2ra-971/23 — anularea răspunsului si obligarea eliberării informatiei

Dosarul nr. 2ra-971/23 2-21106717-01-2ra-14072023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mămăligă instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, A. Bostan, G. Dașchevici ÎNCHEIERE 10 ianuarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Diana Stănilă Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului depus de Nani Liubov și Nani Iurie, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nani Liubov și Nani Iurie împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și executorului judecătoresc Chirtoacă Petru cu privire la anularea răspunsului și obligarea eliberării informației solicitate, împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 16 iulie 2021, Nani Liubov și Nani Iurie au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției și executorului judecătoresc Chirtoacă Petru, solicitând anularea răspunsului executorului judecătoresc Chirtoacă Petru nr.022-270r/21 din 21 iunie 2021 și obligarea executorului judecătoresc Chirtoacă Petru de a da răspuns la cererea din 18 iunie 2021 și să furnizeze informația privind concretizarea cuantumului datoriei rămase conform documentului executoriu nr.2- 10777/19, emis de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că la 18 iunie 2021 s-au adresat executorului judecătoresc Chirtoacă Petru cu solicitare repetată privind eliberarea informației de concretizare a cuantumului datoriei rămase conform documentului executoriu nr.2-10777/19, emis de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în privința debitorilor Nani Liubov și Nani Iurie. Totodată, au solicitat de a fi atrasă atenția că cererea depusă anterior cu aceiași solicitare a fost întemeiată în baza art. 16 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Astfel, informația solicitată urma să fie furnizată solicitanților în nu mai mult de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație, însă pârâtul a dat răspunsul peste termenul stabilit de lege.

La fel, conținutul răspunsului oferit de către pârât poartă un caracter abstract, evaziv și vădit eronat. Totodată, o cercetare repetată, sub toate aspectele a problemei ar oferi șansa instrumentării subiectului abordat de petiționari prin prisma prevederilor art. 71 alin. (1) Cod contravențional. 1 Reclamanții au accentuat că nu urmăresc un scop tendențios și neîntemeiat, doar optează pentru respectarea prevederilor legii în interesul cetățeanului. În corespundere cu prevederile Legii privind accesul la informație urmează a fi anulat răspunsul executorului judecătoresc Chirtoacă Petru nr.022-270r/21 din 21 iunie 2021, cu obligarea acestuia de a elibera informația solicitată.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Nani Liubov și Nani Iurie împotriva Ministerului Justiției și executorului judecătoresc Chirtoacă Petru cu privire la anularea răspunsului executorului judecătoresc Chirtoacă Petru nr.022-270r/21 din 21 iunie 2021 și obligarea eliberării informației solicitate. La 01 noiembrie 2022, Nani Liubov și Nani Iurie au depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă. Prin decizia din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Nani Liubov și Nani Iurie și s-a menținut hotărârea din 17 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că hotărârea instanței de fond este clară și precisă, se referă la probele administrate în cauză și este în concordanță cu acestea, răspunde în fapt și în drept la toate aspectele incidente în cauză, precum și conduce în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv. În context, instanța de apel a reținut că la caz nu s-a constatat încălcarea drepturilor apelanților la accesul la informație, la care s-a referit în cererea de chemare în judecată. Apelanții sunt în drept să facă cunoștință cu materialele cauzei, precum și să se adreseze către creditor în vederea stabilirii cuantumului sumei datoriei. Colegiul instanței de apel a apreciat drept lipsite de suport juridic toate argumentele și afirmațiile invocate de către apelanți.

La 26 iunie 2023, Nani Liubov și Nani Iurie au depus recurs împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei și a hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului, au invocat că instanțele de judecată au examinat cauza în mod superficial și unilateral, fără a da o apreciere obiectivă a probelor anexate la dosar. Consideră că, instanța de fond și cea de apel nu a examinat complet și obiectiv cauza, iar la emiterea deciziei nu a fost dat deplină importanță a situației de fapt. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că decizia recurată a fost expediată recurenților la 10 iunie 2023 (f.d.184), însă dovada legală de recepționare a acesteia lipsește. Cererea de recurs a fost depusă la 26 iunie 2023, în termen. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. 2 Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Nani Liubov și Nani Iurie a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se 3 bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Nani Liubov și Nani Iurie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nani Liubov și Nani Iurie. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Diana Stănilă Oxana Parfeni 4