniare cauzate de către pârâtă.

A solicitat anularea deciziei de refuz la efectuarea modificărilor în Registrul

Bunurilor Imobile pentru terenurile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX

situate pe XXXXX, emisă de registratorul SCT Chișinău, Manoli Ana și deciziei

nr. 11/07/495/2021/98/2021 din 04 octombrie 2021 a registratorului Gușanu

Aliona din cadrul IP „Agenția Servicii Publice” prin care a fost menținută decizia

de refuz, obligarea IP „Agenția Servicii Publice” să emită actul administrativ

individual favorabil prin care să radieze notarea eronată a acțiunii în justiție la

cererea SRL „Boghian” în temeiul cererii de concretizare nr. 11114 din 09 iunie

2020 pe terenurile cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 iulie 2022, s-a

anulat decizia de refuz la efectuarea modificărilor în Registrul Bunurilor Imobile

pentru terenurile cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX situate pe XXXXX

emisă de registratorul SCT Chișinău, Manoli Ana și decizia emisă de registratorul

Agenției Servicii Publice, Gușanu Aliona în procedura prealabilă

nr.11/07/495/2021/98/2021 din 04 octombrie 2021.

5

S-a obligat Agenția Servicii Publice să radieze notarea acțiunii în justiție

efectuată în temeiul cererii de concretizare nr. 11114 din 09 iunie 2020 pentru

terenurile cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX la cererea SRL „Boghian”.

Prin decizia din 14 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 iulie 2022 și s-a emis o nouă decizie

de respingere a acțiunii.

La 13 aprilie 2023, Compania de Asigurări de Viață ,,Sigur-Asigur” Societate

pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Malai Vitalie, a expediat prin poșta electronică

recursul nemotivat împotriva deciziei din 14 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Ulterior, la 15 mai 2023 Compania de Asigurări de Viață ,,Sigur-Asigur”

Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Malai Vitalie a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 14 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii instanței de fond.

La 20 iunie 2023 SRL „Boghian” a depus referință și a solicitat respingerea

recursului depus de Compania de Asigurări de Viață ,,Sigur-Asigur” Societate pe

Acțiuni, reprezentată de avocatul Malai Vitalie.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ

în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează

din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția

de până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de

6

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de

un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul

curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în

termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea

unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și

instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată

obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate

alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

7

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a

fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana din cadrul

autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 14 martie 2023, dispozitivul fiind notificat avocatului Malai Vitalie,

reprezentantul CAV „Sigur-Asigur” SA prin poșta electronică la 17 martie 2023

(f.d. 158), iar decizia motivată la 24 martie 2023 (f.d. 160).

Se reține că, la 23 martie 2023, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din

14 martie 2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

https://cac.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.

245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023),

pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 25 martie

2023, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei integrale a instanței de

apel, și a expirat la 24 aprilie 2023.

În pofida celor enunțate, Compania de Asigurări de Viață ,,Sigur-Asigur”

Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Malai Vitalie nu s-a conformat

prevederilor legale și nu a prezentat motivarea recursului în termenul legal

prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01

septembrie 2023), depunând-o doar la 15 mai 2023, fapt inacceptabil potrivit

prevederilor legale.

Or, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Compania

de Asigurări de Viață ,,Sigur-Asigur” Societate pe Acțiuni, reprezentată de

avocatul Malai Vitalie trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja

dreptul de acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin

efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la

caz, prin prezentarea motivării recursului în conformitate cu art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023).

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.

246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie

2023), de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

8

drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este

obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la

art. 245 din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, neprezentarea motivării recursului se datorează

în exclusivitate comportamentului pasiv al Companiei de Asigurări de Viață

,,Sigur-Asigur” Societate pe Acțiuni, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate

și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale

procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la intervale rezonabile de timp

pentru a nu omite termenul legal de prezentare a recursului motivat.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Compania de

Asigurări de Viață ,,Sigur-Asigur” Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul

Malai Vitalie drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că recurenta a omis să respecte cerințele stabilite de

lege pentru depunerea unui recurs.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Compania de Asigurări

de Viață ,,Sigur-Asigur” Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Malai

Vitalie ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

completul de judecată

d i s p u n e:

Recursul depus de Compania de Asigurări de Viață ,,Sigur-Asigur” Societate

pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Malai Vitalie, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

9